Arhivă pentru August 2014

Romania trebuie sa aiba centre de promovare a produselor romanesti in orase din pietele cheie

29 August 2014

Am participat ieri, 28 august, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, eveniment în cadrul căruia am readus în discuție câteva dintre elementele ce pot contribui la o îmbunătățire a reprezentării segmentului diplomației economice.

Este de necontestat faptul că economia unei țări reprezintă o carte de vizită în relația cu celelalte state, fapt pentru care consider că este imperios necesar ca fiecare dintre reprezentanții României să cunoască atuu-rile noastre și, mai important, să poată identifica acele segmente ce pot fi valorificate în funcție de specificul zonei în care își desfășoară activitatea.

Economia, la nivel global, este caracterizată prin dinamism, fiind frecvent influențată de evenimentele politico-economice regionale și globale. În acest context, este esențială cunoașterea particularităților externe pentru a ne putea valorifica punctele forte pe piețele externe.

Exportul este, în momentul de față, un important motor al creșterii economice. În același timp, România are nevoie de investiții străine directe pentru a crea premisele unei creșteri economice complexe, materializate prin crearea de noi locuri de muncă și relansarea industriei locale. Valorificarea diplomației în beneficiul economiei românești este un deziderat și am încredere că reprezentanții corpului diplomatic vor sprijini eforturile Guvernului de a atrage investitori și de a promova exporturile companiilor active pe piața locală.

Per total, în 2013 am înregistrat un record al exporturilor, de aproximativ 50 miliarde de euro iar în prima jumătate a acestui an valoarea acestora se ridică la 25,5 miliarde de euro, ceea ce ne dă motive să credem că vom obține la acest capitol un rezultat cel puțin la nivelul anului trecut. Cu toate acestea, consider că putem îmbunătăți acest rezultat printr-o coordonare atentă a acțiunilor noastre externe – vizite oficiale, evenimente, consolidarea unei rețele externe bine conectate la realitățile economice globale, o mai bună cunoaștere și promovare a companiilor românești și, nu în ultimul rând, valorificarea expertizei profesioniștilor români.

Trebuie menționat faptul că exporturile către statele membre U.E. au cunoscut o creștere de 8,8% în 2013 față de 2012, ajungând la o pondere de 70,1% în total exporturi. Exporturile către zona extra-comunitară și-au menținut trendul crescător în 2013, cu un progres de 12,8% față de anul precedent, având o pondere de 29,9% în total exporturi.
Statutul României de membru al Uniunii Europene are anumite avantaje generate de politica comercială comună:

• acordurile de comerţ liber încheiate de UE şi statele membre ale acesteia care oferă deja operatorilor români deschideri de piaţă importante pe relaţiile: Coreea de Sud, America Centrală, Peru şi Columbia;
• acordurile de comerţ liber pe care UE le negociază cu actori foarte importanţi ai comerţului internaţional, cum ar fi SUA, Canada şi Japonia, acorduri care se vor adresa nu numai barierelor tarifare, dar şi celor netarifare, piedici importante în calea comerţului cu produse şi servicii europene;
• Aplicare măsurilor de apărare comercială, care descurajează comerţul neloial al unor parteneri economici şi protejează industriile europene de astfel de practici.

Revin la o propunere pe care am înaintat-o încă din 2009, când eram Ministru al IMM-urilor, comerţului şi mediului de afaceri. Consider că România trebuie să aibă centre de promovare a produselor româneşti în oraşe din pieţele cheie pe care vrem să le recâştigăm. Mă refer în special la zona Asiei – Beijing, Astana, Baku, Taskent etc. Camerele de Comerţ şi Industrie şi Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri si Turism vor trebui să se apropie mai mult de aceste zone şi să dezvolte o strategie pentru cooperarea economică şi comercială cu ele. Aceste regiuni au fost ignorate în ultimii 20 de ani ceea ce a dus la pierderea relaţiilor economice şi comerciale pe care le aveam în mod tradiţional.

O orientare mai mare către Asia nu înseamnă să renunţăm la Europa şi restul ţărilor, dar cred că aici există un potenţial mult mai mare pe care nu trebuie să-l ignorăm.

Este nevoie sa regândim parteneriatul cu mediul de afaceri pentru o prezenţă regionala, dar şi pe pieţele externe mai intensă. Va trebui să crească rolul sistemului cameral în atingerea obiectivelor de export şi intensificat parteneriatul cu acesta.

Și pentru că vorbeam de regândirea parteneriatului cu mediul de afaceri, alături de exporturi, este evident că avem nevoie in continuare de investiții străine directe. Cu siguranță, România poate fi o destinație sigură pentru investitorii străini prin prisma stabilității politico-economice care a generat rezultate economice notabile în ultima perioadă și aici pot menționa creșterea de 2,6% în primul semestru al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2013. Continuăm efortul de îmbunătățire a politicilor fiscale pentru mediul de afaceri prin neimpozitarea profitului reinvestit și reducerea contibuțiilor de asigurări sociale cu 5% la angajator în ultimul trimestru, concomitent cu menținerea Cotei Unice de 16%.

