Archive for the ‘Turism’ category

Propunerile USL pentru turism: infrastructură şi noi măsuri fiscale

28 August 2011

Zilele trecute, USL a prezentat viziunea sa pentru revitalizarea şi dezvoltarea turismului românesc. Reacțiile stârnite au fost diferite:
• PD-L a rămas „fără cuvinte” ştiind că, în ultimii doi, nu a reuşit să facă mai nimic pentru turism – datele statistice s-au dus în jos în lipsa unor investiţii eficiente. Dna. Udrea neputând să-şi justifice eşecul şi-a adus aminte de „greaua moştenire” de acum 10 ani (replica aceasta merge pentru orice, dar nu justifică nimic!).
• Specialiştii şi investitorii în turism, prezenţi la eveniment, au acuzat actuala guvernare de lipsa dezbaterii publice pe acest domeniu şi au apreciat faptul că am introdus propunerile lor în programul nostru.
• Mass media au fost interesate mai mult de atitudinea spectaculoasă a primarului Mazăre. Cred că ar fi trebuit depăşit subiectul „fumatului şi fetelor”. Mai eficient este să încercăm să facem mai multă presiune pentru adoptarea unor măsuri prin care acest domeniu să aducă mai mulţi bani la bugetul de stat.

Aş dori să reiau câteva din propunerile incluse în programul nostru şi să le supun dezbaterii. Înainte aş vrea să subliniez că, fără modernizarea sau, şi mai bine spus, construirea infrastructurii (autostrăzi şi aeroporturi în zonele esenţiale), nu vom putea convinge nici turiştii străini şi nici pe cei români că merită să cheltuiască bani în ţara noastră.

Astfel avem nevoie urgent de:
• Modernizarea infrastructurii rutiere – obiectiv 2012-2020 este de 1200 km de autostradă
• Modernizarea infrastructurii aeroporturilor
• Modernizarea căilor ferate
• Modernizarea urgentă a drumurilor turistice pentru punerea în valoare a peisajelor excepţionale şi a obiectivelor cultural-istorice
• Modernizarea infrastructurii de apă, canal, gaz, comunicaţii cu prioritate în zonele turistice
• Dezvoltarea învăţământului în domeniul turismului. Reanimarea liceelor şi a centrelor de perfecţionare în turism.

Ca măsuri fiscale am propus:
• Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 3 ani pentru investiţii noi în cluburi de turism (hoteluri, spa, agrement, restaurante etc.)
• Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 3 ani pentru parcuri tematice, de distracţie şi echitaţie
• Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 5 ani pentru investiţii în turismul balnear
Toate aceste scutiri vor fi acordate în funcţie de un prag investiţional stabilitüüScutirea de impozit pe profitul reinvestit, cu condiţia efectuării de investiţii pentru îmbunătăţirea structurii de cazare, alimentaţie publică, agrement, porturi turistice şi parcuri de distracţie
• Crearea unui Fond Naţional de Promovare şi Sprijinire a Investiţiilor în Turism, pentru promovarea participării la târguri şi expoziţii, finanţarea manifestărilor cultural artistice, cu impact ridicat asupra imaginii turismului românesc (finanţare din taxarea suplimentară a tuturor brevetelor şi licenţelor acordate în turism)
• Folosirea schemelor de ajutor de stat de tip minimis pentru dezvoltarea unor structuri hoteliere în zone de interes naţional şi redeschiderea unor zone turistice noi
• Creşterea de 10 ori a taxelor şi impozitelor pentru structurile hoteliere privatizate şi nefolosite sau răscumpărarea de către stat a structurilor hoteliere privatizate şi lăsate în paragină, modernizarea şi reprivatizarea lor
• Transformarea litoralului românesc în Zonă cu statut special cu limită teritorială de 10 km pe uscat şi 10 km în largul mării. Acest statut se aplică şi regimului fiscal pentru cazinouri şi jocuri de noroc
• Facilităţi fiscale pentru operatorii din turism care obţin eticheta ecologică pentru pensiunile şi capacităţile de cazare pe care le deţin.
• Bonus pe incoming, în funcţie de clasificarea unităţii de cazare, prin deduceri fiscale (sprijin pentru agenţiile/hotelurile care aduc turişti străini)
• Veniturile obţinute din taxa hotelieră vor fi distribuite astfel: 50% către Primării şi 50% către Asociaţiile de Promovare Regionale sau către unitatea hotelieră pentru promovare

