Arhivă pentru August 2011

Propunerile USL pentru turism: infrastructură şi noi măsuri fiscale

28 August 2011

Zilele trecute, USL a prezentat viziunea sa pentru revitalizarea şi dezvoltarea turismului românesc. Reacțiile stârnite au fost diferite:
• PD-L a rămas „fără cuvinte” ştiind că, în ultimii doi, nu a reuşit să facă mai nimic pentru turism – datele statistice s-au dus în jos în lipsa unor investiţii eficiente. Dna. Udrea neputând să-şi justifice eşecul şi-a adus aminte de „greaua moştenire” de acum 10 ani (replica aceasta merge pentru orice, dar nu justifică nimic!).
• Specialiştii şi investitorii în turism, prezenţi la eveniment, au acuzat actuala guvernare de lipsa dezbaterii publice pe acest domeniu şi au apreciat faptul că am introdus propunerile lor în programul nostru.
• Mass media au fost interesate mai mult de atitudinea spectaculoasă a primarului Mazăre. Cred că ar fi trebuit depăşit subiectul „fumatului şi fetelor”. Mai eficient este să încercăm să facem mai multă presiune pentru adoptarea unor măsuri prin care acest domeniu să aducă mai mulţi bani la bugetul de stat.

Aş dori să reiau câteva din propunerile incluse în programul nostru şi să le supun dezbaterii. Înainte aş vrea să subliniez că, fără modernizarea sau, şi mai bine spus, construirea infrastructurii (autostrăzi şi aeroporturi în zonele esenţiale), nu vom putea convinge nici turiştii străini şi nici pe cei români că merită să cheltuiască bani în ţara noastră.

Astfel avem nevoie urgent de:
• Modernizarea infrastructurii rutiere – obiectiv 2012-2020 este de 1200 km de autostradă
• Modernizarea infrastructurii aeroporturilor
• Modernizarea căilor ferate
• Modernizarea urgentă a drumurilor turistice pentru punerea în valoare a peisajelor excepţionale şi a obiectivelor cultural-istorice
• Modernizarea infrastructurii de apă, canal, gaz, comunicaţii cu prioritate în zonele turistice
• Dezvoltarea învăţământului în domeniul turismului. Reanimarea liceelor şi a centrelor de perfecţionare în turism.

Ca măsuri fiscale am propus:
• Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 3 ani pentru investiţii noi în cluburi de turism (hoteluri, spa, agrement, restaurante etc.)
• Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 3 ani pentru parcuri tematice, de distracţie şi echitaţie
• Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 5 ani pentru investiţii în turismul balnear
Toate aceste scutiri vor fi acordate în funcţie de un prag investiţional stabilitüüScutirea de impozit pe profitul reinvestit, cu condiţia efectuării de investiţii pentru îmbunătăţirea structurii de cazare, alimentaţie publică, agrement, porturi turistice şi parcuri de distracţie
• Crearea unui Fond Naţional de Promovare şi Sprijinire a Investiţiilor în Turism, pentru promovarea participării la târguri şi expoziţii, finanţarea manifestărilor cultural artistice, cu impact ridicat asupra imaginii turismului românesc (finanţare din taxarea suplimentară a tuturor brevetelor şi licenţelor acordate în turism)
• Folosirea schemelor de ajutor de stat de tip minimis pentru dezvoltarea unor structuri hoteliere în zone de interes naţional şi redeschiderea unor zone turistice noi
• Creşterea de 10 ori a taxelor şi impozitelor pentru structurile hoteliere privatizate şi nefolosite sau răscumpărarea de către stat a structurilor hoteliere privatizate şi lăsate în paragină, modernizarea şi reprivatizarea lor
• Transformarea litoralului românesc în Zonă cu statut special cu limită teritorială de 10 km pe uscat şi 10 km în largul mării. Acest statut se aplică şi regimului fiscal pentru cazinouri şi jocuri de noroc
• Facilităţi fiscale pentru operatorii din turism care obţin eticheta ecologică pentru pensiunile şi capacităţile de cazare pe care le deţin.
• Bonus pe incoming, în funcţie de clasificarea unităţii de cazare, prin deduceri fiscale (sprijin pentru agenţiile/hotelurile care aduc turişti străini)
• Veniturile obţinute din taxa hotelieră vor fi distribuite astfel: 50% către Primării şi 50% către Asociaţiile de Promovare Regionale sau către unitatea hotelieră pentru promovare

