Arhivă pentru Mai 2012

Media redevențelor plătite către statul român este de doar 4%

30 Mai 2012

Economia este un domeniu complex care presupune un echilibru între nevoile unei țări – sociale și financiare, potențialul din punct de vedere al resurselor (naturale, umane și financiare) și obiectivele pe termen mediu și lung.
Din cauza incoerenței politicilor economice și fiscale implementate în România în ultimii patru ani, înregistrăm astăzi un dezechilibru major între potențialul țării și realitatea socio-economică.

Nu poate fi contestat faptul că, mai ales în contextul acordurilor cu instituțiile financiare internationale, există o nevoie acută de a genera venituri la bugetul de stat. Există două soluții – un sistem de taxare coerent și sprijinirea investițiilor.

Sistemul de taxare, include și segmentul redevențelor. Acest element este parte a strategiei USL de relansare economică prin valorificarea potențialului României, respectiv prin acordarea unei atenții deosebite resurselor naturale.
Sistemul redevențelor trebuie și va fi modificat astfel încât să se alinieze nivelului european.
Astăzi, în România media redevențelor plătite către statul român este de 4%, în timp ce la nivel european media este peste 20%.

Creșterea nivelului redevențelor este o măsură necesară și nu trebuie percepută drept ,,suprataxare”, ci drept o măsură de aliniere a acestora la nivelul celor din alte state europene. Este adevărat faptul că, până în 2015, datorită contractului de privatizare a Petrom, nu vor putea fi mărite redevențele plătite de companiile care au în concesiune perimetre de explorare și exploatare a petrolului și gazelor naturale. Cu toate acestea, pentru acest sector, putem începe o discuție aplicată cu reprezentanții companiilor active pe piața locală în acest domeniu, astfel încât să putem ajunge la un set complex de măsuri care să răspundă principalelor obiective stabilite pentru segmente clar delimitate – colectare bugetară, crearea de locuri de muncă, prețuri corecte.

Situația este mai clară în cazul redevențelor pentru aur, metale neferoase, ape minerale, marmură și alte resurse minerale. În acest caz, nu suntem constrânși de timp și putem discuta despre creșterea lor în perioada următoarea. Sunt resurse extrem de importante. Din păcate, România nu a beneficiat în ultimii ani de pe urma exploatării acestor resurse la nivelul la care ar trebui. Mai mult, Președintele Traian Băsescu insista asupra exploatărilor de la Roșia Montană și Roșia Poieni – aur și cupru, fără a vorbi despre beneficiul real al României din punct de vedere economic.

Decizia privind nivelul la care vor fi stabilite aceste redevențe va ține cont de câteva elemente esențiale – indicele de profit, tipuri de resurse minerale, gradul de dificultate al exploatării. În plus, măsura va fi corelată cu
planurile de acțiune la nivel național, incluse în strategia energetică și strategia de securitate națională.

Prin integrarea măsurilor fiscale într-un cadru mai larg, vom putea vorbi cu adevărat despre dezvoltare economică. Mai mult, vom da un semnal clar, de predictibilitate, mediului de afaceri astfel încât să atragem cu adevărat investitori serioși pe piața românească.

Predictibilitatea și seriozitatea au lipsit guvernelor PDL, iar rezultatele au fost pe măsură. Spre exemplu, eșecul privatizării Cupru Min. În acest caz, din lista de oferte au lipsit marii jucători mondiali, câștigătoare fiind o firmă fantomă care nu prezenta niciun fel de garanție privind investiția în al doilea cel mai mare zăcământ de cupru din Europa.

Gestionarea corectă a sistemului asigurărilor de sănătate

18 Mai 2012

Mult discutatul subiect al contribuțiilor la sănătate are o importanță majoră pentru România din punct de vedere socio-economic.În acest moment, ne aflăm într-un blocaj cauzat în principal de dezechilibrul major dintre contribuția la asigurările de sănătate și sociale și serviciile aferente acestei contribuții. În prezent, contribuția angajatorului este de 5.2%, în timp ce contribuția angajatului este de 5.5%.

Realitatea este că bugetul sănătății, în ultimii ani, nu a putut răspunde nevoilor din România. Acesta este motivul pentru care avem mii de cazuri sociale, diagnosticări în stadii avansate, liste de așteptare pentru pacienți cu boli cronice – cancer, leucemii, diabet, hepatite. Incapacitatea sistemului de a răspunde acestor nevoi nu are doar cauze financiare. Vorbim despre două cauze fundamentale ale disfuncționalităților din sistemul de sănătate – subfinanțarea sistemului și incoerența în alocarea fondurilor.

