Cronica unei condamnări așteptate

Publicate 6 iulie 2018 de constantinnita
Categorii: Fără categorie

Tags: ,

În urma deciziei finale primită de la Înalta Curte și a dezbaterilor din spațiul public, aș dori să fac o serie de precizări și clarificări.

Mai întâi, față de prima sentință, instanța a decis că nu trebuie să-i plătesc denunțătorului presupușii bani pe care mi-ar fi dat, 30.000 euro (30-50.000 euro,”nu își aduce aminte exact”). Prin urmare, instanța a considerat că nu au fost aduse probe, nici de procurori și nici de către denunțător. Cu toate acestea l-au crezut, fără probe, doar pe cuvânt, că i-aș fi solicitat banii și au păstrat condamnarea pentru trafic de influență. Este foarte greu de presupus de unde au tras această concluzie. Probabil, vor oferi o explicație în motivarea sentinței actuale.

Pentru că am înțeles că au existat multe discuții în spațiul public, mai ales după comentariile fostului președinte Traian Băsescu care a comparat, surprins de această condamnare, cazul meu cu cel al lui Ludovic Orban, acuzat, dar achitat, tot de trafic de influență și implicat fiind tot denunțătorul Urdăreanu, țin să aduc o singură lămurire pentru opinia publică.

Unii oameni au falsa impresie că am fost condamnat pentru că am primit bani/mită. Nu, am fost condamnat pentru că denunțătorul Urdăreanu, din arest la domiciliu pentru altă infracțiune și la sugestia procurorilor, a declarat că i-aș fi cerut bani să-i fac cunoștință cu Gheorghe Nichita.

Restul detaliilor din dosar sunt o adunătură de elemente din care procurorii au făcut un scenariu fără să aducă probe.

Pe de altă parte, mă așteptam ca mai mulți dintre colegii social-democrați care sunt lideri de opinie să ia atitudine față de această nedreptate. Este vorba de o chestiune de apărare a unor principii, ci nu a unei persoane.

În prima motivare a sentinței am fost acuzat că nu am adus eu suficiente probe pentru a-mi demonstra nevinovăția și că probele de la dosar, chiar dacă nu sunt directe, nu mă fac nevinovat. În plus, se preciza că nu există niciun motiv să nu-l creadă pe denunțător.

În apel, prin avocații mei, am propus martori și probe noi prin care să arăt că acuzațiile aduse nu pot fi susținute. De altfel, denunțătorul principal, ca și ceilalți martori au dat declarații complet contradictorii, atât în fața procurorilor, cât și la fiecare înfățișare în fața judecătorilor.

Instanța mi-a respins noile probe și martorii suplimentari cu explicația că sunt solicitări ”neconcludente” sau ”nerelevante”.

Au decis totuși să accepte reaudierea denunțătorului și au constatat că nu poate fi adusă nicio dovadă că mi-ar fi dat banii pretinși.

În aceste condiții, nu pot să nu mă întreb ce decizie ar fi luat dacă ar fi acceptat să-mi dovedesc nevinovăția până la capăt.

În opinia mea și a avocaților am primit o condamnare nejustificată prin probe și de aceea voi apela la toate mijloacele legale, din țară și străinătate, pentru a o contesta.

Reclame

Luju.ro – EX-MINISTRUL NITA A FOST INCHIS PE O INGINERIE PSIHOLOGICA

Publicate 5 iulie 2018 de constantinnita
Categorii: Fără categorie

Tags: , ,

Inalta Curte a justificat condamnarea definitiva a lui Constantin Nita la 4 ani de inchisoare pe doua denunturi si pe citate din lucrari ale unor psihologi-fantoma. „Dovada” psihologica a traficului de influenta: „Influenta interpersonala exercitata intr-o situatie definitiva si dirijata, gratie proceselor de comunicare, spre atingerea unui scop determinat”. Pretinsul prejudiciu a fost restituit lui Nita.

Fostul ministru al Energiei Constantin Nita isi ispaseste in prezent pedeapsa de 4 ani de inchisoare cu executare dispusa, in 28 iunie 2018, de Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a stabilit ca Nita a facut trafic de influenta pe langa fostul primar al Iasiului Gheorghe Nichita, primind in schimb suma de 30.000 euro de la denuntatorul Tiberiu Urdareanu. Condamnarea, cat si celelalte dispozitii ale instantei supreme fac totusi ca decizia sa fie cel putin dubioasa. Sustinem aceasta intrucat, desi a fost condamnat pentru ca ar fi primit suma de 30.000 euro de la denuntatorul Tiberiu Urdareanu, in schimbul unor pretinse interventii, Inalta Curte a decis restiuirea catre Nita a celor 30.000 euro. Iar aceasta nu este singura anomalie din dosarul lui Constantin Nita. Dupa condamnarea sa definitiva ies la iveala detalii cutremuratoare care demonstreaza ca dosarul a reprezentat o miza, iar o pedeapsa exemplara era absolut necesara.

Aceste detalii se regasesc in concluziile scrise pe care aparatorii lui Constantin Nita, avocatii Dumitru Radescu si Dan Lupascu, le-au depus la ultimul termen de judecata de la Inalta Curte, in care sunt demontate punctual toate acuzatiile aduse de procurorii DNA, dar si argumentele pe care judecatorii fondului le-au folosit pentru a-l condamna pe Constantin Nita.

Spre exemplu, in concluziile scrise se arata ca instanta de fond nu a stabilit data si imprejurarile in care Constantin Nita i-ar fi pretins denuntatorului Urdareanu Tiberiu comisionul de 5% din valoarea contractului si nu a elucidat imprejurarile in care inculpatul Nita Constantin ar fi primit 30.000 euro de la denuntatorul Urdareanu Tiberiu.

Avocatii Dumitru Radescu si Dan Lupascu arata totodata ca dreptul la aparare al lui Constantin Nita a devenit “iluzoriu”, iar instanta fondului a oferit o motivare contradictorie.

Instanta de fond retine ca in schimbul interventiei Nita ar fi pretins un comision de 5% din valoarea contractului, insa intre probele administrate in faza de urmarire penala si cea de judecata in prima instanta nu exista niciun inscris care sa ateste incheierea unui contract de achizitie publica incheiat intre U.T.I. Grup S.A. si Primaria Iasi privind Proiectul de management al traficului rutier din Municipiul Iasi.

