Arhivă pentru Septembrie 2011

BNR decide limitarea creditarii

28 Septembrie 2011

Inca de la inceputul crizei economice, in Romania, dar si in celelalte tari, cea mai mare problema pentru cetateni si pentru companii, in special IMM-uri, a reprezentat-o limitarea accesului la creditare. Aplicand o politica extrem de prudenta, bancile au inasprit exagerat si, uneori, nejustificat conditiile de obtinere a unui credit. Este drept ca nici guvernul si nici BNR nu au venit cu solutii pentru deblocarea acestui proces. Dimpotriva, iata ce pregateste BNR!

La sfarsitul lui octombrie 2011, Banca centrala are in vedere impunerea unor restrictii la acordarea creditelor de consum si a celor imobiliare in euro, aplicabil si sucursalelor bancilor straine.
Banca centrala spune ca a luat aceste masuri speciale, pentru a descuraja creditarea in valuta pentru persoanele cu venituri in lei.
Creditul de consum va fi limitat la 5 ani si avansul minimum la creditele imobiliare in euro va fi de 30%. Solicitantii trebuie sa aduca garantii de cel putin 133% din valoarea imprumutului.
Valoarea unui credit pentru investitii imobiliare nu poate depasi 85% din valoarea imobilului pentru achizitionarea caruia se solicita creditul si/sau din valoarea devizului estimativ in cazul creditelor acordate in lei, 70% in cazul creditelor denominate in euro sau indexate la cursul euro si 60% in cazul creditelor denominate in alte valute sau indexate la cursul unor alte valute.

Efectele noului Regulament de creditare:
– Se va reduce puternic creditarea in valuta.
– Regulamentul va dezavantaja majoritatea cetatenilor – care au venituri in lei si va avantaja o mana restransa de oameni care au veniturile in valuta.
– BNR vrea de fapt prin aceste masuri sa limiteze socurile bancare in cazul unei deprecieri puternice a leului, cresterea creditelor neperformante si mai departe falimentele bancare.
– Pe termen scurt, se vor scumpi imobiliarele (pe principiul oportunitatii cumpararii in prezent pentru a beneficia de prevederile vechiului regulament)
– Inca o scuza oferita bancilor comerciale pentru a da vina pe BNR ca tine dobanzile sus.
– In continuare oferirea sansei pentru bancile comerciale de a imprumuta statul si a mentine creditarea blocata catre firma si populatie.
– Economia reala va stagna din cauza blocarii creditarii.

PLUSURI SI MINUSURI ALE NOULUI REGULAMENT:
– Mentine politica super conservatoare a BNR de a proteja pe debitorii insolvabili si bancile care i-ar imprumuta pe acestia.
– Politica monetara (la fel ca cea fiscal bugetara) este in continuare prociclica. A turnat gaz pe foc in perioada 2006-2008, când economia era supraincalzita si BNR a relaxat normele de creditare – vezi creditul cu buletinul iar acum, cand ne zbatem cu economia reala in ritmuri de crestere economica mici sau recesiune si am avea nevoie de relansarea creditarii, toarna apa sa stinga focul si mai repede.
– Noul regulament de creditare exista doar pentru supraprotectia BNR si a bancilor comerciale. Acest regulament impinge bancile comerciale sa crediteze in continuare cu prioritate statul, mentinand dobanda sus. Populatia si firmele, economia reala, mai au de asteptat.
– Imposibilitatea de a lua credite pentru consum sau pentru investitii va pune pe butuci multe firme din Romania, oferta interna ramanand una totala nesatisfacatoare.
– Nu exista o politica de incurajare prin credite preferentiale pentru IMM-uri.

Nu consider ca BNR a adoptat cea mai buna strategie in aceasta problema si cred ca ar trebui sa aduca modificari la noul regulament pentru a deschide creditarea.
Pe de alta parte, nu putem sa nu remarcam faptul, ca decizia BNR anunta vremuri foarte grele pentru tara noastra – acutizarea crizei economice.
Eu sunt unul din adeptii „deschiderii” – acces la creditare, investitii, parteneriate public-private etc. – si nu al unei politici conservatoare, de retragere si protectie pe care au adoptat-o autoriatile romane in ultimii trei ani fara a avea vreun rezultat pozitiv.

