Posted tagged ‘energie’

De ce ignoram investitiile din China, cea de-a doua economie mondiala?

1 Noiembrie 2017

Luna aceasta am făcut o vizită în China la invitaţia unor autorităţi şi companii locale chineze interesate de a investi în România, în special în zona Braşovului. Practic, am continuat dialogul început cu ocazia forumului economic româno-chinez din iulie anul acesta. În acelaşi timp, am găsit noi oportunităţi de cooperare din ambele părţi: dezvoltarea unor parcuri industriale, interes pentru aeroportul de la Ghimbav, agricultură sau IT.

China cunoaşte o dezvoltare spectaculoasă de ani buni, iar în ultimul timp a devenit tot mai interesată să-şi extindă investiţiile şi în alte zone ale lumii. Investiţiile străine directe, cu capital chinez, la nivelul UE au fost de aproximativ 35 de miliarde de euro în 2016, în creştere cu 77% faţă de 2015 – Germania a fost principala destinaţie a acestor investiţii, cu 31% – respectiv 11 miliarde de Euro (studiul Rhodium Group & Mercator Institute for China Studies)!

Noi ar trebui să profităm! În sensul bun şi acolo unde avem nevoie! Aşa cum o fac şi alte ţări din Europa (vezi şi cazul Angliei în investiţiile în energie nucleară, în parteneriat cu chinezii).

Am constatat că la ei există un ritm extraordinar de creştere economică şi că se munceşte „în draci”, organizat şi cu o viziune pe termen mediu şi lung. Construcţiile în infrastructură şi de locuinţe sau spaţii socio-culturale sunt la tot pasul ceea ce determină un efect de multiplicare foarte mare în economie. De aici şi rezultatele macroeconomice extrem de bune înregistrate de economia chineză. Acest lucru nu înseamnă însă că totul este perfect. Au şi ei probleme foarte mari, mai ales pe partea de eradicare a sărăciei, de modernizare a provinciilor etc.

Este greu de înţeles de ce România nu cooperează mai mult cu China, cea de-a doua economie mondială?! În noiembrie 2013, acum patru ani, Guvernele României şi Republicii Populare Chineze au semnat, în prezenţa premierilor celor două state, o serie de memorandumuri de înţelegere în domeniile energiei, sanitar-veterinar, industrial, societăţii informaţionale şi al culturii. Am fost responsabil pe partea de energie! De ce nu reuşim să implementăm proiectele pe care le-am lăsat încă din 2013 în domeniul economic şi energetic?! Le reamintesc tuturor că, în perioada Guvernului Ponta, am demarat discuţii pentru proiecte majore cu partenerii chinezi:

Îmi este imposibil de înţeles cum s-au creat blocaje în negocieri în condiţiile în care o parte din politicienii/autorităţile române aflate azi în funcţie erau implicate şi atunci în discuţiile privind diferitele proiecte cu China (vezi cazul preşedintelui PSD, Liviu Dragnea care era chiar coordonatorul principal).

De ce nu acceptăm ca firmele chineze să se implice în mari proiecte de infrastructură, energie, etc., în România? Cine are interes ca banii chinezilor să nu intre în ţara noastră şi de ce?! Este o întrebare la care nu reuşesc să găsesc un răspuns în afară lipsa de interes din partea Guvernului, incompetenţă, rea-credinţă.

Dacă ar exista o viziune oricât de limitată, ar fi imposibil să nu realizezi că România nu se află în postura de a nu face tot posibilul pentru atragerea de investiţii din partea unei ţări precum China sau a oricărei alte ţări interesate cu adevărat să dezvolte proiecte în ţara noastră. Nu este cam şi cum avem liste de aşteptare în acest sens. Dimpotrivă!

Nimeni nu a mai mişcat nimic de la plecarea mea din Ministerul Energiei şi Ministerul Economiei. Mai mult, am auzit discuţii conform cărora interesul arătat investitorilor chinezi reprezintă una din cauzele pentru care am fost schimbat din funcţie la vremea respectivă.

