Arhivă pentru Iulie 2012

România, hai la vot!

28 Iulie 2012

M-am întâlnit cu mulți brașoveni zilele acestea și fiecare dintre cei care au decis să meargă la vot are un motiv foarte clar. Aș vrea să reiau, mai jos, câteva din acestea, în speranța că astfel alți români vor vota în cursul zilei de mâine.

  • ”Pentru că vreau să trăiesc mai bine, și eu și familia mea.”
  • ”Pentru că este prima dată în istoria democrației românești când un partid îndeamnă și, uneori, chiar împiedică, oamenii să meargă la vot.”
  • ”Pentru că vreau să am un președinte legitim, ales de majoritatea românilor.”
  • ”Pentru că a tăiat pensiile în loc să taie banii către apropiații politici.”
  • ”Pentru că s-a întors la oameni doar când a avut nevoie.”
  • ”Pentru că nu mai vrem scandal între partide.”
  • ”Pentru că fiul meu a fost nevoit să plece să muncească în Spania.”

… Și aș putea să continuu lista de argumente și sunt convins că aș reuși chiar să ajung la peste 9 milioane, de câte voturi este nevoie pentru a înlătura un președinte susținut de PDL.

Pentru mine personal, cel mai grav lucru, cel puțin benefic pentru democrația noastră tânără este îndemnul de neparticipare la vot a românilor, dorința fostului președinte de a rămâne, cu orice preț și prin orice mijloace, la conducerea unei țări care nu îl mai vrea. Acest lucru îmi aduce aminte cu adevărat de comunism și mai mult mă duce cu gândul la înclinații dictatoriale.

Mai mult ca niciodată, am fost uimit, chiar șocat de modalitățile folosite de PDL pentru a manipula și intimida oamenii: de la violențe fizice ale primarilor, până la amenințări cu pierderea locului de muncă pentru cei care îndrăznesc să meargă la vot.

Români, nu vă fie frică! După alegerile locale, PDL-ul nu mai are nicio putere! Dumneavoastră, prin voturile de blam, le-ați luat-o! Același lucru se poate întâmpla și acum.

România vrea schimbare! A demonstrat-o categoric cu ocazia alegerilor locale. Sper ca și mâine românii să reacționeze și să meargă la vot cu gândul la viitor. Încă trei ani cu președintele suspendat, în această perioadă de criză prin care trece toată lumea, înseamnă un regres enorm al României care va fi inevitabil suportat de tânăra generație ce va deveni o generație de sacrificiu.

România își decide mâine viitor. Românii trebuie să spună cu voce tare ceea ce își doresc. Exercitarea dreptului de vot este primul pas!

Analiza executiei bugetare pentru primele sase luni din 2012

27 Iulie 2012

Deficitul bugetar a ajuns la 6,8 miliarde lei, respectiv 1,12 % din PIB, faţă de un deficit realizat la aceeași dată a anului precedent de 11,2 miliarde lei respectiv 1,94% din PIB. Ținta pentru acest an este atingerea unui deficit maxim de 3% din PIB după metodologia ESA.

1.     Veniturile bugetului general consolidat au fost cu 8,9% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent în termeni nominali. Creşterea cu 11,5% a veniturilor fiscale faţă de anul precedent se datorează evoluţiilor de la încasările din taxa pe valoarea adăugată (+9,5%), accize (+6,6%), impozit pe venit (+15,5%). Deşi plusul de la TVA şi accize ne arata progrese în ceea ce priveşte procesul de creştere a colectării veniturilor la bugetul de stat şi continuarea luptei împotriva evaziunii fiscale, în acest domeniu mai există spaţiu pentru atragerea unor venituri în plus la bugetul de stat.

La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat creșteri față de anul precedent în cazul veniturilor din impozite şi taxe pe proprietate (+4,3%), precum şi la veniturile nefiscale (+14,6%).

2.     Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 99,8 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 3,3% faţă de anul precedent. Aceasta înseamnă pratic o stagnare a cheltuielilor bugetului de stat, în termeni reali.

