Arhivă pentru Noiembrie 2011

Preşedintele Băsescu se întoarce cu faţa către Rusia

30 Noiembrie 2011

Mulţi au criticat politica externă dusă de Traian Băsescu de când este preşedintele ţării. Nu sunt un expert în relaţii externe, dar, ca om care a lucrat în comerţul exterior foarte mulţi ani, nu am reuşit să identific o viziune de politică externă care să aducă beneficii considerabile României.
Dl. preşedinte s-a mulţumit să se ocupe mai mult de jocurile politice de pe scena internă.

Zilele acestea însă, preşedintele Băsescu s-a întâlnit cu ambasadorul rus în România, la final de mandat al acestuia, şi a spus că doreşte să intensifice relaţiile cu Rusia, în special pe partea economică.
http://www.evz.ro/detalii/stiri/traia-basescu-romania-doreste-consolidarea-dialogului-cu-rusia-955823.html

De ce tocmai acum, după ce mulţi ani Traian Băsescu a evitat cât a putut orice relaţie cu Rusia şi i-a arătat cu degetul pe toţi cei care au încercat acest lucru (să ne amintim atacurile din campanie contra lui Geoană care fi mers în Rusia)?
Aşteptăm să ne răspundă domnii Băsescu şi Boc care, în 2009, când se afla şi PSD la guvernare, au ignorat total recomandările noastre cu privire la refacerea relaţiilor economice cu ţări precum Rusia, India, China etc.

Atunci am propus prim-ministrului înfiinţarea unor centre de promovare a produselor româneşti în mai multe oraşe (Moscova, Beijing, Chişinău, Cairo, New Delhi) astfel încât România să poată recuceri pieţele pierdute.
Să recunoaştem, multe din produsele româneşti nu corespund standardelor impuse de UE, de aceea una din soluţii pentru salvarea comerţului exterior sunt aceste pieţe pe care, în baza unei vechi cooperări, România ar putea intra mai uşor.

Am crezut că sunt pe aceeaşi lungime de undă cu preşedintele Băsescu care, în programul său de la ultimele alegeri, spunea că economia României va creşte prin intensificarea comerţului exterior.
Din păcate, dl. Băsescu a uita, iar dl. Boc nu a înţeles nimic şi cifrele s-au dus tot mai jos, exporturile pe aceste pieţe fiind infime.
Tot zilele acestea, dl. preşedinte şi-a manifestat interesul şi pentru India – http://www.evz.ro/detalii/stiri/basescu-interesat-de-cresterea-investitiilor-companiilor-indiene-955814.html
Strângerea relaţiilor economice cu ţări precum Rusia sau India ar fi trebui, trebuie să fie una din măsurile prioritare anticriză care ar fi dus la scăderea deficitului comericial, ar fi crescut investiţiile străine, ar fi creat noi locuri de muncă etc. Adică exact de ceea ce aveam noi nevoie.

Dl. Băsescu a preferat să înveţe însă mai întâi engleza şi abia acum ar vrea să se apuce de rusă. S-ar putea să fie cam târziu pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia care a anunţat azi că a instalat o staţie radar pentru a contracara „ameninţările” sistemului antiracheta al NATO.

Bugetul pe 2012 – un buget după ureche

15 Noiembrie 2011

Austeritatea continuă şi în 2012. Salarii și pensii înghețate.
Concedieri în sectorul bugetar. Frânarea economiei.

Un buget prost construit. Bugetul pe 2012 nu a fost un buget pe politici publice, ci pe ministere, continuându-se ineficiența în cheltuirea banului public.

Un buget făcut după ureche, nerealist și supraestimat.