Pe de alta parte, referindu-se la ipoteza in care Nita ar fi primit cei 30.000 euro, reprezentand 5% din valoarea contractului, avocatii Radescu si Lupascu arata ca matematica folosita de procurori si de judecatorii fondului sfideaza orice teorema. Mai exact, suma de 435.823 lei (30.000 euro) nu este apta sa reprezinte comisionul de 5% din valoarea contractului de „69.614.309 lei (fara T.V.A.) intrucat suma reprezinta 0,62% din valoarea totala a contractului nr. 74.571/13.08.2013 care a fost de 69.614.309 lei (fara T.V.A.).

De-a dreptul scandalos este totusi faptul ca instanta a apreciat oportun ca in motivarea de la fond sa citeze din specialisti in psihologie pentru justificarea condamnarii, specialisti care, potrivit lui Nita, “nu exista”, cum ar fi cazul lui E. Tannenbaun, sau specialisti, Spector, ale caror lucrari nu au fost traduse in limba romana, “un singur exemplar al acesteia, in limba engleza, se afla la Biblioteca Nationala a Romaniei („la raft”), iar niciunul din judecatorii fondului nu este inregistrat la aceasta, nu doar pentru consultarea ei si in realitate de „vizitatori”.

Astfel, utilizarea unor opinii ale unor specialisti in psihologie in motivarea solutiei de la fond face, in opinia avocatilor Dumitru Radescu si Dan Lupascu, conduce la incalcarea drepturilor fundamentale ale lui Constantin Nita, “intrucat aceste opinii nu au fost emise cu prilejul judecatii in fond si nu i s-a acordat acestuia posibilitatea de a le combate”.

Ce este mai grav este ca toate aceste “argumente” ale instantei de fond au fost insusite de Completul de 5 judecatori al ICCJ, prin mentinerea solutiei de condamnare a lui Constantin Nita.

Prezentam in continuare pasaje din notele scrise ale aparatorilor lui Constantin Nita, avocatii Dumitru Radescu si Dan Lupascu, astfel cum au fost depuse la instanta suprema, cu precizarea ca la finalul articolului sunt publicate integral argumentele pentru care3 fostul ministru al Energiei trebuia sa fie achitat:

Procuroarea DNA Monica Danciu nu exista

„In partea introductiva a sentintei penale apelate ca si a fiecarei incheieri premergatoare se face mentiunea ca „Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie a fost reprezentata (sic!) de procuror Monica Danciu. Conform adresei nr. DRA1/6404/19.04.2018 emisa de Administratia Prezidentiala la 16.05.2018 (…) „nu figureaza nici un procuror cu numele „Danciu Monica”. Nu poate fi primita o eventuala sustinere ca ar exista o identitate de persoane intre cetateanul „Danciu Monica” si procurorul „Danciu Monica-Erika”, avand in vedere ca potrivit art. 5 alin. 2 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, republicata „(2) Numele de familie si prenumele se scriu asa cum rezulta din actele de identitate, din certificatele de stare civila si din alte inscrisuri …”, avand in vedere ca atat in sentinta apelata cat si in incheierile premergatoare nu exista scris prenumele „Monica-Erika”. (…) Or’, participarea la sedintele de judecata din camera preliminara si la judecata in prima instanta a unei persoane fizice care nu a fost numita conform legii „procuror” semnifica neparticiparea procurorului la acele sedinte de judecata cu consecinta juridica a sanctionarii cu nulitatea absoluta atat a sentintei penale atacate, cat si a incheierilor de sedinta premergatorare, sanctiune care atrage solutia desfiintarii acestora si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei competente.”

Condamnat in baza unor probe inexistente

Solutia de condamnare se fundamenteaza pe o premisa factuala inexistenta, respectiv ca activitatea infractionala a apelantului-intimat Nita Constantin a constat in primirea unui procent de 5% solicitat din valoarea contractului incheiat de U.T.I. Grup S.A. cu Primaria Iasi …” aspect consemnat persuasiv – de 13 ori – in sentinta apelata (fila 2, par. 3; fila 24, par. 4; fila 25, par. 4; fila 27, par. 4 – de trei ori; fila 30, par. 5; fila 32, par. 4; fila 33, par 3; fila 34, ultimul paragraf; fila 41, ultimul paragraf -de doua ori si fila 44, par. 3).

Prima facie, apelantul invedereaza ca intre probele administrate in faza de urmarire penala si cea de judecata in prima instanta nu exista niciun inscris care sa ateste incheierea unui contract de achizitie publica incheiat intre U.T.I. Grup S.A. si Primaria Iasi privind Proiectul de management al traficului rutier din Municipiul Iasi. Nu poate fi primita o eventuala sustinere contrara in sensul ca a existat un asemenea contract dar a fost incheiat cu unitatea administrativ-teritoriala a Municipiului Iasi iar nu cu Primaria Iasi, pentru urmatoarele considerente:

Conform art. 1 alin. 2 lit. i) din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale Municipiul Iasi este o unitate administrativ-teritoriala, care insa nu este inclusa de judecatorii fondului a fi parte co-contractanta alaturi de U.T.I. Grup S.A.

Chiar daca s-ar pretinde ca acel contract a fost incheiat cu unitatea administrativ-teritoriala Iasi, este de observat ca, potrivit art. 1 alin. 2, lit. e) din aceeasi lege, primarul Nichita Gheorghe, este o autoritate executiva a Municipiului Iasi, asadar fara a avea atributia de a decide incheierea unui contract de achizitie publica la care se refera judecatorii fondului. Aceasta capacitate de folosinta si de exercitiu (de a incheia contracte de achizitie publica) apartine autoritatii deliberative, in causa pendinte Consiliul Judetean Iasi, conform art. 1 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale. (…)

Apoi, dintr-un simplu calcul aritmetic elementar, rezulta ca suma de 435.823 lei (30.000 euro, echivalent in lei a 132.705 lei, la cursul BNR din data de 22.07.2013 + 303.118 lei) – fila 46, par. 5 din sentinta – nu este apta sa reprezinte comisionul de 5% din valoarea contractului de „69.614.309 lei (fara T.V.A.)” – fila 44, par. 3 din sentinta – pentru bunul motiv ca aceasta suma reprezinta 0,62% din valoarea totala a contractului nr. 74.571/13.08.2013 care a fost de 69.614.309 lei (fara T.V.A.)”

