Arhivă pentru Mai 2010

Ce ar fi putut face guvernul Boc şi nu a făcut

25 Mai 2010

Sindicatele, patronatele, analiştii, partidele, chiar şi cei din PD-L, se întrec zilele acestea în propuneri anticriză. Multe sunt demne de analiza, multe, pur demagogice.
Din păcate, este prea târziu. Guvernul a luat deja deciziile şi s-a înţeles cu FMI asupra unui pachet de măsuri de austeritate. Consultarea publică de acum este doar mimată. Spunea foarte bine, săptămâna trecută, un lider sindical: “Guvernul nu este obligat să-şi asume măsurile propuse de partenerii sociali sau de opoziţia politică, dar este obligat să-i consulte înainte de a lua decizii majore pentru societatea românească. Altfel democraţia nu-şi mai are rostul.”

PSD revine cu un program anticriză şi este gata să sprijine autorităţile pentru implementarea acestor măsuri. Considerăm că, în acest moment, prioritatea o reprezintă protecţia socială. Dacă dl. Antonescu crede că aceasta este o politică “stângistă”, îl anunţ că majoritatea ţărilor europene au adoptat această politică “stângistă” în perioada de criză. Nu putem permite guvernului “să oblige” pensionarii şi bugetarii să suporte efectele incompetenţei lor profesionale. Nu aşa vom ieşi din criză! Dovadă – declaraţiile FMI-ului care se dezice de măsurile propuse de guvern. Dovadă – reacţia patronatelor care au decis să nu mai susţină memorandumul.

Ce „a omis” guvernul să ne spună?!

Veniturile bugetarilor nu scad cu 25 la sută, ci cu 40%. Prin tăierea salariilor cu 25%, tăierea bonurilor de masă şi eliminarea celui de-al 13-lea salariu, minusul de venituri se apropie de 40%.
Creşterea TVA cu 5 puncte procentuale ar fi condus la o creştere a inflaţiei cu 4 puncte procentuale, spun ei. Fals! La o creştere cu 1 punct procentual ar fi adus în inflatie 0,6 puncte. La o creştere cu 2 puncte procentuale, 1 pct procentual în inflaţie, iar la o creştere cu 3 pct procentuale, am fi avut o creştere de 1,2 pct procentuale în inflaţie. Nu se face cu regula de trei simplă, cum presupune dl. Videanu.
Inflaţia va creşte mai mult prin reducerea subvenţiilor la căldura şi triplarea facturii decât prin cerşterea TVA-ului cu 3 puncte procentuale, cum a propus PSD.

Soluţii alternative propuse de PSD

Rationalizarea cheltuielilor bugetare
• Reducerea la jumătate a numărului de ministere, agenţii guvernamentale şi servicii deconcentrate. Reducerea cu 50% a numărului de secretari de stat şi consilieri guvernamentali .
• Plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile la 75% faţă de anul trecut. (execuţia bugetară la 3 luni arată o reducere de numai 0,4% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile faţă de anul trecut; în plus cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt de 2 ori mai mari decât cheltuielile pentru investiţii făcute din buget). Introducerea de normative de consum pentru administraţia publică centrală. Economie de 1,5% din PIB.
• Generalizarea sistemului SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice) pentru toate achiziţiile publice (efect: reducerea preţului cu 10-15%). Economie la buget de 0,8% din PIB
• Trecerea controlului financiar preventiv de la ordonatorii principali de credite la Curtea de Conturi (economie de 20% la cheltuielile cu bunuri si servicii, adică 1,1% din PIB).