Celor care încă mai cultivă mituri de genul „produsele chineze nu sunt de cea mai bună calitate”, le sugerez să facă o vizită în Chină pentru a constata nivelul de dezvoltare la care au ajuns sau să facă o analiză a investiţiilor chineze de succes în alte ţări din UE.

În final aş dori să salut organizarea forumului pe energie 16+1 la Bucureşti în această perioadă. Sper să nu fie bifat doar ca o acţiune de imagine, ci să se finalizeze cu afaceri concrete.

 

 

Anunțuri

Cum gestionam sectorul energetic romanesc?

25 Februarie 2015

Înțeleg că actualii responsabili de evoluția sectorului energetic românesc se gândesc la modificarea reglementărilor care vizează domeniul producției de energie din surse regenerabile. Din păcate, abordarea este contrară tuturor principiilor după care a funcționat actualul Cabinet care guvernează din decembrie 2012 – asigurarea furnizării de energie, la costuri suportabile pentru consumatorii casnici și industriali.

Unul dintre obiectivele programului de guvernare este ,,protecția consumatorilor de energie”, nu profitul companiilor active în sectorul energiei din surse regenerabile! Am speranța că declarația privind dorința de a stimula profiturile unor companii va rămâne la stadiul de enunț pentru a nu avea efecte directe asupra pieței și asupra consumatorilor, adevărații contributori la profiturile unor companii ale căror investiții nu se reflectă la nivelul economiei!

Din păcate, principiul enunțat în prezent de actualul Ministru al Energiei – ,,investiţiile în energie regenerabilă să redevină profitabile” este incorect nu doar din perspectiva faptului că aceste investiții au fost și sunt în continuare profitabile.

Mai mult, acest nou principiu mă face să mă întreb pentru cine și cu ce costuri se trasează direcțiile de dezvoltare ale sectorului energetic românesc? Într-o perioadă în care discutăm despre greutățile cu care se confruntă producătorii de energie pe bază de cărbune – cei care asigură echilibrarea sistemului atunci când există dezechilibre generate de regenerabile, noi ne impunem să ajutăm un sector care ar trebui să funcționeze pe baza principiilor pieței!

Cred că ar fi mult mai util ca actualii decidenți să se ocupe cu adevărat de sectorul energetic românesc. Sunt câteva proiecte și probleme care necesită cu adevărat un efort cu beneficii directe pentru sistemul energetic, pentru economie și pentru consumatori:

  • Definirea unor măsuri pentru redresarea sectorului producției de energie pe bază de cărbune
  • Continuarea procedurilor pentru atragerea de investitori în proiectul modernizării minelor
  • Proiectul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă
  • Proiectul CHEAP Tarnița-Lăpuștești
  • Dezvoltarea interconectărilor cu statele vecine
  • Crearea premiselor expasiunii companiilor românești pe piețele externe

Avem nevoie de energie regenerabilă, însă trebuie să existe acel echilibru între consumatorii casnici, investitori și industrie.  Nu putem ignora faptul că, la nivelul anului 2013, în România a fost realizat un consum final de energie din surse regenerabile de 23,2% faţă de obiectivul intermediar de 19,7%. Obiectivul naţional asumat pentru 2020 este ca 24% din consumul final de energie produsă la nivel naţional să fie din resurse regenerabile. La sfârșitul lunii august 2014, capacitățile de producere a energiei din surse regenerabile au ajuns la o putere instalată totală de 4.704 MW. În opinia mea, ar trebui să ne preocupăm de siguranța sistemului și de asigurarea interconexiunilor în vederea exportului de energie!

Trebuie să privim dincolo de regenerabile pentru că România se bazează pe un mix energetic complex care are nevoie de aceeași susținere. Mai mult, trebuie să gândim la nivel macro și să nu uităm că prețul energiei influențează în mod direct competitivitatea industriei. În plus, de existenţa industriei depind elemente importante pentru sectorul socio-economic: locuri de muncă, investiţii în economia locală, venituri la bugetul de stat.