Lipsa subiectului pasiv secundar

„O a doua critica a sentintei apelate priveste lipsa subiectului pasiv secundar al infractiunii de trafic de influenta in varianta agravanta prevazuta de art. 7 din Legea nr. 78/2000, respectiv a functionarului public asupra caruia apelantul Nita Constantin ar fi avut sau ar fi lasat sa se creada ca are influenta. Astfel,

Conform sentintei penale nr. 305/26.05.2017, apelantul-intimat Nita Constantin si-ar fi traficat influenta asupra martorului Nichita Gheorghe, in calitatea acestuia de primar al Municipiului Iasi in vederea determinarii sale sa agreeze „incheierea contractului celor de la U.T.I. Grup .S.A. cu Primaria Municipiul Iasi” (fila 31, par. 2 din sentinta). (…)

Gresita este motivarea primei instante de judecata cu privire la „Subiectul pasiv”: „Traficul de influenta fiind o infractiune de coruptie si in acelasi timp o infractiune in legatura cu serviciul poate avea (adica nu-i sigur!), in principal, ca subiect pasiv un organ de stat, institutie publica sau orice alta persoana juridica in al carei serviciu, se gaseste functionarul public ori persoana prevazuta in art. 308 C.pen. pentru a carui influentare faptuitorul primeste ori pretinde foloase sau accepta daruri, iar in subsidiar, cei mentionati mai sus, in ale caror atributii de serviciu intra efectuarea unui act pentru care este real interesata persoana careia i se promite interventia si asupra careia fapta arunca suspiciune”(fila 26, par.5 din sentinta), intrucat:

Codul penal utilizat de judecatorii fondului in motivarea sentintei apelate a intrat in vigoare la 1 februarie 2014, conform art. 246 din Legea nr. 187/2012, pentru punerea in aplicarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Drept consecinta, Titlul V („Infractiuni de coruptie si de serviciu”) reglementeaza distinct infractiunile de coruptie (Capitolul I) si pe cele de serviciu ( Capitolul II)

Ca atare, dupa data de 1 februarie 2014, traficul de influenta nu este „in acelasi timp” o infractiune in legatura cu serviciul, cum in mod nefondat au referit judecatorii aceluiasi fond”.”

Infractiunea de trafic de influenta, prost inteleasa si explicata de judecatorii fondului

Gresita este aprecierea din sentinta penala nr. 305/26.05.2017 si cu privire la insasi existenta infractiunii de trafic de influenta prin activitatea infractionala de primire de bani [30.000 euro in vara anului 2013, la Hotel Raddison”- fila 3, par.2 din rechizitoriul D.N.A.- si aceeasi suma “… fiindu-i remisa (primita) in doua forme: partial in numerar (suma de 30.000 euro i-a fost data lui Nita Constantin – care nu mai este inculpat, nota.ns.- de catre Urdareanu Tiberiu, la data de 21.07.2013, la un restaurant libanez – care? – din cadrul Hotelului Raddison) si partial, printr-un contract de consultanta fictiv nr. FO1FO2/130566C/S/2.05.2013, avand valoare de 5.000 euro lunar + T.V.A.”]. Astfel:

De la alt bun inceput urmeaza a se constata ca prima instanta de judecata a simtit nevoia de a intari ca ”suma reprezinta acest procent – 5%, nota ns. – fiindu-i remisa /primita” apelantului-intimat Nita Constantin, punand semnul egalitatii semantice penale intre verbele “a remite” si “a primi”, raportandu-se la “DEX” ( fila 36, par. 4 din Sentinta). (…)

Numai ca, in contra acestei activitati de “a remite” = “a preda”, judecatorii fondului nu au constatat, in urma administrarii nemijlocite a probelor, ca cele doua “parti” din “procentul de 5%” i-ar fi fost remise vreodata apelantului-intimat Nita Constantin, intrucat “La aceasta intalnire-din – data de 21.07.2013, nota ns.,- martorul Urdareanu Tiberiu i-a inmanat inculpatului Nita Constantin suma de 30.000 euro, intr-un plic, lasat pe bancheta pe care stateau” (fila 25, par. 2 din sentinta), iar platile efectuate de U.T.I. Grup S.A. in baza contractului de consultanta FO1FO2/130566C/S/2.05.2013 au fost facute in patrimoniul societatii KEROM S.R.L., neadministrandu-se nici o proba ca suma de 303.118 lei i-ar fi fost remisa, direct ori indirect, apelantului-intimat Nita Constantin, in conditiile in care fiind vorba de o suma mai mare de 250 lei, ea nu poate fi probata decat prin inscrisuri conform art. 309 alin. 2 C.proc.civ. aplicabil potrivit art. 2 alin. 2 C.proc.civ..

Or’, nu exista vreun inscris (facturi, extrase de cont, etc.) care sa justifice acuzatia primirii acestei sume de catre inculpatul NITA CONSTANTIN, desi martorii GHIRDA MIHAI si KERTESZ ZOLTAN s-au obligat sa le prezinte.. (…)

Dupa ce se evoca imprejurarea ca „elementul material al laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta consta in actiunea de trafic de influenta care se realizeaza in modalitati alternative: pretinderea de la o persoana interesata a unei sume de bani sau a unui alt folos pentru a interveni pe langa un functionar public asupra caruia subiectul are sau lasa sa se creada ca are influenta – judecatorii fondului neindicand in care dintre aceste modalitati ar fi procedat inculpatul Nita Constantin – nota ns.,., primirea de la persoana interesata – U.T.I. Grup S.R.L., in acelasi scop, a unei sume de bani sau altor foloase – nota bene: in cauza nu este vorba nici de „sume de bani” si nici de „alt folos”, ci de un „procent de 5%”, care este incert cat priveste cuantificarea sa financiara -; acceptarea de promisiuni facute in scopul mentionat de catre o persoana, de bani sau de alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana – care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri”, judecatorii fondului motiveaza: „Cu alte cuvinte, desi odata cu foloaselor, cu promisiunilor, infractiunea de trafic de influenta poate fi considerata realizata, activitatea ulterioara de a foloaselor pretinse sau promise nu este lipsita de relevanta penala ci constituie alaturi de activitatea ilicita ce o, precede, o unitate infractionala naturala, cu toate consecintele ce decurg de aici (in acest sens, decizia nr. 4784/1972 a Tribunalului Suprem, in materie penala)”.