Creşterea veniturilor bugetare
• Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, începând cu 1 iulie 2010 şi introducerea impozitului forfetar pe activităţi (comercializarea produselor din alcool, tutun, produse petroliere, servicii de alimentaţie publică şi turism etc);
• Dublarea redevenţelor încasate de stat ca urmare a concesionării exploatării resurselor naturale neregenerabile. Venituri la buget de 0,6% din PIB
• Dublarea impozitelor pe proprietate
• Înăsprirea controalelor pentru reducerea fenomenului de muncă la negru (taxele aplicate muncii fiind relativ ridicate). 600.000 de români lucrează fără forme legale, iar o treime dintre angajaţi primesc o parte a banilor la negru.
• Reducerea evaziunii fiscale şi atragerea a 2% din PIB la venituri doar în 2010. În primele 9 luni din 2009, ponderea economiei subterane a fost estimată la 24% din PIB. Munca la negru a reprezentat 12% din PIB, iar evaziunea pe TVA aproximativ 5% din PIB, restul fiind pierderi din sectorul informal. Piaţa neagră şi gri a reprezentat 50% din piaţa alimentelor în 2009. Evaziunea din neplata accizelor pentru ţigările de contrabandă reprezintă aproximativ 1 miliard de euro pe an.
• Îmbunătăţirea colectării. Soluţia de implementat este aprobarea unui grant cu Banca Mondială pentru a îmbunătăţi sistemul de administrare fiscală şi implicit a reduce evaziunea. Bulgaria a angajat firme din Marea Britanie pentru a face acest lucru şi au avut în câteva luni – prin contribuţia preponderentă a acestui program – o creştere de 300 milioane euro la bugetul de stat. Economie posibila de 2 la suta din PIB la buget.

Măsuri de stimulare a economiei şi creare de locuri de muncă
• Programe de creare/ menţinere de locuri de muncă. Scutirea de plata contribuţiilor datorate statului pentru angajatorii de şomeri/absolvenţi/persoane cu vârsta de peste 45 de ani etc. până la sfârşitul anului 2010 etc. Creşterea numărului de contribuabili va relaxa presiunile bugetare pe termen mediu.
• Înfiinţarea de locuri de muncă în microîntreprinderi cu un singur angajat prin scutirea de la plata contribuţiei sociale în limita salariului de 1000 lei.
• Sprijinirea IMM-urilor aflate in dificultate din cauza crizei economice prin instituirea unei scheme de ajutor de stat care să includă şi folosirea fondurilor europene
• Reducerea preţului la energie electrică şi a accizei la motorină, pentru irigaţii
• Finalizarea Legii parteneriatului public-privat care să permită atragerea de finanţări pentru marile proiecte de infrastructură

Acestea sunt o parte din propunerile pe termen scurt gândite de noi.

Anunțuri

Propunere: Amânare în loc de reducere a salariilor şi pensiilor

18 Mai 2010

Traian Băsescu: Salariile şi pensiile vor fi reduse. Guvernul nu mai are soluţii.
Populaţia: Nu vom supravieţui!
Traian Băsescu: Populaţia trebuie să fie solidară cu guvernul.
Astfel se pot rezuma schimburile de replici între actuala putere şi societatea civilă. Astfel se poate rezuma şi înţelegerea conceptului de solidaritate de către Traian Băsescu şi guvernul Boc.
Protestele de stradă arată clar că românii nu au încredere în deciziile guvernului şi nu sunt de acord sub nicio formă cu măsurile anunţate. În lipsa unor soluţii concrete şi imediate, preşedintele Traian Băsescu şi prim-ministrul Boc au încercat să meargă pe latura sentimentală şi au încercat să „activeze” sentimentul de solidaritate naţională. Acţiune populistă tipică lui Traian Băsescu. Fără succes de data aceasta! Solidaritatea s-a creat între cetăţeni, dar împotriva guvernului.
Este evident că actualul guvern s-a grăbit când a anunţat reducerea salariilor şi pensiilor fără a face o analiză de impact social şi economic. Îngheţarea salariilor şi pensiilor, timp de doi ani, nu rezolvă lipsa lichidităţilor trezoreriei în momentul de faţă.
Este clar că nu există soluţii miraculoase, dar există soluţii!!! Voi prezenta o propunere care merită analizată şi pusă în discuţie cu societatea civilă.

Ceea ce poate face guvernul acum, pentru a nu aduce populaţia în pragul sărăciei, este să vină cu o formulă de amânare a plăţii a 25% din salarii şi 15% din pensii pentru o perioadă de 2 ani (poate fi discutată perioada). În acest sens, statul va emite titluri valorice exigibile la finalul celor 2 ani. În aceste condiţii, populaţia ar putea fi solidară cu actualul guvern ştiind că îşi va recupera banii într-un timp clar stabilit (bineînţeles adăugându-se rata inflaţiei). Ca să existe eficienţă, aceşti bani trebuie folosiţi pentru investiţii publice mari care să aibă efect de multiplicare în economie.
Concomitent, guvernul ar trebui să ia măsuri drastice de reducere a cheltuielilor guvernamentale – bunuri şi servicii, să fie stabilite standardele de cost pentru administraţia publică locală şi centrală, să fie luate măsuri urgente pentru a înregistra creştere economică etc. astfel încât, la finalul celor 2 ani, încasările la bugetul de stat să fie mai bune.
Propunerea nu rezolvă problema deficitului, dar poate evita un dezechilibru social major. Ar fi însă un prim pas pentru construirea unei relaţii reale de încredere între autorităţi şi societatea civilă.
Dacă actuala putere cere solidaritate, trebuie să arate că se străduieşte să ia cele mai bune măsuri care să afecteze cât mai puţin populaţia. Până acum, în faţa FMI-ului, guvernul Boc „a încercat să se scoată” pe spatele oamenilor.