Dintre măsurile instituţionale şi legislative cele mai importante sunt :
• Adoptarea Legii Turismului care să prevadă: măsuri cu privire la pregătirea profesională şi învaţământul de specialitate; măsuri privind activitatea de autorizare şi control; măsuri privind facilităţile fiscale pentru investiţiile în turism şi politica tarifară;
• Măsuri privind parteneriatele public-private în domeniul promovării turistice pe plan extern
• Dezvoltarea localităţilor turistice va fi făcută exclusiv de autorităţile locale
• Adoptarea legii “single act control” care să permită eliminarea controalelor multiple efectuate la comandă politică.
• Modificarea legislaţiei privind procedura de autorizare a pensiunilor agroturistice de la până la opt camere.
• Extinderea sistemului pentru colectarea şi analiza regulată a statisticilor şi studiilor de piaţa.
• Dezvoltarea unei reţele de centre de informare turistică în principalele zone turistice.

Ţin să precizez că o parte din aceste măsuri au fost propuse de cei care au activităţi în domeniul turismului.

De trei ani, turismul românesc a fost redus numai la un singur element al politicii de marketing – promovarea – neglijându-se aproape total politicile de produs turistic, preț și distribuție. Aştept ca reprezentanţii actualului minister să acorde mai multă importanţă acestor propuneri, să lase politica la o parte şi să implementeze urgent, cel puţin, o parte din aceste măsuri pentru ca România să câştige teren în competiția cu țările din Europa de est.

Anunțuri

O crestere economica anemica

17 August 2011

Asa cum s-a anuntat, PIB-ul României a crescut in trim II cu 0,2%, comparativ cu trim I 2011, iar fata de același trimestru al anului 2010, cu 1,4%.
Creșterea poate fi considerată ca fiind in marja de eroare cu o ușoară contractie in trim II fata de trim I.

După părerea mea, este foarte greu ca, anul viitor, sa atingem o creștere de 4%, asa cum au estimat Guvernul si FMI. De altfel Banca Centrală ne spune ca „intensificarea creșterii economice din trim I fata de trim IV 2010 nu a fost practic susținută de nicio componenta cu conținut economic”. Si mai departe se spune ca nici consumul final, nici formarea bruta de capital fix, nici aportul cererii externe nete nu au avut o evoluție pozitivă. Principalul element dinamizator a fost industria, aceasta ca efect al cererii principalilor parteneri comerciali externi.

De altfel, asa cum am anticipat, asistam la un nou început de criza care va avea un puternic efect si asupra economiei românești. Din păcate, deși am atras atenția asupra măsurilor ce trebuie luate de Guvern, nu s-a intreprins nimic pe linia imbunatatirii mediului de afaceri aparand astfel consecinte negative asupra economiei naționale.

As putea enumera câteva din aceste măsuri care, după părerea mea, ar putea relansa creșterea economica si anume:
– reducerea cu 4-5 puncte procentuale a CAS-ului fapt ce va permite o relaxare a ofertei de forța de munca;
– reducere fiscalitatii, mai ales pentru firmele care genereaza locuri de munca:
– reluarea creditarii IMM-urilor (si aici punerea in aplicare a cardului Kogălniceanu, dar in alta forma)
– reducerea birocratiei in domeniul strategiei de fonduri europene, mai ales pentru IMM-uri;
– regandirea organizării licitatiilor publice. Aici am in vedere ca aceste licitații sa fie organizate printr-un operator economic sau printr-o banca. Astfel transparenta si corectitudinea acestor licitații ar fi asigurata aproape suta la suta:
– renuntarea la controalele excesive, si mai ales la comanda politica si aprobarea legii single act control;

Am enumerat doar câteva din măsurile ce pot fi luate imediat si care ar relansa activitatea economica. Sunt dispus sa discut aceste măsuri cu oricine dorește binele economiei românești. In caz contrar, ne vom bucura doar de o crestere „anemica” si zgomotos prezentată pe toate canalele mass media.