Dintre măsurile instituţionale şi legislative cele mai importante sunt :
• Adoptarea Legii Turismului care să prevadă: măsuri cu privire la pregătirea profesională şi învaţământul de specialitate; măsuri privind activitatea de autorizare şi control; măsuri privind facilităţile fiscale pentru investiţiile în turism şi politica tarifară;
• Măsuri privind parteneriatele public-private în domeniul promovării turistice pe plan extern
• Dezvoltarea localităţilor turistice va fi făcută exclusiv de autorităţile locale
• Adoptarea legii “single act control” care să permită eliminarea controalelor multiple efectuate la comandă politică.
• Modificarea legislaţiei privind procedura de autorizare a pensiunilor agroturistice de la până la opt camere.
• Extinderea sistemului pentru colectarea şi analiza regulată a statisticilor şi studiilor de piaţa.
• Dezvoltarea unei reţele de centre de informare turistică în principalele zone turistice.

Ţin să precizez că o parte din aceste măsuri au fost propuse de cei care au activităţi în domeniul turismului.

De trei ani, turismul românesc a fost redus numai la un singur element al politicii de marketing – promovarea – neglijându-se aproape total politicile de produs turistic, preț și distribuție. Aştept ca reprezentanţii actualului minister să acorde mai multă importanţă acestor propuneri, să lase politica la o parte şi să implementeze urgent, cel puţin, o parte din aceste măsuri pentru ca România să câştige teren în competiția cu țările din Europa de est.

Anunțuri

Turism de hobby versus turism industrial

2 August 2010

Problemele acumulate în turismul românesc sunt rezultatul unei perioade de 10-15 ani de investiţii reduse şi schimbări produse ca urmare a unor privatizări nereuşite. Pentru depăşirea situaţie actuale este nevoie de o politică la nivel central şi local susţinută de investiţii importante.

La ora actuală să vorbim despre promovarea brandului România, ca întreg, este complet fantezist. Noul scandal nu face decât să continue strategia de comunicare a actualei guvernării: “să ne facem că muncim”. Este o temă care distrage atenţia populaţiei de la alte probleme mult mai grave precum vizita FMI şi măsurile de austeritate luate până acum.

România nu poate fi promovată ca brand de ţară atât timp cât nu are infrastructura elementară: autostrăzi, aeroporturi, trenuri de mare viteză, telecomunicaţii, adică să fim ancoraţi în realităţile secolului 21.

La acestea se adaugă produsele turistice oferite într-un raport calitate-preţ accesibile şi apreciate de turişti. Înainte de promovarea brandului ministerul trebuia să promoveze strategii sectoriale care să compenseze lipsa infrastructurii. Ar fi trebuit să facă o serie de strategii după cum urmează:
· Strategie privind promovarea turismului montan, inclusiv domeniul schiabil.
· Strategie privind promovarea turismului balnear (a se vedea ce se întâmplă cu staţiunile balneare)
· Strategie privind promovarea turismului rural
· Strategie privind promovarea turismului ecumenic
· Strategie privind promovarea turismului cultural şi istoric
· Strategie privind promovarea evenimentelor cultural-artistice (Cerbul de aur Braşov, Festivalul George Enescu, Festivalul de artă medievală de la Sighişoara etc. – factori de multiplicare a numărului de turişti şi a încasărilor)
· Strategie privind promovarea „industriei” de agrement. Din păcate, în ultimii ani, lipsa agrementului conduce la o scădere dramatică a gradului de ocupare a capacităţii de cazare, mai ales în staţiunile de odihnă.
· Strategie privind promovarea turismului şcolar şi studenţesc
· Strategie privind promovarea turismului internaţional

Aceste strategii trebuie să fie subsidiare „brandului de ţară” şi pot fi aplicate pe termen mediu şi lung. Formarea unui brand nu se face peste noapte, nici prin emisiuni la televiziune, ci printr-un program coerent care să fie urmărit timp de 5-10 ani. Altfel vom rămâne la un „turism de hobby” care nu va aduce mai mult de 1 – 1,5 mld euro pe an.

Aplicarea strategiilor de mai sus concomitent cu punerea la punct a unei infrastructurii poate să ducă România către „un turism industrial” prin care să crească numărul turiştilor la 5 milioane de turişti pe an, adică de cinci ori mai mult decât în prezent. Bineînţeles că acest obiectiv nu poate fi obţinut decât prin regândirea şcolii de turism care să pregătească personal calificat conform cerinţelor europene şi internaţionale.