Cine a avut dreptate? – Crestere economica zero

9 Mai 2010

In 29 aprilie scriam ca negocierile cu FMI ar trebui sa inceapa de la ” crestere economica zero” pentru anul acesta. Azi dl. Vladescu a anuntat ca economia va avea crestere zero. Stiti cum se spune, mai bine mai tarziu decat niciodata. Dl. Vladescu si-a rescunoscut neputinta.
Daca finantarea deficitului bugetar de 6,8 va merge spre investitii putem spera intr-o anumita relansare economica incepand cu trim I 2011, daca nu, vom intra intr-o recesiune si mai puternica.
De la guvern am aflat ca discutiile cu FMI s-au axat pe reducerea salariile, nu s-a prezentat insa un plan de sporire a veniturile.
Reducerile anuntate pot scadea deficitul doar cu 1,7-2% din PIB, restul va trebui acoperit din alta parte. In aceasta situatie, ne asteptam ca, la inceputul anului viitor, guvernul sa creasca taxele si impozitele sau sa se imprumute din nou. De preferat ar fi sa nu se intample niciuna din variante.
Pana atunci dl. Boc si dl. Vladescu vor trebui sa faca fata opozitiei publice din cauza reducerii salariilor si pensiilor.
Conform legii responsabilitatii fiscale, cei doi vor trebui sa prezinte trimestrial modul de executie a bugetului de stat. Anul acesta, pentru trim I, dl. Vladescu „a uitat” sa ne spuna cum s-a inchis executia bugetara la 31 martie. Poate s-a gandit ca nu toata lumea intelege! Pana atunci ii uram succes in negocierile cu cei 5 milioane de pensionari si cei 1,4 milioane de bugetari.

Noile măsuri ale guvernului reduc puterea de cumpărare cu 30%

6 Mai 2010

Noile măsuri anunţate de preşedintele României, Traian Băsescu, vor avea efecte devastatoare pe toate planurile economice şi sociale. Populaţia va avea cel mai mult de suferit întrucât se va înregistra o scădere dramatică a nivelului de trai.

Nu este normal ca populaţia să suporte neputinţa unui guvern care nu a fost în stare să ia măsurile necesare pentru a nu aduce ţara în această situaţie. Noile decizii ale autorităţilor vor aduce populaţia în pragul sărăciei, cea mai afectată categorie fiind pensionarii. Reducerea puterii de cumpărare a românilor, foarte scăzută şi aşa, va mai coborî cu 30% până la sfârşitul anului.

Milioane de români vor fi direct atinşi de noile măsuri. Astfel, reducerea salariilor bugetarilor va afecta cei 1,3 milioane de angajaţi şi familiile lor, deci, în medie, 2,8 milioane români. 5,5 milioane de pensionari îşi vor vedea puterea de cumpărare ajungând la cea din 2007.

Reducerea fondului de şomaj va afecta cei 800.000 de şomeri care nu vor putea supravieţui, neavând nicio posibilitate să-şi găsească un loc de muncă. În aceste condiţii este de aşteptat ca, până la sfârşitul anului, rata şomajului să treacă de 10%.

Din punct de vedere economic, România va rămâne şi în 2010 în recesiune. Efectele noilor măsuri vor duce la o creştere economică negativă de –1%.

Cerem urgent autorităţilor să prezinte o nouă strategie de protecţie socială şi de relansare economică. Ne aşteptam ca dl. preşedinte Băsescu, „purtătorul de cuvânt al guvernului”, să anunţe şi măsuri alternative. Nu este drept ca populaţia să suporte erorile unui guvern neputincios profesional.