Altfel spus, prima instanta de judecata, dupa ce a retinut ca infractiunea de trafic de influenta se realizeaza in „modalitati alternative”(„ori una ori alta, nota n.s.”) a constatat ca „aceste modalitati alternative, in causa pendinte, „constituie o unitate infractionala naturala”, desconsiderand unanimitatea opiniilor exprimate in literatura juridica de specialitate si jurisprudenta in materie.

Bunaoara, in mod consecvent autorii de specialitate in domeniu au aratat, cu argumente nici macar vreodata contestate ca, „Infractiunea de trafic de influenta este o infractiune de actiune (comisiva) si instantanee”). „Cu alte cuvinte” – in terminologia judecatorilor fondului – aceasta infractiune de trafic de influenta este una „cu repetitie”. Si nu una uno ictu (dintr-odata).”

Judecatorii fondului si-au construit motivare cu citate din specialisti in psihologie care nu exista

In fine, motivarea primei instante de judecata este infirmata de martorul Nichita Gheorghe care in depozitia sa administrata la termenul din 07.05.2018 a marturisit ca “Din punct de vedere politic eu eram persoana mai importanta in partid” (p. 4 par. 6 din declaratia de martor) prin raportare la persoana apelantului-inculpat Nita Constantin care a reiterat aceeasi imprejurare de fapt..

Argumentele cu caracter aproximativ se regasesc si in invocarea unor opinii ale unor specialisti din alte domenii (psihologie si management antreprenorial) decat cel al dreptului penal, respectiv:

-a) E. Tannenbaun (1961) si b) Spector (2000).

Cat priveste primul autor „citat” de cei trei judecatori ai fondului, „E. Tannenbaun”, apelantul arata ca acesta nu a existat si nu a publicat nici o lucrare stiintifica care sa cuprinda enuntul citat la fila 36, par. 6 din sentinta, respectiv ”influenta interpersonala exercitata intr-o situatie definitiva si dirijata, gratie proceselor de comunicare, spre atingerea unui scop determinat”.

Cat priveste cel de-al doilea autor ”Spector 2000” care ar fi enuntat: ”cu cat o persoana obtine mai multa putere, cu atat este mai larg teritoriul de manevra al acesteia si cu atat mai sigura eficienta tacticilor de influenta aplicate”.

Pentru rigoarea motivarii acestei cai de atac, apelantul Nita Constantin invedereaza instantei de control judiciar ca:

In anul 1961 la „P.p.x.i.v.458.New York: MC-GROW-Hil Book Co” in seria ”MC-GROW- Hil series in management” a fost publicata lucrarea ”Leadership and Organization”, avandu-i ca autori pe oamenii de stiinta Robert Tannenbaum, Irving R. Wescher, Fred Massarik.

Aceasta lucrare stiintifica nu a fost tradusa in limba romana. In Romania, un singur exemplar al acesteia, in limba engleza, se afla la Biblioteca Nationala a Romaniei („la raft”), iar niciunul din judecatorii fondului nu este inregistrat la aceasta, nu doar pentru consultarea ei si in realitate de „vizitatori”.

Aceasta lucrare prezinta, intre altele, rezultatele cercetarii stiintifice ale celor trei profesori universitari, specializati in psihologia angajatorului in mediul privat, performanta la locul de munca si management. Nici macar tangential problematica lucrarii nu are legatura cu speta dedusa judecatii, in conditiile in care psihologia angajatului american este total diferita de cea a angajatului european sau asiatic. De asemenea, nu s-a identificat nicio descriere publica a competentelor autorilor din 1961 cu privire la realitatile europene din anii 2012-2013, cu atat mai putin a celor romanesti ori o experienta concreta legata de organizatiile publice sau de activitate in mediul politic.

”Specialistul in management Spector 2000” (fila 36, par. 6 din sentinta) a fost identificat de aparare a fi profesorul universitar Paul E. Spector, profesor de psihologie in cadrul Universitatii din Florida de Sud, iar articolul sau ”Introduction: job analysis: accuracy versus consequential validity”, a fost publicat in Journal Organizational Behavior, volumul nr. 21/28.11.2000 (807 pagini). El face o prezentare a opiniilor altor profesori universitari americani specializati in psihologie si managementul resurselor umane. Se face mentiunea ca niciunul dintre autorii citati de profesorul Paul E. Spector nu are pregatire juridica iar opiniile lor nici macar nu au pretentia ca ar fi juridice, cu atat mai mult nu au legatura cu speta dedusa judecatii.

Cu privire la utilizarea unor altfel de opinii de catre prima instanta de judecata apararea arata ca ea este una cel putin inadecvata motivarii solutiei de condamnare a apelantului Nita Constantin, acest mod de a judeca incalcand drepturi procesuale fundamentale ale acuzatului intre care dreptul la aparare garantat de art. 24 alin. 1 din Constitutia Romaniei si art. 10 C.proc.pen. intrucat aceste opinii nu au fost emise cu prilejul judecatii in fond si nu i s-a acordat acestuia posibilitatea de a le combate, potrivit art. 351 alin. 1 C.proc.pen.”

Denunturile, considerate mijloace de proba

Desi in sentinta de condamnare nu sunt indicate expres mijloacele de proba avute in vedere de judecatorii fondului, din imprejurarea ca a fost insusita situatia de fapt retinuta in rechizitoriu se deduce ca instanta a avut in vedere mijloacele de proba enumerate in actul de sesizare, respectiv: denunturile si declaratiile denuntatorilor Urdareanu Tiberiu si Tanasescu Mihail; declaratiile martorilor Nichita Gheorghe, Mardarasevici Iulius, Ghirda Mihai, Kertesz Zoltan, Zarnescu Bogdan, Rosu Alina si Anghel Robert; trei procese verbale de redare a convorbirilor in mediul ambiental; contractul de prestari servicii incheiat intre Uti Grup si Kerom; rapoarte de activitate si facturi. (…)

Referitor la denunturile si declaratiile denuntatorilor Urdareanu Tiberiu si Tanasescu Mihail sunt de retinut, in primul rand, urmatoarele considerente de principiu:

a) denuntul nu este un mijloc de proba, ci un mod de sesizare a organelor de urmarire penala;

b) declaratiile denuntatorilor nu sunt mijloace de proba, nefiind mentionate ca atare de art. 97 alin. 2 C.proc.pen.;

c) denuntatorul nu este martor stricto sensu in procesul penal, ci audierea sa se justifica din perspectiva jurisprudentei CEDO (care califica autonom notiunea de martor), pentru a da eficienta dreptului la un proces echitabil al inculpatului;

Astfel, este necesar a fi avut in vedere ca, calitatea procesuala a denuntatorului nu este reglementata de catre legea procesual penala romana, aceasta limitandu-se doar la definirea denuntului ca mijloc de sesizare a organelor de urmarire penala.