România are un buget cu venituri și cheltuieli nerealiste, fără credibilitate. Guvernul prognozează deficit bugetar de 1,9% din PIB pe cash şi până în 3% din PIB pe ESA. Atât FMI cât şi Consiliul Fiscal consideră că România va atinge 3% pe ESA doar dacă mai adoptă măsuri de austeritate de 0,5-0,6% din PIB

Un buget lipsit de transparență şi credibilitate. Nu există transparență și predictibilitate, iar dezechilibrele fiscale și bugetare vor crește în viitor. Măsurile de austeritate nu conduc decât la un deficit bugetar temporar mai mic, fiind stabilite nenumărate amânări de plăţi pentru perioada 2013-2016. De exemplu, reducerea cheltuielilor de personal din 2010 și 2011 nu reprezintă de fapt decât o amânare la plată a acestora. Execuția bugetară arată că economiile totale făcute la cheltuielile de personal prin toate tăierile propuse în perioada iunie 2010 – iunie 2011 sunt de aprox. 2% din PIB, circa 8 miliarde ron iar despăgubirile câștigate în instanță de către bugetari în ultimul an sunt de circa 9 miliarde ron. Deci, de fapt măsurile de austeritate în domeniu reprezintă doar un deficit amânat pentru 2013- 2014 când vor fi plătite aceste despăgubiri, indexate la inflație.

Un buget focusat pe cheltuielile fixe, fără prioritizarea costurilor. Risipa banilor publici continuă. Investiţiile publice nu sunt prioritizate. Avem 40.000 de proiecte publice în care statul bagă bani. Proiectele în care se investesc bani publici sunt multe dintre ele lipsite de importanță, având efecte de multiplicare reduse. Multiplicatorul investițiilor publice este de 0,5, adică la 1 leu investit din bani publici se întorc prin efecte de multiplicare doar 0.5 lei.

Un buget care nu conține mecanisme de imunizare. România are un risc destul de ridicat de a intra în CRIZĂ bugetară, adică o criză de lichiditate la nivel bugetar. De exemplu bufferul/tamponul în Trezorerie care să acopere cheltuielile curente pe minimum 4 luni nu a fost constituit nici acum.

Un buget antieconomic. Se mizează puternic pe privatizarea unor companii strategice. PSD consideră măsura ca antieconomică, propunând înghețarea vânzării pachetelor de acţiuni la companiile strategice. Nu este momentul, nici ca preţ şi nu este oportună nici ca idee – când majoritatea țărilor îşi ţin perlele ca potenţiale active colaterale în cazul apariției unor probleme grave de lichiditate. În plus, banii obținuți din privatizare reprezintă mult mai puţin faţă de veniturile din impozite şi taxe precum și profiturile pe care aceste firme le aduc la bugetul de stat.

Un buget care continuă filosofia „să creștem pe datorie”. În continuare economia merge pe datorie (Anul trecut Ministerul Finanțelor s-a împrumutat de la băncile comerciale din România 15 miliarde de euro). Anul acesta guvernul va trebui să se împrumute de 16 miliarde euro.

Un buget antisocial. Pensionarii, profesorii, agricultorii și salariații din sistemul sanitar au fost primii sacrificați în numele crizei. Bugetul pe 2012 nu prevede programe de creare de locuri de muncă, deşi efectivul salariaților din România a scăzut cu 640.000 persoane. În perioada crizei (septembrie 2008 – august 2011), efectivul salariaților a scăzut de la 4,84 milioane persoane la 4,20 milioane persoane. De aici presiuni mari pe bugetele de asigurări sociale, pensii, șomaj, sănătate etc. unde se înregistrează deficite din ce în ce mai puternice.

Un buget iluzoriu. Se mizează pe fondurile europene, dar România are cea mai mica rata de absorbție a fondurilor europene dintre țările UE – 3,7%.

Un buget antieuropean. Bugetul pe 2012 accentuează decalajele economice şi sociale faţă de ţările din UE27. Prin închiderile de școli și spitale din mediul rural/urban mic, discrepanța dintre oraș și sat a crescut, contrar principiilor europene.

Un buget fără nicio legătură cu Programul de Guvernare. Prevederile din Programul de Guvernare nu își regăsesc finanțarea în buget.

