Arhivă pentru Decembrie 2010

Primele 9 motive pentru a nu vota bugetul pe 2011

20 Decembrie 2010

Voi prezenta mai jos cele mai importante motive pentru care opoziţia şi puterea (dacă ar da dovadă de responsabilitate) nu pot vota bugetul propus de guvernul Boc.
În primul rând vorbim despre un buget construit ilegal. Avem următoarele probleme peste care nu putem trece:

1. Există diferenţe semnificative faţă de Strategia fiscal-bugetară, deşi aceasta a fost aprobată numai cu două luni înainte de publicarea proiectului de buget. Comparativ cu Strategia, bugetul de stat este construit pe o proiecţie mai favorabilă de venituri (+ 2,18 mld lei), iar cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu 1,42 mld lei, în timp ce cheltuielile pentru asistenţă socială înregistrează o reducere de 1,41 mld lei.

2. Consiliul fiscal nu a fost consultat în momentul elaborării bugetului general consolidat. Preşedintele acestuia consideră că există deficienţe în programarea bugetară, ipoteze neclare ale dinamicii veniturilor, lipsă de transparenţă şi credibilitate redusă a bugetului pe 2011.

3. Bugetul contribuie la creşterea ratei sarăciei. Pensiile vor fi îngheţate, astfel că puterea de cumpărare a pensionarilor va scădea cu peste 10% în 2011 faţă de anul 2009.

4. Sănătatea, educaţia şi apărarea nu constituie priorităţi pentru 2011. Ministerul Sănătăţii va primi cu 55% mai puţini bani de la bugetul de stat, cel al Educaţiei va avea cheltuieli de personal cu 16% mai mici, iar MAPN va beneficia de aproximativ 70% din resursele alocate în anul 2010. În schimb, bugetele Administraţiei Prezidenţiale, ANI, CNSAS, SGG, MDRT şi Ministerului Mediului vor fi mai mari.

5. Guvernul a supraestimat creşterea veniturilor bugetare. A stabilit pentru 2011 majorarea încasărilor din TVA cu aproximativ 25% faţă de anul 2010 şi cu 7% faţă de estimările incluse în Strategia fiscal-bugetară pe 2011-2013. Ipoteza este nerealistă în contextul în care Guvernul nu anticipează decât o creştere relativ redusă a consumului privat.

6. Bugetul este alcătuit pe baza unei creşteri economice nerealiste de 1,5. Istoria se repetă! Dacă ne aducem aminte şi bugetul pe 2010 a fost realizat pe baza unei rate de creştere de 1,3%, care s-a transformat în scădere de 1,9%…

7. Este supraestimată capacitatea cererii interne de a stimula creşterea economică. Consumul populaţiei ar urma să crească cu 1,5% în 2011. Si pentru bugetul din 2010 s-a prevăzut o creştere de 3,5%, iar aceasta a “devenit” o scădere de 3,4% (conform Strategiei fiscal-bugetare)…

8. Evoluţia salariului real în 2011 contrazice estimările recente ale FMI şi ale Comisiei Europene. Guvernul a stabilit o majorare a salariului real cu 0,4%, în timp ce Comisia Europeană (noiembrie 2010) anticipează o scădere a salariului real de 2,1% în 2011, iar FMI (septembrie 2010) o reducere a salariului real cu 3,7% în 2011. Dacă nivelul salariului real va scădea, atunci şi estimările privind consumul privat şi creşterea economică vor trebui ajustate în jos.

9. Guvernul mizează pe o creştere a numărului de salariaţi din economie cu 0,5% în 2011. Şi în bugetul pe 2010 se estimase o creştere cu 0,9% a numărului de salariaţi, în timp ce numărul acestora va scădea cu 1,8%. Conform Strategiei Fiscal-Bugetare, efectivul salariaţilor din luna septembrie 2010 a fost mai mic cu 29,2 mii persoane (-0,7%) faţă de luna anterioară şi cu 311,0 mii persoane (-6,9%) comparativ cu luna septembrie 2009. Aşa cum rezultă din datele publicate de INS (Ocuparea şi şomajul în trimestrul I 2010), numărul angajaţilor care “muncesc la negru” s-a majorat cu 200.000 faţă de începutul crizei.

În plus, am spus-o de mai multe ori, acest buget nu are inclusă nicio măsură de stimulare a economiei astfel încât este nerealist să credem în promisiunile guvernului că vor fi mai multe locuri de muncă, va creşte consumul intern şamd. Promisiuni populiste. MINCIUNI. Putem spune minciuni dacă ne uităm şi la angajamentele pe care guvernul României le-a luat şi în ultima scrisoare trimisă la FMI.