In acest cadru legislativ, practica de urmarire penala aflata in dificultate probatorie a recurs si recurge din ce in ce mai frecvent, cu acceptare si confirmare jurisprudentiala, la ascultarea denuntatorului, adeseori ca unic martor al acuzarii pentru dovedirea faptelor prevazute de legea penala pe care acesta le-a sesizat, cum este si in causa pendinte.

A aparut, astfel, in limbajul juridic, cu tendinta de consacrare jurisprudentiala, conceptul impropriu, de „denuntator-martor” sau „martor-denuntator”. (…)

Denuntatorul nu este si martor si nu putea fi ascultat in aceasta din urma calitate pentru dovedirea faptelor prevazute de legea penala sesizate de catre el organelor de urmarire penala. Moral dar si legal, declaratiile lui nu pot constitui mijloc de proba in aceasta privinta si in acest sens in procesul penal. Daca acuzatiile formulate de catre el prin denunt se dovedesc a fi mincinoase, acesta poate raspunde penal pentru infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare. (…)

a) Exista o diferenta substantiala intre denuntul si declaratiile denuntatorului Urdareanu Tiberiu, pe de o parte, si denuntul si declaratiile denuntatorului Tanasescu Mihail, pe de alta parte, in sensul ca, in general, denuntatorul Tanasescu Mihail nu a perceput direct cele relatate, ci le-a aflat de la denuntatorul Urdareanu Tiberiu sau de la alte persoane.

b) Atat denuntatorul Urdareanu Tiberiu, cat si denuntatorul Tanasescu Mihail au fost condamnati (in prima instanta) prin sentinta penala nr. 2.324/13.11.2017 a Tribunalului Bucuresti – Sectia I-a penala la cate 8 luni inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii pentru dare de mita si, respective, complicitate la dare de mita in legatura cu atribuirea contractului pentru managementul traficului in municipiul Iasi. In cazul ambilor s-a retinut incidenta dispozitiilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002. in plus, prin rechizitoriul emis in prezenta cauza, fara sa fie nominalizata vreo persoana, s-a dispus clasarea pentru infractiunea de cumparare de influenta, sub motiv ca denunturile au fost facute inainte de descoperirea faptei. In aceste conditii, fiind de doua ori beneficiarii clementei judiciare, este de presupus ca denuntatorii din prezenta cauza au dat declaratii in sprijinul acuzarii, contrare realitatii, atitudine ce ar putea avea o explicatie si in aceea ca situatia lor juridica in procesul vizand licitatia de la Iasi nu a fost stabilita prin hotarare definitiva. Aprecierea credibilitatii denuntatorilor Urdareanu Tiberiu si Tanasescu Mihai nu poate face abstractie de contextul in care au fost facute denunturile si in care au fost date declaratiile ulterioare, precum si de multiplele contraziceri din cuprinsul acestora.

Astfel, referitor la denuntatorul Urdareanu Tiberiu:

la instanta de apel a sustinut ca “nu a fost initiativa mea sa ma prezint la DNA pentru a face denunt “;

la momentul formularii denuntului – 24.11.2015 – se afla in arest la domiciliu ( din sentinta de mai sus rezulta ca a fost retinut si ulterior arestat la domiciliu de la 29.10.2015 la 22.01.2016);

– desi este o persoana echilibrata, coerenta in exprimare si scris, denuntatorul Urdareanu Tiberiu se pare ca se afla intr-o stare psihica speciala in momentul formularii denuntului, dovada fiind existenta mai multor omisiuni si erori de redactare. Una dintre acestea este deosebit de importanta si pare sa schimbe situatia de fapt; astfel, se scrie in denunt „ Nita Constantin a zis ca nu il priveste suma pretinsa pentru Nechita Gheorghe si ca doreste procentul pron pretins„. Asadar, rezulta ca denuntatorul a vrut sa se refere initial la “ procentul promis “, dupa care (nu se stie daca din proprie initiativa sau la sugestia altcuiva) a taiat si a scris “ procentul pretins “;

– deosebit de semnificativ este si faptul ca in denunt acesta nu precizeaza vreun cuantum al sumei platite cash, ci abia peste cca. 3 luni sustine ca a remis 30.000 euro, iar la instanta de fond a declarat ca nu-si mai aminteste exact daca au fost 30.000 sau 50.000 euro;

declaratiile denuntatorului Urdareanu Tiberiu abunda in sutineri contradictorii privitoare la: 1) ce reprezenta comisionul de 5% (variantele sustinute, in ordine cronologica, fiind : castigarea licitatiei/ sa-i faca cunostinta cu Nichita/ doar pentru intermedierea intalnirii cu Nichita; 2) cand a fost pretins comisionul (variantele sustinute, in ordine cronologica, fiind : dupa initierea procedurii de achizitie publica/dupa incheierea contractului/inainte de incheierea contractului; 3) daca a remis suma in numerar inainte sau dupa incheierea contractului de la Iasi; 4) daca a asistat la discutiile dintre denuntatorii Tanasescu Mihai si Ghirda Mihai pentru incheierea contractului de prestari servicii de la Brasov etc.;

nu este de ignorat nici faptul ca denuntatorul Urdareanu Tiberiu a formulat denunt si in cazul faptuitorului Ludovic Orban, care a fost achitat de instanta suprema.

In legatura cu denuntatorul Tanasescu Mihai, semnalam ca nici el nu a facut denuntul din proprie initiativa, iar sustinerile sale sunt contradictorii cel putin cu privire la urmatoarele aspecte:

daca inculpatul Nita a pretins vreun procent pentru contractul de la Iasi (in denunt spune ca Da/in declaratia de la instanta de fond pretinde ca Nu cunoaste/la instanta de apel a declarat ca a aflat acest aspect de la denuntatorul Urdareanu Tiberiu;

cine a avut initiativa incheierii contractului de prestari servicii;

modalitatea in care a fost incheiat acest contract etc.”