Creșterea nominală s-a înregistrat în principal la proiectele finanțate din fonduri UE, cu 45,1% mai mari faţă de anul 2011, dobânzi cu 34%, şi cheltuieli cu bunuri şi servicii cu 7,1%.

Mărirea sumelor cheltuite cu bunuri şi servicii s-a datorat în principal plăţilor crescute din fondul naţional de sănătate pentru servicii medicale şi medicamente.

Două fenomene îngrijorează. Cu toate că s-au făcut plăţi către sistemul de sănătate, creşterea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile de 7,1% (o mărire în termeni reali de aproximativ 4%) arată că încă există risipă a banului public, mai ales în cadrul administraţiilor publice locale. Acest capitol de cheltuieli oferă şansa potenţială de economisire a banului public, prin raţionalizarea cheltuielilor la nivelul administraţiei publice centrale şi locale.

Al doilea fenomen îngrijorător este creşterea puternică a cheltuielilor cu dobânzile. Plus 34% fată de anul trecut înseamnă o continuă deteriorare a spaţiului fiscal pentru viitor, în ceea ce priveşte finanţarea unor măsuri de stimulare a sectorului privat, de stimulare a creşterii economice şi creare de locuri de muncă.

Un fenomen îmbucurător este cel legat de creşterea cheltuielilor de capital cu 4,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Consider că stimularea investiţiilor publice, mai ales ca şi cofinanţare în proiectele europene, va avea efecte de multiplicare importante şi va stimula crearea de locuri de muncă.

Noua vizită FMI. Analiza îndeplinirii condiţionalităţilor și angajamentelor restante

11 Iulie 2012

Îndeplinirea condiţionalităţilor prevăzute în acordul preventiv încheiat între România şi creditorii internaţionali – FMI, BM, CE – este de maximă importanţă. În situaţia menţinerii incertitudinii pe pieţele financiare internaţionale, a tergiversării aplicării unor soluţii relevante pentru Zona Euro şi a încetinirii creşterii economice în principalele economii emergente ale lumii, autorităţile române trebuie să se menţină în respectarea angajamentelor convenite, pentru menţinerea credibilităţii pe pieţele financiare.

Angajamentul pentru continuarea consolidării fiscale – aproape exclusiv pe partea de cheltuieli, prin prioritizarea investiţiilor, reducerile pierderilor companiilor din sectorul de stat, reforme structurale etc. – trebuie mixat cu stimularea sectorului privat. Crearea de spaţiu fiscal este clar legată de finanţarea unor măsuri de stimulare a sectorului privat, capabil să creeze valoare adăugată şi locuri de muncă. În acest context, soluţia plăţii TVA la încasarea facturii va reprezenta o gură de oxigen pentru 92% dintre firme (mici şi mijlocii) şi o soluţie pentru reducerea evaziunii fiscale.

România respectă 80% din condiţionalităţile convenite cu FMI

România are 14 angajamente îndeplinite total și 4 angajamente structurale parțial îndeplinite (detalii în anexa). Îndeplinirea parţială a criteriilor structurale prezentate este cauzată de precauția maximă cu care trebuie tratate privatizările companiilor de stat (de importanţă strategică) şi numirea managerilor privaţi la companiile de stat nerentabile.

Guvernul a aprobat un calendar pentru liberalizarea treptată a preţului la energie pentru consumatorii casnici şi firme. De altfel, de la 1 iulie a avut loc creșterea cu 5% a prețului la energie electrică atât pentru consumatorii rezidenţiali, cât şi pentru companii.

România şi-a îndeplinit ţinta de inflaţie prevăzută în acord. Creşterea medie a preţurilor pe ultimele 12 luni a coborât la 3%, potrivit datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică. Pe metodologia armonizată europeană, inflaţia a fost 3,1%, adică s-a situat, în premieră absolută la doar 1,5 puncte procentuale de media celor mai performante state din UE .

A fost constituit şi menţinut bufferul financiar în Trezorerie, care să acopere nevoile de finanţare curente pe termen de 4 luni (şi să minimizeze riscul intrării în criză de lichiditate bugetară)

Au fost reduse arieratele la nivel central şi au fost puternic diminuate arieratele la nivel local, în ciuda unei anumite rezistenţe în cazul arieratelor la nivel local şi în sistemul sanitar.