Anunțuri

Platformă electronică pentru IMM-uri

21 Septembrie 2011

Una dintre problemele cu care se confruntă cel mai des firmele româneşti, dar mai ales cele străine, o reprezintă accesul la informaţii. Birocraţia din sistemul de stat lungeşte extrem de mult perioada de aşteptare a unui IMM care, la un moment dat, doreşte să aibă toate datele înainte de a lua o decizie. Acest lucru înseamnă pentru orice firmă pierderea de oportunităţi, încetinirea evoluţiei business-ului, pe scurt pierdere de bani.

O soluţie, discutată şi cu mediul de afaceri, este implementarea unei platforme electronice unitare care să furnizeze servicii de tip „Birou digital”, instruire şi recrutare de personal, facilităţi de indentificare automată de parteneri de afaceri cu interese comune, ghidare în afaceri şi consultanţă, acces către pieţele externe, promovarea produselor şi serviciilor pe piaţa internă, comunitară şi externă, sistem integrat de comerţ electronic. De asemenea, platforma poate constitui şi un instrument de monitorizare şi aplicare de politici publice în domeniul IMM-urilor.

Constituirea unui astfel de sistem de tip e-business deschis, prietenos şi inteactiv poate duce şi la o interconectare mai uşorară a firmelor, organismelor de cercetare şi universităţilor. Ele pot colabora mult mai uşor pentru dezvoltarea de proiecte comune.

În plus, platforma ar fi un instrument extrem de util şi pentru firmele străine care vor să afle mai multe despre sectorul IMM-urilor din România.
Cel mai mare sprijin îl poate da însă start-up-urilor oferindu-le diferite aplicaţii de e-business pentru pornirea şi derularea afacerii.

Odată constituită, platforma on-line trebuie să devină una autosustenabilă astfel încât să nu fie afectată de reduceri ale bugetului public.
În acest sens anumite servicii vor fi oferite contra cost (de ex: firmele pot face publicitate pentru anumite produse, pot accesa anumite cursuri, pot realiza videoconferinţe etc.).

O altă propunere este ca sistemul românesc să fie conectat la sisteme asemănătoare din alte ţări astfel încât IMM-urilor româneşti să le fie mai uşor să intre pe diferite pieţe externe.

Într-o perioadă de criză, rolul cel mai important al unui astfel de proiect este că deschide numeroase oportunităţi pentru IMM-uri ajutându-le să-şi dezvolte business-urile. Din păcate, Ministerul Economiei nu acordă atenţia cuvenită acestui domeniu (este interesat doar de afaceri mari, cum sunt cele pe energie de unde ies bani mulţi pentru „toată lumea”) şi nu este capabil să vină cu soluţii eficiente pentru micii întreprinzători.

Mediul de afaceri, între revigorare si moarte clinica

14 Septembrie 2011

Nu exista partid politic care sa nu aibă în program o fraza de tipul „ne dorim un mediu de afaceri prietenos și predictibil”. Din păcate, ca întotdeauna, de la teorie la practica, ca și de la vorba la fapta, drumul este foarte lung.

Desființarea Ministerului pentru IMM-uri a lăsat câteva sectoare de activitate, de altfel foarte importante pentru economia naționala, sa moara încet sau au fost puse de ochii lumii la periferia Ministerului Economiei. Si avem doua exemple clare: comerțul exterior și mediul de afaceri. De comerțul exterior ne-am mai ocupat asa ca vom aborda câteva din problemele mediului de afaceri.

