Arhivă pentru Ianuarie 2014

Contract de finanțare CEO – BERD: investiție în viitor

30 Ianuarie 2014

Astăzi, după aproape un an de negocieri, s-a semnat Contractul în urma căruia Complexul Energetic Oltenia obține din partea BERD, o finanțare de aproximativ 200 de milioane Euro pentru reabilitareași modernizarea grupului energetic nr. 6 Turceni.

Semnarea contractului de finantare_CEO_BERD_30 ianuarie_foto 2

Acest demers este un prim pas în procesul de asigurare a competitivității companiilor producătoare de energie pe bază de cărbune, prin identificarea surselor de finanțare în vederea modernizării și retehnologizării. Am început cu Turceni, vom continua cu Mintia-Deva, apoi cu grupul de la Rovinari. Realizarea de investiții în modernizarea unităților producătoare de energie va contribui la reducerea emisiilor cu efect de seră, obligativitate pe care o avem trasată prin directivele europene.

Ceremonie de semnare_Contract de finantare_BERD_CEO_30 ianuarie_foto1

De altfel, CE a propus reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030. Astfel, ne dorim alinierea la aceste obiective europene, cu mențiunea că ele trebuie urmărite având în vedere specificul local care include o gamă largă de resurse pentru producția de energie. Aceste resurse nu trebuie clasificate în funcție de criterii discriminatorii, ci trebuie să identificăm cele mai bune măsuri pentru valorificarea acestora în beneficiul consumatorilor! În acest sens, cărbunele este și va rămâne o resursă vitală pentru mixul energetic al României!

Anunțuri

Am semnat un memorandum cu Turcia pentru interconectarea electrica

23 Ianuarie 2014

Împreună cu omologul meu din Republica Turcia, am semnat astăzi Memorandumul de Înţelegere între Departamentul pentru Energie al României şi Ministerul Energiei şi Resurselor Naturale al Republicii Turcia privind cooperarea în dezvoltarea interconexiunilor din domeniul energiei electrice între România şi Republica Turcia.Semnare Memorandum_23.01_foto 2

Este un pas înainte în colaborarea noastră pentru interconectarea României şi Turciei, acest Memorandum reprezentând baza implementării viitoarelor proiecte comune.

Cooperarea regională este esenţială pentru creşterea economică şi dezvoltarea regională. În acest sens, vreau să reiterez angajamentul în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelelor de interconectare cu Moldova, Serbia, Ungaria, Bulgaria în vederea consolidării securităţii energetice şi creării oportunităţii pentru exportul de energie în regiune. În acelaşi timp, colaborarea cu Turcia reprezintă un element important pentru sectorul energetic din România, din perspectiva valorificării potenţialului de export.

Un potential proiect comun este cablul submarine România – Turcia. Este un proiect de interes Pan–European, cu o contribuţie importantă în dezvoltarea pieţei regionale de electricitate în perspectiva integrării acesteia în piaţa UE, o soluţie pentru exportul de energie pe piaţa din Turcia şi pe pieţele adiacente.

În următoarea perioadă, în baza Memorandumului semnat astăzi, Operatorii Sistemului de Transport din România şi Turcia vor întreprinde paşii necesari, ţinând cont de legile şi reglementările din propriile ţări, ca şi de legislaţia Uniunii Europene, pentru a stimula schimburile directe de energie electrică între cele două ţări.

Cărbunele, resursă de bază pentru producţia de energie a României

17 Ianuarie 2014

Anul trecut s-a discutat foarte mult despre producţia de energie electrică, evidenţiindu-se diferite puncte de vedere în contextual dezbaterilor privind sistemul energetic naţional.

În acest moment, la nivel european, se discută despre regândirea politicilor energetice – competitivitate, tehnologii cu emisii reduse de carbon, valorificarea resurselor continentale. În acest context, din ce în ce mai mult apare menţionat cărbunele – cu argumente pro şi contra.

Cu siguranţă, această resursă merită o atenţie sporită, fără a ne limita la comparaţii cu alte tipuri de resurse care se regăsesc în mixul nostru energetic. În ceea ce priveşte sectorul producţiei de energie pe bază de cărbune, trebuie să ţinem cont de faptul că, în secolul XXI, tehnologiile utilizate sunt capabile să asigure exploatarea cărbunelui şi producţia de energie electrică pe bază de cărbune în condiţii care respectă cele mai înalte standarde de mediu.