DNA raspunde in adrese doar la ce ii convine

„Privitor la masurile de supraveghere tehnica urmeaza a se constata ca raspunsul DNA la solicitarea instantei de apel este incomplet si contradictoriu, in sensul ca face vorbire doar despre UM 0127 Bucuresti a SRI ( nu si de UM 0623 Brasov a SRI) si, cu toate ca se pretinde ca Serviciul Roman de Informatii nu a colaborat cu organele de urmarire penala in efectuarea actelor de urmarire penala in prezenta cauza, din inscrisurile aflate in dosarul de urmarire penala pare sa rezulte contrariul. Astfel, din adresa nr. 306/C/2016 din 08.02.2016 (aflata la fila 138 d.u.p.), emisa de Sectia de combatere a coruptiei catre Serviciul tehnic al DNA rezulta ca, prin dispozitia procurorului de caz au fost desemnati beneficiari secundari UM 0127 Bucuresti si UM 0623 Brasov din cadrul SRI. De asemenea, prin adresa datata 12.02.2016 (aflata la fila 134 d.u.p.) se solicita Serviciului tehnic al DNA sa transmita UM 0623 Brasov din cadrul SRI 10 suporti optici pentru punerea la dispozitie a materialelor rezultate in dosarul nr. 961/P/2015. In opinia noastra aceasta corespondenta probeaza existenta unei colaborari intre Parchet si SRI bazata pe Protocolul depus la dosar, care depaseste limitele legii. In consecinta, in conformitate cu dispozitiile art. 102 alin. 2 Cod proc. pen., se solicita inlaturarea si a acestor mijloace de proba din ansamblul probator al cauzei.”

Contractul dintre UTI si Kerom

„Referitor la contractul de prestari servicii dintre UTI GRUP si KEROM S.R.L. se invedereaza urmatoarele:

a) inculpatul Nita Constantin doar a dat curs solicitarii denuntatorul Urdareanu Tiberiu de recomandare a unei persoane de contact pentru zona Brasov si nu a cerut incheierea acestui contract, nu a fost implicat in negocierea clauzelor contractuale, nu a urmarit derularea sa si nu a beneficiat, direct sau indirect (pentru sine sau pentru formatiunea politica din care face parte), de sumele obtinute de catre Kerom S.R.L.;

b) nu exista nicio legatura intre acest contract – vizand dezvoltarea oportunitatilor de afaceri in Brasov – si contractul privind managementul traficului la Iasi;

c) nu este un contract fictiv, ci un act juridic valabil, care a produs efecte juridice, reciproc avantajoase pentru ambele parti (chiar denuntatorul Tanasescu Mihai declarand la instanta ca firma UTI si-a dezvoltat afacerile in Brasov);

d) a fost ignorat faptul ca raportul de activitate avea un continut prestabilit prin Anexa contractului, beneficiarul (adica UTI) urmand sa treaca doar perioada si sa confirme prin semnatura si stampila prestarea serviciilor de catre KEROM S.R.L. Aceasta semnificatie are sustinerea potrivit careia rapoartele de activitate au fost completate de reprezentantii UTI;

e) nu a fost acordata nicio importanta imprejurarii ca acest contract a fost incheiat pe o durata de 12 luni si ca nu exista vreo clauza de prelungire a valabilitatii sale. Mai mult, din art. 10 al contractului rezulta ca UTI putea denunta unilateral oricand (in cadrul celor 12 luni) contractul. Un simplu calcul aritmetic pare sa conduca la o concluzie interesanta: pentru a fi satisfacuta pretinsa solicitare a inculpatului de plata a comisionului de 5% contractul ar fi trebuit sa se deruleze pe mai mult de 12 ani !!! (Concret, din valoarea contractului de 69.614.309 lei plus tva, daca s-ar fi pretins 5% (adica 3.480.715 lei plus tva) si s-ar fi primit 435.823 lei, rezulta o diferenta de 3.044.892 lei plus tva (adica aproximativ 676.642 euro plus tva). Este absurd sa se creada ca plata pretinsului trafic de influenta ar fi fost proiectata pentru peste 12 ani !

Asadar, contractul de prestari servicii, rapoartele de activitate, facturile si dovezile de efectuare a platilor nu sustin ci, dimpotriva, combat acuzatiile aduse inculpatului.

*Cititi aici integral concluziile scrie ale avocatilor Dumitru Radescu si Dan Lupascu

https://www.luju.ro/magistrati/instante/ex-ministrul-nita-a-fost-inchis-pe-o-inginerie-psihologica-inalta-curte-a-justificat-condamnarea-definitiva-a-lui-constantin-nita-la-4-ani-de-inchisoare-pe-doua-denunturi-si-pe-citate-din-lucrari-ale-unor-psihologi-fantoma-dovada-psihologica-a-traficului-

Un an nou cu împliniri!

Publicate 2 ianuarie 2018 de constantinnita
Categorii: Fără categorie

Tags:

La mulţi ani!

Să aveţi un an 2018 cu multă sănătate, linişte, pace şi împlinire sufletească!

Preţuiţi-vă prietenii, fiţi alături de cei dragi şi veţi avea mereu de câştigat.

Nu renunţaţi la principii pentru lucruri trecătoare în viaţă şi apăraţi-vă credinţele în faţa tuturor.

Să aveţi parte de realizări profesionale, de folos vouă, dar şi celorlalţi.

La mulţi ani fericiţi!

 

La multi ani Romania!

Publicate 1 decembrie 2017 de constantinnita
Categorii: Fără categorie

Tags:

La mulţi ani tuturor românilor din toate colţurile lumii!

1 Decembrie este ziua care ne aduce mereu împreună şi, prin încărcătura sa istorică, ne reaminteşte de mândria de a fi români.

La mulţi ani România!

De ce ignoram investitiile din China, cea de-a doua economie mondiala?

Publicate 1 noiembrie 2017 de constantinnita
Categorii: Economie, Intrebarea zilei

Tags: , , , ,

Luna aceasta am făcut o vizită în China la invitaţia unor autorităţi şi companii locale chineze interesate de a investi în România, în special în zona Braşovului. Practic, am continuat dialogul început cu ocazia forumului economic româno-chinez din iulie anul acesta. În acelaşi timp, am găsit noi oportunităţi de cooperare din ambele părţi: dezvoltarea unor parcuri industriale, interes pentru aeroportul de la Ghimbav, agricultură sau IT.