S-a instituit un plafon de finanţare de la buget pentru programul PNDI.

Tinta de deficit bugetar nu a fost depăşită. În acordul convenit cu FMI s-a stabilit ca plafoanele trimestriale ale deficitului bugetului general consolidat să fie ajustate cu valoarea cu care cheltuielile de capital depăşesc un anumit nivel (până acum aceste cheltuieli se făceau în mare măsură în a doua parte a anului). Plafonul deficitului bugetului general consolidat pentru primul semestru convenit cu instituţiile financiare internaţionale este de 8,8 miliarde de lei. Acesta este format din soldul rezultat din execuţia curentă, cu un deficit maxim stabilit la 7 miliarde de lei, la care se pot adăuga cheltuieli suplimentare cu investiţiile de până la 1,8 miliarde de lei, deci un deficit bugetar total admisibil de maximum 8,8 miliarde de lei. Deficitul bugetar total înregistrat în perioada ianuarie-mai 2012 a fost de 7,2 miliarde de lei, astfel că angajamentul privind nivelul deficitului bugetar la finele lunii iunie nu a fost încălcat.

Ce angajamente restante are România

Există întârzieri în privatizarea sau vânzarea de pachete minoritare la mai multe companii controlate de stat. Un pachet de acţiuni de 15% de la Transelectrica; selectarea unor intermediari pentru ofertele Romgaz (pentru vânzarea unui pachet de acţiuni de 15%), Hidroelectrica (pentru vânzarea unui pachet de acţiuni de 10%) şi Tarom (pentru vânzarea unui pachet de acţiuni de 20%). Privatizarea integrală a companiilor Cupru Min şi Oltchim, termenul limită fiind sfârşitul lunii aprilie.

Recrutarea de manageri privaţi pentru întreprinderile neprofitabile suferă un lag temporal. Întocmirea unei liste scurte de propuneri pentru posturile de conducere în cadrul a cinci dintre companiile de stat la care urmează să fie introdus managementul privat.

Revenirea la normalitate, revenirea la democrație

4 Iulie 2012

Winston Churchill spunea că ,,democrația este un sistem politic prost, însă cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum”.

Schimbările din aceste zile au generat dezbateri intense care ne pot face să pierdem din vedere adevărata semnificație – revenirea la normalitate. Poate părea ,,brutală” schimbarea președinților Camerei Deputaților şi Senatului. În realitate, este o simplă acțiune democratică prin care algoritmul noii majorități se reflectă la nivelul instituțiilor statului. Principiul democrației presupune respectarea regulilor şi, în calitate de oameni politici, trebuie să acceptăm, în egală măsură, succesul şi eșecul în politică.

PDL a demonstrat în ultimii ani că nu mai reprezintă interesele românilor. Nu o spunem noi, cei de la USL, ci au spus-o românii pe 10 iunie. De ce?

  1. Pentru că au guvernat fără a avea în vedere soluţionarea problemelor cu care se confruntă România – şomaj, asistenţă medicală, educaţie, slaba reprezentare la nivel european şi internaţional!
  2. Pentru că au politizat fiecare instituţie publică, transformând statul în sediu PDL!
  3. Pentru că în ultimii ani nu a existat, în practică, separaţia puterilor în stat!
  4. Pentru că nu au avut profesionişti, guvernând după cum li se transmitea de la Cotroceni!
  5. Pentru că au îndatorat România, fără a pune nimic în loc!

Instituţiile şi regulile instituţionale sunt elementele care susţin dezvoltarea corectă a a unui stat. Politicienii sunt actori în spaţiul public, iar acţiunile lor trebuie să fie în concordanţă cu voinţa cetăţenilor! Aceasta este realitate – cetăţenii nu mai vor să fie conduşi de cei care, în ultimii opt ani, nu au făcut decât să îşi urmeze propriile interese.

Istoria a demonstrat că este nevoie de schimbare, de curaj pentru a produce schimbarea şi de determinare pentru a munci cu înţelepciune! Bun sau prost, sistemul democratic are marele avantaj de a permite tuturor să se exprime! Exprimarea a lipsit în România ultimilor ani şi, împreună, vom reînvăţa să construim în România!

