Arhivă pentru Septembrie 2013

Listarea Nuclearelectrica – un nou succes pentru domeniul energiei

23 Septembrie 2013

După aproape şase ani de când piața de capital românească nu mai derulase o ofertă publică inițială, IPO-ul Nuclearelectrica confirmă faptul că o companie românească poate atrage investitori locali şi internaționali importanți. Vânzarea de acțiuni noi reprezentând 10% din capitalul social al SNN s-a încheiat cu o majorare a capitalului social al SNN în valoare totală de 312.478.121,24 lei, respectiv cca. 70,2 mil. Euro.

După listarea Transgaz, Nucleareletrica demonstrează că 2013 va fi un an de referință pentru companiile româneşti din energie. Cu siguranță, acest lucru va fi reconfirmat, în această toamnă, de Romgaz.

Aducerea unei companii de talia Nuclearelectrica pe piața bursieră este mai mult decât un angajament asumat prin programul de privatizare. Este un angajament pentru valorificarea potențialului companiilor energetice din România, potențial care trebuie privit în contextul dezvoltării şi valorificării resurselor şi proiectelor aflate în derulare sau cu potențial de investiții.

În ceea ce priveşte potențialul SNN, se vorbeşte prea puțin despre energie, respectiv despre energie curată, cu emisii reduse de carbon. Având în vedere şi opțiunile altor state membre precum şi discuțiile purtate la nivel European, energia  nucleară poate juca un rol-cheie în garantarea securității aprovizionării cu energie, creşterea competitivității şi reducerea emisiilor de carbon, oferind oportunități pentru creşterea economică şi asigurarea suportabilității prețului electricității la consumatori.

Nuclearlectrica este o companie ce activează într-un domeniu strategic, fiind unul dintre cei mai importanți producători de energie, asigurand cca.20% din totalul de electricitate produsă în România. Performanţele deosebit de bune ale celor doua unități aflate în operare, de la punerea în funcţiune şi până în prezent, inclusiv costurile de operare şi mentenanţă relativ scăzute comparativ cu centralele clasice cu combustibili fosili, coroborat cu rolul deosebit pe care-l poate avea energia nucleară în decarbonizarea economiei noastre, au permis analiza oportunităţilor de finalizare a Unitatilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, proces aflat într-un stadiu avansat de pregătire tehnică. Discuțiile din aceste ultime luni ne-au arătat că există un interes real din partea investitorilor pentru ceea ce noi prezentăm ca proiect strategic pentru sectorul energetic românesc – Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.

În ceea ce priveşte piața de capital, vom continua să sprijinim dezvoltarea acesteia prin programul de privatizare la care ne-am angajat,  oferind astfel alternative investiționale publicului român.

Anunțuri

“Vreau să rămân în România după ce termin facultatea!”

16 Septembrie 2013

Este fraza pe care Guvernul Ponta doreşte să o audă cât mai des de la elevii şi studenţii români. Întotdeauna am susţinut că inteligenţa este cel mai de calitate „bun” al României şi dacă ar fi să facem un top al exporturilor, cred că este „bunul” cel mai exportat din ultimii ani. Din păcate, gratis.

Ne aflăm într-un impas major în ceea ce priveşte sistemul educaţional, impas ce s-a adâncit în perioada guvernului Boc. Prin tăierea salariilor profesorilor s-a redus dramatic interesului pentru această profesie şi, în acelaşi timp, a fost distrusă clasa de mijloc a societăţii (profesorii, medicii, funcţionarii publici etc.). Acest lucru a dus la un dezechilibru social extrem de mare. Multe din investiţii nu au fost făcute conform principiului utilităţii sau necesităţii imediate. Ne-am trezit cu zeci de proiecte începute şi neterminate sau cu proiecte din categoria săliilor de sport ultramoderne pentru şcoli care nu au apă curentă şi încălzire.