Efectele prevederilor Strategiei fiscal-bugetare 2012-2014

12 August 2011

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2012 – 2014 nu are, nici pe departe, rolul de a ajuta economia românească. Dimpotrivă, va avea efecte negative în toate domeniile.
Din păcate, cred că strategia a fost făcută ignorând total ce se întâmplă pe plan european și internațional, chiar și pe plan intern.

Iată mai jos câteva din efectele strategiei:

Din punct de vedere macroeconomic, țintele sunt nefezabile. Chiar Consiliul Fiscal atrage atenția că Deficitul bugetar din anii următori ar putea fi mai mare decât cel estimat în Strategia fiscal-bugetară 2012-2014, chiar dacă activitatea economică este proiectată să accelereze începând cu 2012 și că având în vedere și evaluarea Comisiei Europene, care estimează un deficit în baza ESA95 de 3,6% din PIB pentru anul 2012, Consiliul Fiscal consideră că ar putea fi necesare măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru respectarea termenului 2012, ca dată limită de ajustare a deficitului excesiv.

Înainte de toate, continuă guvernarea pe datorie. Incompetența guvernului de a lua măsuri active de creștere economică costă. Plus 7 miliarde euro la datoria externă a României. Am ajuns de la 90 miliarde euro, la sfârșitul lui 2010, la 97 miliarde euro, la finele lui iunie 2011. Aceasta înseamnă împrumuturi de 1,17 miliarde euro pe lună sau 39 milioane euro pe zi sau 1,6 milioane euro pe oră.

Prevederile Strategiei vor reduce motoarele de creștere economică întrucât au fost stabilite investiții reduse în capitalul uman sau în domenii precum: inovarea, cercetarea și dezvoltare, motoare sustenabile de creștere economică. De asemenea, nu sunt prevăzute măsuri pentru a crea un mediu de afaceri predictibil și stimulativ. Constatăm o lipsă totală a stimulilor acordați clusterelor de competitivitate.

Strategia este doar una fiscală. Nu există strategie bugetară. Nu se spune nimic despre reducerea risipei banului public. Banii sunt orientați tot către investiții publice fără efect de multiplicare în economie. Nici acum guvernanții nu au luat în calcul o prioritizare a proiectelor publice.

Nu se vorbește nimic despre investiții pentru crearea de locuri de muncă. Vă reamintesc că, din septembrie 2008 și până acum, au dispărut 704.000 salariați din economie.

Din punct de vedere social, prima categorie lovită sunt pensionarii. Înghețarea unor categorii de pensii va afecta 400.000 de pensionari. Se confirmă încă o dată că pensionarii sunt sacrificați pe altarul crizei economice.
Oricum, numai în perioada iunie 2010 – iunie 2011, pensionarii au suferit o depreciere în termeni reali a pensiei de 9%, deci o pierdere de putere de cumpărare de 9% (Inflația iunie 2011/la iunie 2010 este de 8%. De fapt IPC pensionari=13%; costul lor de consum este mult diferit față de cel al unei persoane active).

A doua categorie ce are de suferit sunt profesorii. Câștigul mediu net în educație, în mai 2011, a fost oficial 1320 ron, față de 1473 ron în 2008. Avem așadar un minus de 10,3% pe câștigul mediu net. Dacă mai punem și că inflația agregată oficial, în perioada iunie 2008 – mai 2011, a fost de 19,35%, ajungem la o pierdere oficială a puterii de cumpărare de aproximativ 25,6%.

Să mai adaugăm și anunțarea concedierii a încă 80.000 de salariați în 2012 și tabloul este complet.