Toate statisticile arată că România este ţara membră a Uniunii Europene care alocă cele mai puţine fonduri din produsul intern brut pentru sănătate. Deși există voci care vorbesc despre dublarea bugetului CNAS, din 2006 până în 2011 – în 2006, bugetul era de 10, 1 miliarde lei, ajungând în 2011 la 17,7 miliarde lei, trebuie să ținem cont de faptul că raportat la cifrele alarmante privind numărul de bolnavi cronici din România, această creștere este insignifiantă. Mai mult, infrastructura – rețeaua de spitale, nu mai este de mult adaptată cerințelor actuale.

USL își propune echilibrarea celor două componente cheie – contribuție și servicii, ținând cont de anumite particularități socio-economice. Soluția nu poate fi eliminarea CASS, deoarece sistemul este subfinanțat, iar eliminarea acestor contribuții nu ar face decât să mărească dezechilibrul. Putem vorbi despre o discutare a pachetului minimum de servicii acoperit de CASS, în așa fel încât să putem avea un control mai bun asupra activităților și costurilor suportate la nivelul sistemului medical românesc.

Discutând despre finanțare sistemului, nu putem considera viabilă soluția eliminării contribuțiilor CASS. Efectele la nivelul sistemului ar fi dezastruoase, iar cei mai afectați vor fi pacienții români. Un calcul simplu arată că, o dată cu eliminarea CASS, ar trebui identificate surse de finanțare pentru cel puțin 17,7 miliarde RON (nivelul finanțării sistemului în 2011). Bugetul de stat, în actualul context, nu poate suporta aceste costuri suplimentare.

Este incontestabil faptul că, în actuala formulă, sistemul de sănătate nu poate supraviețui. Sistemul nu este o entitate de sine stătătoare, ci are implicații semnificative pentru mediul socio-economic. Este cât se poate de evident că nu putem vorbi despre relansare economică, fără a avea o populație aptă de muncă. Pentru o mai bună gestionare a fondurilor alocate în prezent sistemului de sănătate va trebui să analizăm în profunzime elementele care stau la baza modului de funcționare. Cheia o reprezintă sursele de finanțare, iar aici principalele semne de întrebare vizează: modul în care fondurile colectate din CASS se reîntorc la sănătate, cum sunt gestionate sumele colectate din taxa pe viciu.

Un guvern pentru Romania

9 Mai 2012

In sfârșit avem un guvern nou, un guvern de care se leagă speranța de mai bine pentru toți romanii. Primele măsuri luate demonstrează ca dl. Ponta își respecta promisiunile făcute ceea ce ne arată ca în sfârșit exista și responsabilitate în activitatea guvernamentala.

Numirea dlui. Florin Georgescu, ca ministru de finanțe, reprezinta o garanție ca România se va încadra în țintele macroeconomice discutate cu FMI. Dl. Georgescu are datoria sa adopte măsuri de relansare economica în asa fel încât la predarea mandatului, în noiembrie, sa fie puse bazele unui nou cod fiscal predictibil și stimulativ.

La fel, cred ca ministrul Economiei are datoria sa ia masuri pentru stabilirea criteriilor de eficiența a tuturor societăților comerciale din subordine, sa negocieze cu Comisia Europeană un alt mod de atragere a fondurilor europene în domeniul IMM-urilor, sa reorienteze comerțul exterior spre BRIC, sa se preocupe de îmbunătățirea sistemului de creditare al IMM-urilor, sa renunțe la contractele cu „băieții deștepți” din energie și nu sa le renegocieze (asa cum a declarat public) etc.

In domeniul turismului, este nevoie sa se aplice măcar o parte din programul USL, atât în privința bazei materiale a dezvoltării calității serviciilor, precum și un alt mod de promovare a turismului romanesc pe piața internațională.
De asemenea, trebuie sa continuam investițiile în infrastructura localităților.
Trebuie sa schimbam legea achizițiilor publice, precum și înființarea unui corp de control în domeniul infrastructurii care sa fie în subordinea primului ministru.

Sunt câteva gânduri care mi-au venit acum, la începutul de drum al noului guvern.
Am multe idei pe care am sa le expun in viitoarele mele articole. Deocamdată urez mult succes colegilor mei din guvern și ii asigur de tot sprijinul meu profesional.