Guvernul Ponta a încercat să repare lucrurile astfel încât, încet-încet, să restabilim un echilibru, atât pentru profesori, cât şi pentru elevi. Reîntregirea salariilor sau reducerea CAS-ului pentru companiile care angajează tineri absolveţi sunt măsuri macro ce pot ajuta, în primul rând la stoparea „migraţiei” din sistem şi la reducerea şomajului.

Nu doresc să devin populist şi să vă spun că problemele se vor rezolva în câţiva ani de zile. Conform informaţiilor apărute zilele aceste în mass media, avem nevoie de circa un miliard de lei doar pentru a repara şi moderniza toate şcolile din România. De sume uriaşe avem nevoie şi pentru cercetare dacă vrem performanţă şi păstrarea specialiştilor în ţară. În acelaşi timp, avem nevoie şi de meseriaşi în diferite domenii (de aceea ideea bacalaureatului profesional am văzut-o ca pe o soluţie viabilă).

Cred însă că şi o colaborare mai bună între instituţiile publice şi cele private, între instituţiile publice şi universităţi, între companii private şi universităţi/şcoli profesionale ar putea fi o soluţie pentru stimularea elevilor şi studenţilor, dar şi un câştig pentru companii şi stat în a-şi forma specialişti. Tinerii absolvenţi se plâng de lipsa oportunităţilor de practică, iar instituţiile/companiile se plâng de absolvenţi fără experienţă. Este un cerc vicios.

De aceea mi-am propus ca, începând de anul acesta, împreună cu Ministerul Educaţiei, să punem la punct un parteneriat prin care studenţii care se specializează în diferite ramuri ale sectorului energetic să facă practică în instituţiile din subordinea Departamentului de Energie.

Aş vrea să ne concentrăm cu toţii pe ce putem facem în viitor încât să auzim de la elevi şi studenţi cât mai rar fraza – „Vreau să plec în străinătate după ce termin facultatea”.

În final, le urez tuturor profesorilor şi elevilor, dar în special celor din colegiul meu din Braşov în care sunt deputat, mult succes, numeroase reuşite şi putere de creaţie! Vă asigur de întregul meu sprijin şi de susţinerea colegilor mei de la PSD Braşov.

O scădere de 5-10% a sumei aferente certificatelor verzi din factura de electricitate, până la sfârşitul anului

11 Septembrie 2013

În acest an s-a vorbit foarte mult despre sursele de energie regenerabilă, despre importanţa lor din perspectiva investiţiilor pe piaţa locală, despre necesitatea integrării lor în sistemul energetic naţional din perspectiva ţintelor asumate la nivel european.

Sunt teme perfect valide. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte sectorul energiei regenerabile, perspectiva este mult mai largă şi ţine de abordarea la nivelul Uniunii Europene, abordare care în acest moment se află – aşa cum am menţionat în ultimele luni, într-un proces de analiză. Nu este un secret faptul că între UE, SUA şi China există o discrepanţă majoră din punct de vedere al competitivităţii industriei.

Preţul energiei este un termen de referinţă din punct de vedere al status-ului economic şi social, iar faptul că România a ales să răspundă acestei probleme prin ajustarea legislaţiei reprezintă un exemplu de responsabilitate. Am vorbit despre faptul că prin amânarea la plată a unui anumit număr de certificate în funcţie de tehnologie, costul aferent certificatelor verzi în factura la electricitate va înregistra o scădere între 5% şi 10%, până la sfârşitul acestui an.

Acest lucru s-a întâmplat şi, deşi există o presiune publică din partea investitorilor privind această modificare legislativă, trebuie să privim lucrurile în mod obiectiv. Există puncte de vedere divergente în piaţă. De cele mai multe ori, aceste puncte de vedere nu au fost corect argumentate, pornindu-se de la ideea conform căreia statul român trebuie să persiste într-o situaţie total dezavantajoasă atât pentru consumatorul român – casnic şi industrial, cât şi pentru statul român – obligaţii de plată din bugetul de stat. Și, toate acestea, în condiţiile în care România aproape şi-a atins ţinta asumată pentru 2020 în ceea ce priveşte energia din surse regenerabile. Astfel, Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate în domeniul energiei regenerabile (http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2013:0175:FIN:RO:PDF17 martie 2013), arată că România era aproape de ţinta stabilită pentru 2020 (24%), încă din 2010 (23,6%).