Indiferent despre ce domeniu vorbim – industrie, energie, agricultură, mașini și echipamente auto, parcuri industriale, există potențial și deschidere din partea autorităților centrale și locale de a discuta și identifica soluții viabile pentru potențialii investitori.

Despre datele Eurostat, privind cifrele in cheie economica

15 August 2014

Datele statistice publicate de Eurostat au generat o serie de comentarii generale, nefundamentate de argumente economice. Consider că există câteva aspecte care trebuie evidențiate în legătură cu recenta constatare statistică a încetinirii creșterii economice, înregistrată de România în trimestrul doi al acestui an.

Primul aspect este cel strict statistic. Nu putem vorbi despre o ,,economie în recesiune” când aceasta crește cu 2,6% într-un semestru față de aceeași perioadă a anului precedent. Așteptările, este adevărat, erau mai mari, dar avansul PIB-ului în prima jumătate a acestui an este în perfect acord cu prognozele de creștere economică ale Guvernului, ale Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale care estimează un avans de 2,8% pentru economia românească în 2014. Prin urmare, avansul economiei este în graficul prognozat atât de Guvern cât și de instituțiile internaționale. Așadar, nici vorbă de o deraiere, cum greșit s-au grăbit să spună unii comentatori și politicieni din opoziție.

Al doilea aspect ține tot de statistică dar și de econometrie. Oricât de importantă ar fi constatarea statistică tehnică a recesiunii economice, aceasta se bazează pe o formulă economică, în opinia mea stabilită destul de arbitrar, care definește recesiunea tehnică a unei economii când aceasta înregistrează două trimestre consecutive de scădere economică trimestrială. Dacă așa ar sta lucrurile, cum s-ar putea numi perioada 2009 – 2012, când am avut căderi abrupte trimestriale consecutive de 6% până la 8% și chiar aproape 9% față de aceeași perioadă din anul precedent, urmate de creșteri și scăderi repetate.

Spre ilustrare, pentru o comparație justă între recesiunea economică profundă din perioada 2009-2012 și recesiunea tehnică dată acum de două trimestre consecutive de scădere economică, să ne uităm la cifrele de creștere/scădere economică într-un trimestru față de aceeași perioadă din anul precedent:

Presentation2

Ajungem și la un alt aspect invocat tot de opoziție – acela conform căruia am ajuns “codașa” Europei în ceea ce privește creșterea economică. Acești comentatori lipsiți de cunoștințe economice amintesc doar scăderea trimestrială a economiei românești din trimestrul doi față de primul trimestru, ignorând creșterea economică semestrială a României de 2,6%, nivel care o plasează pe primele poziții în clasamentul european al celor mai performante economii. Mai mult, în primul trimestru am fost chiar pe primul loc, cu un avans de 3,8%. În același timp, al doilea trimestru a consemnat, nu numai pentru România, o încetinire neașteptată, dar și pentru cele mai importante economii din zona euro, acestea înregistrând o stagnare după ce în primul trimestru reușiseră să ajungă pe creștere.

Așa ajungem la un alt aspect al recesiunii economice proclamate cu aplomb de opoziție, respectiv speculația politică a datelor statistice. Aș aminti aici colegilor din opoziție, care în perioada 2009 – 2012 au guvernat generând nu o recesiune economică, ci un adevărat dezastru economic pentru România, că în acea perioadă au realizat nu mai puțin de opt trimestre consecutive de scădere economică anuală. Iar dacă s-ar uita la graficul creșterii trimestriale economice din perioada respectivă ar vedea un grafic care, în termeni de specialitate, se numește “grafic fierastrău” și care arată o variație frecventă în sus și în jos a economiei românești, ceea ce demonstra că-i lipsește busola care să o scoată din groapa recesiunii. Mai mult, guvernarea de atunci a fost într-adevar ca un “fierăstrău” pentru economia românească, tăind în toate direcțiile, fără un calcul economic fundamentat, de la investiții până la salarii și pensii.

Avansul PIB-ului în zona euro a fost 0% în trimestrul doi iar la nivelul Uniunii Europene acesta a fost de 0,2% față de primul trimestru. România, din acest punct de vedere nu putea să nu resimtă această încetinere înregistrată de cele mai importate economii europene.

Este esențial să privim cu atenție și profesionalism ceea ce se întâmplă în economie, corelând datele existente la nivel global și regional. În acest secol, mai mult ca oricând, economiile nu funcționează izolat, ci sunt interdependente. Mai mult, comentariile politicianiste nu își au locul în economiei, în special atunci când vin din partea celor care și-au trecut în palmares tăieri de salarii și pensii, rezultate dezastruoase la absorbția fondurilor europene, blocarea investițiilor.

Guvernul își menține obiectivele economice și va continua să implementeze măsuri menite revigorării economice prin atragerea investițiilor străine directe și demararea unor proiecte majore de infrastructură care își vor replica efectele în economia națională prin crearea de noi locuri de muncă și repornirea industriei locale.