Un buget fără viziune. Nu putem avea în continuare o viziune contabilă, îngustă asupra bugetului. Avem nevoie de o filosofie bugetară.

Un buget clientelar. Bugetul satisface clientela politică a puterii fără a ține cont de necesitățile reale ale României. Buget „pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. În timp ce profesorii, lucrătorii din sănătate și agricultorii sunt disponibilizați, la unele ministere cresc primele de vacanță, sporurile și salariile de merit.

Exemple de bugete prost făcute

Fără educație, sănătate și agricultură, viitorul economic este incert. Cum schimbăm modelul de creștere economică cu 1,5% din PIB alocat pentru educație în 2012? Dar cu 0,9% din PIB alocat pentru sănătate?
Dar cu un buget pentru agricultură de 2,5% din PIB, cu 1 miliard ron mai puțin decât în 2011?

Bugetul pentru Educație
• Ministerul Educației va primi de la buget o sumă redusă față de 2011 (de la 8,9 miliarde lei la 8,7 miliarde lei). La un PIB estimat de 134 miliarde euro în 2012 (579 miliarde ron), înseamnă că educația a primit 1,5% din PIB în 2012.
• Acest buget numai în mod formal a avut 6% din PIB. Dacă dăm la o parte veniturile proprii, bugetul alocat Educației în 2012 este mai mic cu 35% față de anul 2008!
• Banii prevăzuți în buget pentru investiții în învățământ scad cu 50% față de 2009.
• Veniturile profesorilor scad cu 50-60% față de 2009.

Efecte
• Elevii vor rămâne fără profesori care să le predea. Jumătate din profesorii de la sate sunt suplinitori. Salariul unui suplinitor este de 1000 lei.
• În mediul urban, elevii se vor înghesui în clase.
• În mediul rural, elevii vor merge zeci de kilometri pentru a ajunge la școală.
• Se va reduce calitatea în învățământ prin creșterea numărului de elevi din clase.

Bugetul pentru Sănătate
• Bugetul sănătății va ajunge doar până în luna septembrie. Anul acesta a ajuns doar până în luna octombrie, multe dintre spitale rămânând fără finanțare.

Efecte
• Medicamentele compensate au ajuns doar pentru 8 luni. 400.000 de bolnavi cronici vor fi afectați.
• Sistemul sanitar va intra în colaps.
• Medicii vor pleca masiv în străinatate.
• Bolnavii de cancer, diabet, SIDA vor ieși în stradă.

Efectele contagiunii din Grecia asupra României

2 Noiembrie 2011

Anunțului premierului grec privind un referendum care să decidă aplicarea sau nu a măsurilor impuse de UE, i se potrivește foarte bine proverbul românesc ”Să moară și capra vecinului” pentru că o astfel de decizie va afecta toate țările din UE.
De pe acum pot să vă spun că actualul guvern de la București va anunța că ”este luat pe nepregătite” întrucât nu se aștepta la așa ceva.
Un rezultat negativ al referendumului din Grecia va arunca această ţară în default total. Probabil că, în scurt timp, ea va intra în incapacitate de plată, nefiind în stare să-şi onoreze obligațiile faţă de creditorii publici şi privaţi. Un scenariu posibil este și ieșirea ei din Zona Euro.

Care pot fi efectele asupra României?

Reducerea expunerii băncilor greceşti pe România. Un impact ridicat îl pot avea potențialele retrageri de bani din sucursalele grecești (și nu numai) pentru a susţine financiar problemele cu care băncile-mamă din Zona Euro se vor confrunta. Totuși, BNR a venit cu soluția băncilor-punte și are la dispoziţie 36 miliarde euro pentru a interveni și recapitaliza sucursalele acestor bănci şi eventualele probleme generate de turbulențele pe piața financiară din România.