România nu este singura ţară care a decis să ia o decizie în privinţa schemei de sprijin a energiei regenerabile. În ultimii ani, mai multe ţări din UE (Franţa, Polonia, Spania, Cehia, Italia etc.) au suspendat sau au modificat sprijinul investitorilor prin certificate verzi.

Insist pe faptul că, într-o perioadă dificilă la nivel naţional şi european, România nu a făcut decât să amâne plata certificatelor verzi din cadrul unei scheme care este cea mai avantajoasă din UE, sprijinul financiar fiind de două ori şi jumătate mai mare decât media ţărilor din UE.

România îşi păstrează angajamentul privind promovarea energiei din surse regenerabile, ca parte a strategiei europene. Energia regenerabilă este importantă pentru sistem, dar trebuie păstrat acel echilibru necesar unei bune dezvoltări economico-sociale. Costul cu energia este un factor determinant pentru viitorul Europei şi inclusiv pentru viitorul României, fapt pentru care avem datoria de a ne uita cu atenţie la situaţia actuală şi de a face ajustările necesare astfel încât să nu determinăm blocaje pentru cei care suportă costurile aferente componentei de energie regenerabilă.

Spiritul de fair-play lipseşte de la UDMR Covasna

10 Septembrie 2013

De-a lungul anilor, UDMR nu a reuşit sau nu a dorit să introducă alt subiect principal în agenda sa politică în afara speculaţiilor cu privire la statul maghiarilor din România. De cele mai multe ori temele puse în discuţie sunt false sau exagerate. Propunerile sociale sau economice sunt pe ultimul loc în discursul politicienilor unguri din România.

Ultima ispravă a UDMR vine de la UDMR Covasna şi are tentă fotbalistică. Organizaţia din Covasna aflată în lipsă de inspiraţie, dar cu o îndrăzneală ce te lasă aproape fără replică, a considerat potrivit să reclame la FIFA suporterii români pentru comportament antimaghiar.

„Este inacceptabil pentru noi ca in timp ce urmarim la televizor meciul, sa vedem ca unii vor sa ne alunge din tara. Daca se intampla astfel de lucruri, de fiecare data trebuie sa avem o reactie ferma. Nu putem tolera ca meciurile de fotbal sau oricare alt eveniment sportiv sa fie spatiul invrajbirii, intolerantei si al urii”, precizeaza semnatarii scrisorii.

Nu doresc să intru într-o divergenţă cu UDMR, dar cred că toată lumea a urmărit ceea ce s-a întâmplat în ziua meciului – atitudini violente ale suporterilor maghiari, semne obscene la intonarea imnului naţional al României, lozinci privind autonomia ţinutului secuiesc etc.

Din punctul meu de vedere, fiind vorba de un meci de fotbal la care suporterii au, de obicei, reacţii exagerante, găsesc total neadecvată reacţia UDMR Covasna şi nu o pot cataloga decât ca o încercare de manipulare a opiniei publice şi o instigarea a propriilor susţinători la menţinerea subiectului în spaţiul public.

Dacă semnatarii scrisorii ar fi îndemnat la un comportament civilizat al tuturor suporterilor, români şi maghiari, la meciurile de fotbal – întrucât este clar că schimbul de replici s-a radicalizat în ultima perioadă – m-aş fi alăturat demersului lor. Altfel, acţiunea lor este una stric de imagine, fără nicio legătură cu fair-play-ul specific oricărei competiţii, fie ea sportivă sau… politică.