China cunoaşte o dezvoltare spectaculoasă de ani buni, iar în ultimul timp a devenit tot mai interesată să-şi extindă investiţiile şi în alte zone ale lumii. Investiţiile străine directe, cu capital chinez, la nivelul UE au fost de aproximativ 35 de miliarde de euro în 2016, în creştere cu 77% faţă de 2015 – Germania a fost principala destinaţie a acestor investiţii, cu 31% – respectiv 11 miliarde de Euro (studiul Rhodium Group & Mercator Institute for China Studies)!

Noi ar trebui să profităm! În sensul bun şi acolo unde avem nevoie! Aşa cum o fac şi alte ţări din Europa (vezi şi cazul Angliei în investiţiile în energie nucleară, în parteneriat cu chinezii).

Am constatat că la ei există un ritm extraordinar de creştere economică şi că se munceşte „în draci”, organizat şi cu o viziune pe termen mediu şi lung. Construcţiile în infrastructură şi de locuinţe sau spaţii socio-culturale sunt la tot pasul ceea ce determină un efect de multiplicare foarte mare în economie. De aici şi rezultatele macroeconomice extrem de bune înregistrate de economia chineză. Acest lucru nu înseamnă însă că totul este perfect. Au şi ei probleme foarte mari, mai ales pe partea de eradicare a sărăciei, de modernizare a provinciilor etc.

Este greu de înţeles de ce România nu cooperează mai mult cu China, cea de-a doua economie mondială?! În noiembrie 2013, acum patru ani, Guvernele României şi Republicii Populare Chineze au semnat, în prezenţa premierilor celor două state, o serie de memorandumuri de înţelegere în domeniile energiei, sanitar-veterinar, industrial, societăţii informaţionale şi al culturii. Am fost responsabil pe partea de energie! De ce nu reuşim să implementăm proiectele pe care le-am lăsat încă din 2013 în domeniul economic şi energetic?! Le reamintesc tuturor că, în perioada Guvernului Ponta, am demarat discuţii pentru proiecte majore cu partenerii chinezi:

Îmi este imposibil de înţeles cum s-au creat blocaje în negocieri în condiţiile în care o parte din politicienii/autorităţile române aflate azi în funcţie erau implicate şi atunci în discuţiile privind diferitele proiecte cu China (vezi cazul preşedintelui PSD, Liviu Dragnea care era chiar coordonatorul principal).

De ce nu acceptăm ca firmele chineze să se implice în mari proiecte de infrastructură, energie, etc., în România? Cine are interes ca banii chinezilor să nu intre în ţara noastră şi de ce?! Este o întrebare la care nu reuşesc să găsesc un răspuns în afară lipsa de interes din partea Guvernului, incompetenţă, rea-credinţă.

Dacă ar exista o viziune oricât de limitată, ar fi imposibil să nu realizezi că România nu se află în postura de a nu face tot posibilul pentru atragerea de investiţii din partea unei ţări precum China sau a oricărei alte ţări interesate cu adevărat să dezvolte proiecte în ţara noastră. Nu este cam şi cum avem liste de aşteptare în acest sens. Dimpotrivă!

Nimeni nu a mai mişcat nimic de la plecarea mea din Ministerul Energiei şi Ministerul Economiei. Mai mult, am auzit discuţii conform cărora interesul arătat investitorilor chinezi reprezintă una din cauzele pentru care am fost schimbat din funcţie la vremea respectivă.

Celor care încă mai cultivă mituri de genul „produsele chineze nu sunt de cea mai bună calitate”, le sugerez să facă o vizită în Chină pentru a constata nivelul de dezvoltare la care au ajuns sau să facă o analiză a investiţiilor chineze de succes în alte ţări din UE.

În final aş dori să salut organizarea forumului pe energie 16+1 la Bucureşti în această perioadă. Sper să nu fie bifat doar ca o acţiune de imagine, ci să se finalizeze cu afaceri concrete.

 

 

Interviu cu avocatul meu Alexandru Chiciu

Publicate 30 mai 2017 de constantinnita
Categorii: Semnal de alarma

Public mai jos un interviu al avocatului meu, Alexandru Chiciu, despre sentința data săptămâna trecută in cazul dosarului meu.

https://www.dcnews.ro/condamnare-ministru-constantin-ni-a-avocat-sentin-a-pe-baza-unui-denun-ator-de-tradi-ie-presiuni-uria-e_544394.html

Reporter: Pe scurt, de ce considerați ca fiind nelegală și neîntemeiată decizia dată de instanță împotriva dlui Constantin Niță?

Alexandru Chiciu: În materie penală, deciziile instanței trebuie să se bazeze pe probe certe, ferme și de neinterpretat. Cu toate acestea, în opinia mea, decizia în acest caz este surprinzătoare, întrucât materialul probatoriu nu a determinat ferm, neechivoc elemente de vinovăție în sarcina dlui Constantin Niță. Dimpotrivă, declarațiile martorilor folosiți de procurori în cauza au fost contradictorii, hilare pe alocuri (de ex. denunțătorul însuși nu și-a amintit cuantumul presupusei sume dată cu titlu de trafic de influență) și, mai ales, martorii au infirmat de o manieră categorică implicarea dlui Nită în activități infracționale. Iată de ce, așteptând motivarea, apreciez că soluția este, în lumina probelor din dosar, netemeinică și am formulat deja apel împotriva ei.

R: De ce nu poate fi vorba de infracțiunea de trafic de influență?

Alexandru Chiciu: Fără a intra în expuneri tehnice, mă rezum, doar că este inadmisibil să se aprecieze că o persoană care permite altor două să se întâlnească în biroul sau este „traficant de influență”. Acest lucru a făcut dl Niță: a permis o întâlnire în biroul său a domnilor Tiberiu Urdăreanu (un aliat de nădejde al Parchetului) și Gheorghe Nichita (pe atunci primar al Iașului), nu a participat la discuții, nu a asistat la înțelegerea lor și, cu toate astea, a fost acuzat de traficarea influenței. Nu, categoric refuz să cred că o minimă (și lipsită de orice interpretări ) „socializare” umană poate fi interpretată sau răstălmăcită. Suntem în 2017, oamenii interacționează, relaționează, iar interpretările acțiunilor lor nu pot fi atât de drastice.