Creşterea taxelor înseamnă dezastru economic şi social

5 Mai 2010
  • În 2009, PSD a propus un pachet de măsuri anticriză. PD-L a refuzat.
  • În 2009, PSD a pus în discuţie tema cotei diferenţiate. PD-L a refuzat.
  • În 2009, PSD a pus în discuţie reforma fiscală. PD-L a refuzat.
  • Azi, PSD se opune creşterii taxelor.

Economia românească va rămâne în recesiune şi în 2010. În cel mai bun caz vom avea creştere economică zero în acest an. Personal, cred că vom fi pe minus.  România a ajuns azi într-o situaţie fără ieşire din punct de vedere financiar. Acest lucru s-a întâmplat din cauza prostei guvernări care nu a ştiu să atenueze efectele crizei globale. Astfel:

  • Banii de la FMI nu au fost folosiţi pentru investiţii.
  • Măsurile pentru mediul de afaceri, pentru relansarea producţiei şi consumului au fost spre zero.
  • În condiţiile întârzierii reformelor economice, deficitul bugetar poate exploda la 9% din PIB.

Guvernul trebuie să termine cu atitudinea populistă şi lipsită de responsabilitate. PSD a atras atenţia încă de anul trecut asupra necesităţii luării unor măsuri de creştere a investiţiilor publice cu efecte de multiplicare, de stimulare a IMM-urilor şi de reindustrializare a economiei româneşti, pentru stimularea ofertei interne.

Încă de săptămâna trecută scriam pe blogul meu că, direct sau indirect, FMI va impune măsuri foarte dure. Guvernul Boc a vrut să ascundă adevărul până în ultimul moment. Acum liderii PD-L se spală pe mâini şi anunţă restructurări guvernamentale. Întrebarea mea este: Până acum unde au fost când toată lumea – opoziţia, sindicatele, analiştii – au tras semnale de alarmă cu privire la direcţia greşită în care se merge.

Dacă anul trecut eram în campanie electorală şi PD-L nu a vrut să ia măsuri nepopulare, nu mai au nicio scuză pentru anul acesta. Explicaţia este una singură – neprofesionalismul. Indiferenţa faţă de populaţie, preocuparea intensă pentru îmbogaţirea apropiaţilor.

FMI cere României creşterea cotei unice la 20% şi a TVA la 25%. Par să fie singurele care asigură venituri bugetare certe în actualele condiţii, cu toate că este contraindicat să creştem taxele şi impozitele în perioadă de recesiune. Personal, încă din 2009, am atras atenţia asupra faptul că, prin actualul sistem de colectare a veniturilor, nu aducem suficienţi bani la stat. 

Dacă vor creşte cota unică şi TVA-ul, efectele vor fi dezastruoase pentru mediul de afaceri şi pentru populaţie – creşterea preţurilor, şomaj, scăderea nivelui de trai. O creştere a cotei unice cu 4 puncte procentuale va conduce la reducerea veniturilor disponibile ale populaţiei şi la distrugerea mediului privat.

Majorarea TVA la 25% înseamnă o creştere a inflaţiei cu 2 puncte procentuale. Creşterea cotei unice şi a TVA vor conduce la reducerea puterii de cumpărare a populaţiei cu 10% şi creşterea gradului de sărăcie, mai ales în rândul populaţiei cu venituri reduse. Vor urma reducerea profiturilor, concedieri masive, reducerea cererii interne, investiţii străine în scădere şi deci o creştere economică redusă sau chiar stagnare.

Costul de oportunitate al amânării reformelor este extrem de ridicat pentru economia românească. Trebuie luate urgent măsuri altfel vom ajunge la măsuri extreme precum: impozitarea tuturor pensiilor, reducerea salariilor în sectorul bugetar cu 20%, impozitarea dobânzilor sau concedierea a 100.000 de bugetari. Măsuri care ar mări costurile sociale ale categoriilor defavorizate, puternic afectate de criză.

Aş dori să ni se răspundă la întrebarea: Cine îşi asumă responsabilitatea pentru situaţia în care am ajuns? Guvernul actual şi dl. Boc?! Dl. preşedinte Băsescu care a numit şi susţine acest guvern?! Pentru că, încă o dată, nu întâmplător am ajuns în această situaţie, ci din vina incompetenţei actualilor miniştri.

Cerem demisia de urgenţă a guvernului actual!