Reducerea fluxurilor comerciale şi ale investițiilor către România. Incertitudinea din Zona Euro va pune problema restrictivității mai accentuate şi, implicit, a reducerii comenzilor către România, ca urmare a reducerii cererii agregate.

Un risc mai ridicat îl reprezintă efectul de contagiune al problemelor din Grecia (şi din Zona Euro) asupra CDS-urilor (costul de asigurare la restructurare/default) şi, mai departe, al costului finanţării României. Accentuarea problemelor din Grecia ar putea crește incertitudinea pe pieţele financiare globale şi deci mărirea ratei dobânzii la împrumuturile externe pentru România. Creșterea CDS-urilor, ca efect regional, va afecta mai ales ţările din UE care sunt percepute ca vulnerabile. CDS-ul aferent României este destul de volatil la evoluțiile externe. Un scenariu de prognoză ar putea fi acela în care CDS-urile ar crește cu 100 puncte, aceasta însemnând că România s-ar împrumuta mai scump pe pieţele externe cu 1 punct procentuale faţă de dobânda de acum.

O altă problemă poate apărea prin deprecierea bruscă a leului faţă de euro. Deja anunțul privind referendumul a condus la deprecieri puternice pe forint, zlot etc. dar şi pe leu, cursul de schimb ajungând ieri la 4,34 ron pe un euro. O depreciere de 3% a leului față de euro (comparativ cu valoarea de acum) ar conduce la un cost suplimentar pe datoria publică de circa 0,5% din PIB anual, adică la un plus de 600 milioane euro la finanțarea necesară pentru anul 2012.

Am spus de mai multe ori că o criză mondială durează mai mult de 3 ani și de aceea guvernele trebuie să-și gândească strategii prin care să facă față tuturor problemelor, prevăzute sau nu, pe o perioadă mai lungă de timp.
Cred că toată lumea s-a convins (evident mai puțin guvernul Boc) că tăierile anuale nu ajută la nimic. Din contră, îngroapă economia unei țări.
În situații de criză, guvernele au datoria de a încerca să ia toate măsurile pentru păstrarea locurilor de muncă, păstrarea unui nivel normal al consumului, atragerea investitorilor străini etc.

Reducerea TVA și CAS poate fi suportată de bugetul de stat în 2012

1 Noiembrie 2011

As dori să fac următoarele clarificări referitor la acuzațiile aduse USL că reducerea TVA și CAS nu este fezabilă în perioada următoare și nu ar putea fi susținută de bugetul de stat.

USL a introdus aceste măsuri în programul său economic pe baza calculelor făcute care demonstrează că scăderea celor doi indicatori nu reprezintă un impact major asupra bugetului de stat. Din contră, această decizie ar avea un efect de relansare economică și de creștere a veniturilor.

Astfel, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator înseamnă doar 0,8% din PIB. Mai mult, dacă s-ar corela această măsură cu creșterea salariului minim la 800 lei, impactul ar fi de doar de minus 0,5% din PIB. Calculul poate fi considerat chiar pesimist ținând cont de efectele de multiplicare neluate în considerare (ex. venituri la buget din taxele și impozitele pe noile locuri de muncă create etc.)

În ceea ce privește TVA-ul, scăderea acestuia cu 1 punct procentual duce la un minus de 0,3% în PIB. Prin urmare, guvernul poate începe o reducere eșalonată a TVA-ului în orice moment.
Veniturile estimate la buget din TVA, pentru 2011, sunt de 46 miliarde lei. Acest lucru înseamnă 10,6 miliarde euro, iar reducerea cu 1 punct procentual ar reprezenta un minus de circa 450 milioane euro, adică 0,35% din PIB. Din nou, fără a lua în considerare efectele de multiplicare în piață.

Așadar, propunerile USL privind CAS și TVA ar fi extrem de benefice pentru economia României și, alături de celelalte măsuri de stimulare din program, vor contribui la relansarea economică.
Atacurile guvernului sau susținătorilor acestuia la adresa USL reprezintă doar modalități de manipulare a populație.