Ceea ce pot spune drept concluzie, este că acest guvern a dat dovadă de constanță și încăpățânare de când conduce țara. A fost constant în strategia de tăiere de unde se poate (mai puțin cheltuieli bugetare) și s-a încăpățânat să nu ia nici o măsură care i-ar fi putut aduce bani la buget, fie pentru că nu a știu, fie pentru că nu a vrut.

Un „mic minister” pentru prieteni

3 August 2011

Așa cum se știe, în anul 2009 s-a înființat Agenția pentru implementarea proiectelor și programelor pentru IMM-uri, ca instituție subordonată fostului Minister al IMM-urilor. Nu vreau sa comentez dacă era sau nu necesară această instituție la momentul acela.

Acum observăm că, printr-o modificare a Hotărârii de Guvern de înființare și funcționare a Agenției, primește următoarele ”avantaje”: preia o serie de activități importante de la Ministerul Economiei și crește numărului de personal la 159 salariați fără demnitari.

Mai important, preia organismul intermediar al ministerului, devine acționar la Fondul național de garantare pentru IMM-uri și Fondul de contragarantare, instituții financiare deosebit de importante pentru economia națională, și se va ocupa și de coordonarea unor programe naționale pentru care Agenția nu are specialiștii necesari.

Nu cred că era cazul ca cele două instituții financiare, respectiv Fondul național de garantare pentru IMM-uri și Fondul de contragarantare, să aibă ca acționar principal această Agenție, atâta vreme cât acestea sunt folosite de Guvern pentru promovarea unor programe naționale având reguli stricte de funcționare.

Dar ce nu face PD-L pentru prieteni! De asemenea, cred ca este primul minister care predă organismul intermediar la o agenție. Și asta spune multe! Adică totul trebuie condus de la Cluj și mai ales de omul care trebuie!

Promisiunile mincinoase ale Guvernului Boc privind cresterea salariilor

1 August 2011

De câteva zile mai mulți reprezentanți ai actualei puteri ne spun că, în perioada următoare, vor crește salariile bugetarilor (bineînțeles este vorba de recuperarea celor 15%). De când vor crește aceste salarii, cu cât vor crește, la ce categorii de salariații vor crește, nimeni nu suflă o vorba?

Mai mult, d-l Președinte Băsescu face apel să nu se cadă în zona populismului, pe de altă parte însă mai toți reprezentanții coaliției declară o creștere iminenta a salariilor. Desigur că acest lucru pe noi, social democrații, ne bucură pentru că se revine la o măsura aberantă care nu a adus nimic bun, nici pentru economie, nici pentru populație.

Dar sa vedem cum stau lucrurile în realitate:
• Salariile ar trebui să crească cu 15% , pentru a ajunge la nivelul anului 2010;
• De unde va lua Guvernul acești bani? În strategia fiscal-bugetară se prevăd pentru anul 2012 cheltuieli de personal de 42,6 mild lei la un PIB estimat de 590 mild lei, deci 7,2% din PIB. Tot în strategie se spune că în 2011 cheltuielile de personal estimate vor fi de 40,5 mild lei (deși cu FMI s-a convenit suma de 39 mild lei. Deci de la 39 mild lei la 42,6 mild lei înseamnă o creștere de 9% corespunzătoare la o creștere economica de aproape 4% (ori deja FMI a anunțat pentru 2012 o creștere de 3,7%).
• Față de aceste cifre este evident că dacă va avea loc această creștere ea se va face pe baza reducerilor de personal și nicidecum pe baza creșterii productivității muncii;
• Trebuie să completăm aceste cifre și cu rata inflației de aproape 8%, în prezent și de 5% până la sfârșitul anului (estimare FMI) care va avea un rol negativ în evaluarea puterii de cumpărare a populație;
• La toate acestea trebuie să mai adăugăm și faptul că nimeni nu mai spune nimic de recuperarea tuturor sporurilor, indemnizațiilor tăiate tot în 2010. Ele au contribuit la reducerea drastică a veniturilor;

În concluzie, putem spune că asistăm la o bâlbâială totală a actualei puteri care nu este în stare să pună economia pe picioare și să dea o nouă speranță românilor.