În aceste condiţii, declaraţia dlui. Ialomiţieanu care, zilele trecute, spunea că mai bine să avem un buget, indiferent dacă este prost, decât să nu avem deloc, este complet iresponsabilă şi lipsită de respect faţă de toată lumea: oameni de afaceri, pensionari, medici, profesori etc.

Parlamentul României nu poate gira prin votul său bugetul improvizat al Ministerului de Finanţe. Dacă ministrul de finanţe şi guvernul, pe ansamblu, nu sunt în stare să găsească soluţiile cele mai bune, să plece.
În acest moment, obiectivul opoziţiei este să blocheze aberaţiile propuse de guvernul Boc pentru a da o şansă economiei şi populaţiei în 2011.

Anunțuri

Fantoma bugetului 2011

6 Decembrie 2010

În ultimele luni, PD-L nu a făcut decât să acuze opoziţia pentru că se va opune votării bugetului. Care buget? tot întrebăm de pe 15 octombrie.

Mai mult, variantele încropite până acum de Ministerul de Finanţe sunt complet nerealiste şi demonstrează, din nou, că actualul guvern nu are habar de cum ar trebui să gestioneze lucrurile pentru anul viitor. Ca dovadă există numeroase neconcordanţe în datele folosite pentru elaborarea bugetului şi cele introduse în Strategia fiscal bugetară. Iată câteva mai jos:

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat în bugetul pe 2011 sunt cu 4% mai mari decât în plafonul stabilit prin lege. Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt cu 4,5% mai mari decât cele din legea de plafonare a indicatorilor.
Veniturile la bugetul de stat sunt supraestimate, atât în comparaţie cu Strategia fiscal-bugetară, cât şi cu legea privind plafoanele indicatorilor. Au crescut “peste noapte” cu 2,7% faţă de Strategie şi cu 11% faţă de legea de plafonare a anumitor indicatori bugetari.
Guvernul a prevăzut în bugetul pentru 2011 o creştere a încasărilor din TVA cu 7% faţă de estimările din Strategia fiscal-bugetară.
În condiţiile supraestimării veniturilor bugetare există riscul aplicării unor rectificări bugetare/altor modificari ale codului fiscal, ceea ce creează o stare de incertitudine penru mediul de afaceri.
Şi avem din nou o politică restrictivă faţă de mediul de afaceri. Nu există stimulente fiscale pentru mediul de afaceri, iar cheltuielile statului scad.
Aşteptându-se la o prelungire a recesiunii, Guvernul a stabilit încasări mai reduse la buget pentru impozitul pe profit şi pe venit.
Guvernul nu a prezentat o strategie clară de eliminare a arieratelor către mediul privat, conform înţelegerii cu FMI.
Conform Strategiei fiscal-bugetare, consumul populaţiei va scădea cu 1,5% în 2011.
Chiar dacă salariile bugetarilor vor creşte cu 15% faţă de 2010, în realitate ele vor fi cu 14% mai scăzute comparativ cu iunie 2010 (înainte de reducerea cu 25%).
Cheltuielile de investiţii se vor reduce de la 6,8% din PIB în 2010 la 6,5% din PIB în 2011. Totuşi, anul 2010 a arătat că investiţiile statului au scăzut cu peste 20% comparativ cu anul precedent!
În fiecare an, soluţia promisă de salvare a economiei a reprezentat-o creşterea investiţiilor statului (la 20% din întregul buget în 2009, 2010, conform declaraţiilor lui Boc), dar în final, acestea au fost supapa prin care s-a putut îndeplini ţinta de deficit.
Deşi faţă de 2010 ar creşte investiţiile statului, acestea nu determină automat şi ieşirea din recesiune, deoarece sunt puţin transparente şi efectuate clientelar, adică risipite. România are peste 15.000 de proiecte de investiţii publice (locale şi centrale) începute şi nefinalizate.

Acestea reprezintă doar o mică parte din marile probleme pe care le are acest buget şi care îl fac nerealist. Din nou am senzaţia că acest guvern pare rupt de realităţile româneşti. Din nou am senzaţia că proiecţiile din buget sunt construite pentru anumite interese de partid şi nu ţinând seama de necesităţile celor mai mulţi români.

Pentru ca ultima frază să nu pară doar un discurs populist, vom reveni în materialul următor cu o serie de date care vor demonstra faptul că cea mai mare parte de bani nu se alocată celor cu cele mai multe nevoie, ci unor grupuri restrânse, selecţionate pe criterii politice.