 

Creșterea absorbției fondurilor europene, o soluție anticriză

3 Iulie 2012

Premierul Victor Ponta a informat azi Parlamentul cu privire la discuțiile care au avut loc în cadrul Consiliului European.

Una din recomandările făcute de CE este ca România să caute mai multe soluții pentru a crește procentul de accesare a fondurilor europene. În acest moment, România se află pe ultimul loc în Europa în domeniul absorbției fondurilor europene având o rată efectivă (excluzând prefinanțarea) de 8,6%.

În afara faptul că pierdem bani primiți ”gratis”, putem avea însă și alte probleme.

România riscă să piardă fondurile structurale neutilizate, potrivit unei analize făcute de Deutsche Welle, autorii precizând că preţul pe care UE este dispusă să-l plătească pentru ca Grecia să rămână în zona euro ar putea conţine şi aceste fonduri.

Pentru ajutorarea Greciei, statele dezvoltate din UE vor să folosească fondurile structurale (gratuite) rămase neutilizate şi care, potrivit Comisiei Europene, ar reprezenta, pentru perioada care se încheie în 2014, 80 de miliarde de euro.

Fără soluții radicale, există pericolul ca, anul acesta, să pierdem până la 2 miliarde de euro.

Avem însă o serie de soluții care ne pot ajuta:

  • ­   Să adoptăm modelul Germaniei, Spaniei și Franței așa cum a făcut Polonia.
  • ­   Să solicităm UE renegocierea destinației fondurilor UE pentru României.
  • ­   Externalizarea managementului de la Autorităţile de management către instituții private.
  • ­   Utilizarea parteneriatelor public-private pentru a creşte absorbţia fondurilor europene.
  • ­   Utilizarea expertizei băncilor comerciale pentru accesarea fondurilor europene.
  • ­   Rambursarea TVA-ului pentru proiectele finanţate din fondurile europene după fiecare cerere de rambursare şi nu la finalul proiectului;
  • ­   Diferenţele nefavorabile de curs valutar, în cazul proiectelor finanţate din fonduri europene, să fie considerate cheltuieli eligibile.
  • ­   Înfiinţarea unei linii speciale de contragarantare pentru proiectele de investiţii care vizează accesarea fondurilor europene, pentru a reduce gradul de risc al întreprinzătorilor.

O absorbție a fondurilor europene considerabilă sau, cel puțin, comparabilă cu a celorlalte state ar ajuta țara noastră și în ceea ce privește creșterea numărului locurilor de muncă.

Mai jos o analiză a situației absorbției fondurilor europene

Situaţia absorbţiei fondurilor structurale pe programe operaţionale (mil. Euro)  31 dec 2011

 

Total alocări 2007-2013

Plăţi decembrie 2011

Rata absorbţie

Absorbtie excl. prefin

 

Total din care

Prefin

Ramb UE

Dezvoltare regională

3.726

929,5

513,1

416,4

24,95%

11,18%

Mediu

4.512

535,0

351,3

183,6

11,86%

4,07%

Transport

4.565

139,8

0,0

139,8

3,06%

3,06%

Competitivitate

2.554

405,6

142,9

262,7

15,88%

10,28%

Resurse Umane

3.476

841,7

549,7

292,0

24,21%

8,40%

Dezvoltarea capacităţii administrative

208

24,5

5,5

19,1

11,80%

9,17%

Asistenţă tehnică

170

20,5

1,2

19,4

12,06%

11,38%

Total

19.213

2.896,7

1.563,7

1.333,0

15,08%

6,94%

Sursa: Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale, calcule Consiliul Fiscal

POS Transport rămâne cel mai puţin performant program operaţional, cu circa 3% din alocarea totală pe 2007-2013. Pentru comparaţie, Bulgaria a absorbit până acum 23% din sumele alocate pentru infrastructură de transport

POR şi POSDRU sunt în continuare programele cele mai performante în absorbţia de fonduri structurale în România, cu grade de absorbţie de 24,95% şi 24,21%.