Statisticile ne arată că Europa îşi menţine opţiunea pentru cărbune. Dacă ne uităm la cifre, la nivelul Uniunii Europene, 27% din energia electrică furnizată este produsă utilizând cărbune. În acelaşi timp, în 2012, producţia de cărbune a Chinei a crescut cu 130 milioane tone, volum echivalent cu întreaga producţie de huilă a Uniunii Europene. Acest lucru nu face decât să demonstreze importanţa acestei resurse la nivel mondial.

Revenind la Europa, este util să privim un pic la ponderea cărbunelui în producţia de energie electrică a câtorva state:

  • Polonia 84% (huila 51%, lignit 33%);
  • Serbia 76% (lignit);
  • Grecia 56% (lignit);
  • Bulgaria 55% (huila 9%, lignit 46%);
  • Cehia 54% (huila 9%, lignit 45%);
  • Germania 47% (huila 21%, lignit 26%);
  • UK 40% (huila).

Cifrele spun totul şi cred că de aici trebuie să pornim când vorbim despre diversele surse  pentru producţia de energie electrică. În România, dacă ne uităm la principalii producători de energie, cotele de piaţă (2012) variază astfel: CEO – 30%, Hidroelectrica -25%, Nuclearelectrica – 20%, iar CEH – 4%.

Cred că este extrem de important să avem o abordare corectă în ceea ce priveşte resursele pe care ne bazăm. Într-un context mondial în care miza o reprezintă resursele, România nu îşi poate permite să renunţe la o componentă esenţială pentru sectorul energetic. Într-adevăr este nevoie de investiţii importante pentru consolidarea şi dezvoltarea producţiei de energie pe cărbune, iar aceste investiţii trebuie direcţionate în special pentru alinierea la standardele europene privind protecţia mediului.

  • Reabilitarea grupurilor existente, dezvoltarea de noi grupuri şi modernizarea minelor sunt parte a priorităţilor  Departamentului pentru Energie
  • Dezvoltarea unui grup energetic nou la Rovinari
  • Atragerea de investitori pentru modernizarea centralelor pe cărbune
  • Finalizarea lucrărilor la instalaţia de desulfurare de la centrala de la Paroşeni, investiţia – aproximativ 65 milioane euro

La Departament vom continua discuţiile cu potenţialii investitori şi vom face toate demersurile necesare pentru eficientizarea acestui sector doarece cred că poate fi un puncte forte pentru România, atât în plan local, cât şi la nivel regional.

România și energia din surse regenerabile – de ce vrem să ne auto-sabotăm în apărarea interesului consumatorilor și industriei locale?

9 Ianuarie 2014

Am început anul trecut un demers criticat, însă imperios pentru ceea ce înseamnă echilibrul la nivelul prețului energiei. Nimic spectaculos în acest demers dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în Europa în ceea ce privește prețul energiei și impactul acestuia asupra competitivității industriei europene. Nu o spun doar eu. O spun și omologii mei din celelalte state europene. Au spus-o inclusiv Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso și Comisarul pentru Energie, Gunther Oettinger. Trebuie realizat un echilibru în ceea ce privește impactul schemelor suport pentru energia verde în facture consumatorilor finali.

În contextul în care OUG 57/2013 nu modifică schema de sprijin, ci doar amână la plată o parte a certificatelor verzi, este lipsit de realism să discutăm despre impredictibilitatea cadrului legislativ. Mai mult, în contextul în care la prenotificarea înaintată, Comisia nu a a avut obiecții, ci doar a solicitat notificarea, nu poate fi vorba despre o nerespectare a angajamentelor asumate față de CE. Să nu uităm că măsurile sunt luate ținând cont de faptul că România își va atinge din 2014 obiectivul național asumat pentru anul 2020 prin Directiva 2009/28/CE privind ponderea energiei din surse regenerabile, de 24% în consumul final brut de energie.

Suntem printre primele țări din Europa în ceea ce privește atingerea obiectivului cu mult înainte de termen. Care este reversal medaliei? Îl vedem în facturile consumatorilor industriali și casnici. Este interes național dacă alegi să ignori efectele unei politici extrem de favorabile pentru un anumit sector, în detrimentul altora? Cu siguranță, nu!

Discuțiile generate în urma retrimiterii legii de aprobare a OUG 57/2013 la Parlament sunt total nefundamentate în contextul în care am respectat toate procedurile de comunicare cu Comisia,prenotificarea fiind înregistrată în data de 2 august 2013.

Pentru referință, este interesant de analizat următoarea creștere – 8 lei în 2011 față de 53 de lei în primul semestru din 2013. Este prețul per MWh! Cine achită? Românii și companiile cu activitate industrial pe piața locală!

Rămâne să vedem cine și de ce insistă în acțiuni menite să blocheze măsuri care pot avea efecte pozitive din punct de vedere socio-economic!