In primul rând, toți oamenii de afaceri din tara și din străinătate își doresc, cel puțin declarativ, un mediu de afaceri prietenos cu reguli clare, cu un cod fiscal predictibil, cu o birocrație cât mai redusă, având relații cu autoritățile statului cât mai bune etc. Din păcate nu putem sa ne încadrăm în aceste cerințe din cauza unui stat birocratic excesiv și a unei politizări fără precedent a relațiilor stat-societate comercială. Aceasta teza poate fi susținută de ceea ce se întâmpla în realitate, și anume:
– exista un număr foarte mare de autorizații, certificate, aprobări pe care oamenii de afaceri trebuie sa le ia de la autorități. Acest lucru înseamnă pierdere de timp și de bani, precum și incurajarea corupției.
– controale la comanda politica cum nu au fost niciodată. Toată lumea înțelege necesitatea unui control de la un organism al statului dar când acestea sunt de ordinul zecilor într-un an, atunci este greu de explicat de ce trebuie sa suporte o societate un asemenea comportament.
– existența unui cod fiscal rigid cu foarte multe completări și care, după părerea mea, nu are un rol stimulativ, ci mai mult unul contabil. Si aici cred în necesitate adoptării unui nou cod fiscal cu valente stimulative în asa fel încât sa creștem gradul de conformare, nu prin măsuri coercitive, ci prin măsuri stimulative. Aceasta poate fi o abordare noua, modernă care ar trebui sa schimbe filozofia legii fiscale.
– lipsa unor măsuri sectoriale de stimulare și a unei planificării multianuale determina o repartiție haotica a investițiilor în teritoriu fără ca acestea sa aibă un efect multiplicator imediat. (aici este de discutat dacă, în perioada de criza puternica, trebuie sa investim în orice fel de infrastructura, cum facem acum, sau ar trebui sa investim în acele sectoare care au efect multiplicator rapid. Le recomand actualilor guvernanți sa studieze criza asiatica din anii ’90.)

Am dat doar câteva exemple, dar mai sunt și alte probleme legate de procesul legislativ, ca de exemplu:
– de ce nu este de acord coaliția de guvernare cu legea holding-urilor?
– de ce nu este de acord cu legea „single act control”?
– de ce nu este de acord cu legea lobby-ului?
– de ce nu este de acord cu modificarea legii aprobării tacite?

De asemenea, cred ca trebuie modificata legea patronatelor astfel încât sa stabilească noi coordonate de colaborare între guvern-patronate-sindicate. Si exemplele pot continua. Cam asa tratează Guvernul Boc mediul de afaceri și de aici și rezultatele obținute.

Aceste chestiuni trebuie dezbătute și aprobate de aleșii de azi, în caz contrar nu trebuie sa ne mire faptul ca nu putem sa ieșim din criza, ba mai mult ne afundam pe zi ce trece.

Marginalizarea comertului exterior al Romaniei

2 Septembrie 2011

Am văzut zilele trecute o știre conform careia reprezentanții comerciali ai României vor fi trecuți de la Ministerul Economiei la Ministerul de Externe. M-am întrebat care sa fie scopul acestei acțiuni si nu am găsit decât un singur răspuns, si anume ca acești specialiști nu au intrat in jocul politic al puterii actuale.

Desigur sunt multi ambasadori care ar dori un control total asupra reprezentanților economici si sa-i folosească la diverse activități care nu au nimic de-a face cu profesia lor, ca de exemplu: sa facă diverse servicii legate de activitatea stricta a ambasadei, sa facă pe șoferii la aeroporturi, sa conducă sotiile unora la cumpărături, sa facă diverse comisioane unor potentati actuali etc.

Eu am fost si sunt împotriva unor asemenea practici. Mai mult decât atât, nu cred ca este o masura care va conduce la cresterea eficientei activității acestor funcționari. Acesti oameni trebuie sa lucreze cu mediile de afaceri din țările respective. Statutul, uneori aproape cazon din ambasade face ca accesul oamenilor de afaceri sa fie foarte dificil, de aceea ar fi bine sa renuntam la acest sistem de lucru si sa promovăm sistemul agentiilor comerciale, care ar putea avea o mai mare eficiența.
De asemenea este de neinteles tacerea ministrului economiei. El ar trebui sa aiba o atitudine de fronda la o problema ce tine de activitatea acestei instituti. Probabil ca se dorește ingroparea totala a comertului exterior care este tratat ca un domeniu obscur, asezat intr-un colț al Ministerului Afacerilor Externe.