R:Cum trebuie interpretat faptul că denunțătorul și, implicit, procurorii nu pot demonstra prin probe concrete acuzațiile aduse?

Alexandru Chiciu: Sincer, nu mă voi grăbi să interpretez (încă) în lipsa motivării sentinței. Ceea ce pot spune este că nu cred că este de acceptat să existe condamnare doar pe baza declarațiilor unice ale denunțătorilor „de tradiție”. Se creează, din păcate, un alt precedent regretabil.

R: În ce mod considerați că au făcut procurorii presiuni asupra martorilor din dosar? Ce proceduri au fost încălcate?

Alexandru Chiciu: Declarația martorului Nichita Gheorghe în fața instanței a fost neinterpretabilă. Domnia sa a precizat (și, la cererea apărării, a fost consemnat acest fapt) că la momentul audierii sale de către procurorii DNA, aflându-se arestat preventiv, a fost supus unei presiuni psihice enorme pentru a confirma varianta în acuzare împotriva dlui Niță. Domnia sa, scos din arest în lipsa avocaților săi și chestionat agresiv, a relatat că i s-a cerut imperativ să îl incrimineze pe Constantin Niță. Această modalitate de anchetă este inadmisibilă. Aceste detalii din declarația martorului Nichita sunt consemnate, se află la dosar, iată de ce, încă o dată, surpriza soluției pronunțate. Cred că aceste derapaje de anchetă nu pot fi „trecute atât de ușor cu vederea”. Astăzi, din păcate, vorbim despre dl Niță, însă mâine oricine poate fi ținta unor anchetatori care, mult prea creduli în „denunțători pe bandă rulantă” pot cere, prin orice mod, date de incriminare.

R: În opinia și din experiența dvs., care ar trebui să fie decizia pe baza datelor din dosar?

Alexandru Chiciu: Înainte de a răspunde, vreau să știți că eu nu mă implic în dosare în care nu cred. După 22 de ani de practică, îmi permit acest lucru. Vă afirm cu toată convingerea că în acest caz soluția nu poate fi decât aceea a achitării domnului Niță. Absolut!!

R:Considerați că este vorba despre un dosar politic, de o încercare de denigrare și scoatere a unui politician din viața publică din partea procurorilor?

Alexandru Chiciu: Nici de această dată nu mă voi hazarda în răspunsuri bombastice. Într-o declarație de presă, dl Niță a atins acest subiect și desigur domnia sa știe mai multe și poate aminti despre semnalele primite pe diferite canale că „i se va pregăti ceva”. Ca avocat, am decis să atac imediat soluția primei instanțe, declarând apel în cauză-voi analiza motivarea sentinței și voi crede că, până la final, este imposibil să rămână așa soluția pronunțată. Constantin Niță a făcut enorm pentru România, iar acest lucru nu poate fi nici minimizat, nici bagatelizat, nici hulit și nici șters de dușmanii săi, oricare și de oriunde ar fi ei. Sunt convins că judecătorii Completului Suprem vor înțelege acest lucru.

Voi face tot posibilul pentru a-mi demonstra nevinovatia

Publicate 26 mai 2017 de constantinnita
Categorii: Semnal de alarma

În urma primei decizii anunţate azi de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazul dosarului în care sunt acuzat, declar că mă consider total nedpretăţit şi voi face tot posibilul pentru a-mi demonstra nevinovăţia.

Am parcurs perioada procesului având convingerea că justiţia din România funcţionează şi că îmi va acorda dreptate în faţa încercărilor procurorilor de mă scoate din viaţa publică şi politică.

Din păcate, primisem avertizări anterioare că este vorba un dosar politic, că sentinţa era de multă vreme stabilită, iar procesul a fost doar o formalitate.

Întregul dosar se bazează pe declaraţiile mincionoase ale unui individ cu multe dosare penale şi numeroase denunţuri la activ, Tiberiu Urdăreanu – un instrument al procurorilor de câţiva ani buni. În afara spuselor acestei persoane că mi-ar fi oferit bani, în 2013, pentru a-i prezenta o autoritate publică, pe Gheorghe Nichita, primarul Iaşiului, nu există alte dovezi, de nicio formă (înregistrări audio/video, martori, extrase de cont etc.) În timpul procesului denunţătorul şi-a schimbat povestea declarând că „nu mai ştie câţi bani mi-a dat, când sau de unde îi avea”. Mai mult, procurorii au făcut numeroase presiuni asupra martorilor din dosar, atât a celor de la Braşov, cât şi a primarului Nichita căruia i s-a cerut „să dea un ministru” ca să scape de alte acuzaţii.

Procurorii nu s-au străduit să aducă nicio probă concretă, iar din declaraţiile martorilor nu există nicio legătură directă care să justifice acuzaţia de trafic de influenţă care mi se aduce.

Dacă până acum am înţeles să respect principiul confidenţialităţii şi să am un anumit comportament, cred că, de acum înainte, opinia publică trebuie să fie corect informată şi de aceea voi reveni cu prezentarea informaţiilor din dosar, extrem de subţire, din toate punctele de vedere.

În aceste condiţii, declar, încă o dată, că această primă decizie este complet nedreaptă şi nu are niciun fundament juridic. Nu pot să cred că există astfel de hotărâri într-o ţară democratică, membră a Uniunii Europene.

Am ocupat de trei ori funcţia de ministru şi am fost mulţi ani parlamentar. În ciuda anumitor încercări de a-mi denigra imaginea, niciodată nu au existat suspiciuni bazate pe dovezi reale asupra activităţii mele profesionale.

Încă dinaintea retragerii din viaţa publică, produsă la începutul anului 2016, am primit mai multe informaţii că reprezint unul din „obiectivele” procurorilor şi că depun toate eforturile pentru a-mi găsi o acuzaţie.

Înţeleg foarte bine contextul politic din ultimii ani şi încercarea de a scăpa de anumiţi oameni care au avut activitate publică, dar nu voi accepta niciodată să fiu nedreptăţit de un sistem complet subordonat altor interese.

Prin avocatul meu, astăzi, 26 mai, la ora 15.30, deja am atacat această decizie şi voi continua să-mi demonstrez nevinovăţia cu speranţa că justiţia românească îşi va face datoria. În acelaşi timp, mă voi adresa tuturor instituţiilor internaţionale pentru a-mi face dreptate dacă în România nu mai este posibil acest lucru.