Am avut, împreună cu Premierul Victor Ponta, o perioadă dificilă până la momentul în care am reușit să implementăm măsurile adecvate pentru păstrarea unor costuri suportabile la energie pentru consumatorii casnici, precum și pentru menținerea competitivității principalelor sectoare economice mari consumatoare de energie. Este important să fim consecvenți și să păstrăm continuitatea deciziilor în beneficiul românilor!

Bilantul celor doi ani de mandat in Guvernul Ponta

15 Decembrie 2014

Ultimii doi ani, la Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie, mi-au oferit oportunitatea de a iniția și implementa proiecte importante pentru România. Îmi doresc ca aceste proiecte să fie continuate de colegii mei din Guvern, în beneficiul economiei românești.

Am spus de foarte multe ori că este nevoie de timp și răbdare pentru ca mari proiecte să prindă contur. Astăzi puteți vedea că multe dintre proiectele despre care vorbeam la începutul anului 2013 sunt în stadii avansate de negocieri sau sunt deja în curs de implementare!

Pot spune că las în urmă o importantă bază de construcție – proiecte de investiții, proiecte de sprijinire a industriei, proiecte de stimulare a mediului de afaceri și a exporturilor, redresarea unor companii cu potențial!

Regăsiți mai jos o parte din proiectele inițiate în perioada în care am fost Ministrul Economiei (martie – decembrie 2014) și Ministru delegat pentru Energie (decembrie 2012 – martie 2014).

***

MINISTERUL ECONOMIEI (martie – decembrie 2014)

1.    Nivel record al exporturilor:

  • Exporturile au ajuns în octombrie la un nou maxim istoric, de peste 4,9 mld. Euro.
  • Până la sfârşitul anului exporturile ar putea să depăşească maximul din 2013, de aproape 50 mld. de euro, în condiţiile în care după primele zece luni valoarea exporturilor totaliza 44 mld. euro.
  • Valoarea exporturilor totale s-a dublat din 2008 până anul trecut, apropiindu-se de un maxim de 50 mld. euro.
  1. Productia industriala, locul doi in UE:
  • Producţia industrială a crescut, în primele zece luni ale anului în curs, comparativ cu perioada similară din 2013, ca serie brută cu 7%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8%
  • Producţia industrială în Uniunea Europeană (UE 28) a crescut cu 0,8% în octombrie 2014, comparativ cu luna similară din 2013, România numărându-se printre statele unde producţia industrială a înregistrat cele mai mari ritmuri anuale de creştere
  • In luna octombrie, cele mai mari creşteri în ritm anual ale producţiei industriale din UE au fost înregistrate în Irlanda, România şi Slovenia, cu câte 3,9%.
  1. Redresarea companiei Oltchim:
  • Rezultatele economico – financiare înregistrate de S.C. OLTCHIM SA în lunile octombrie și noiembrie 2014 demonstrează faptul că societatea a reușit prin măsurile luate să stabilizeze activitatea, înregistrând în ambele luni un profit operațional din exploatare de cca. 380 mii de Euro. Este pentru prima dată în ultimi 3 ani când se reușește acest lucru.
  • Oltchim și-a majorat cifra de afaceri lunară de la 5,4 milioane euro, în februarie 2013, la 16,1 milioane euro în luna noiembrie 2014, respectiv o creștere cu 10,7 milioane euro, respectiv de 3 ori a
  • S-a reușit atingerea în cursul lunii noiembrie 2014 a unui grad de utilizare a capacității de producție în medie de 27%.
  • În prezent, în cadrul societății sunt angajați 2.247 salariați, din care 2.018 salariați pe platforma de la Râmnicu Vâlcea și 229 salariați pe platforma de la Divizia Petrochimică Bradu.
  • Rezultatele obținute lună de lună de la data intrării în insolvență au condus și la o stabilitate în relația cu salariații. Astfel, de peste un an (din septembrie 2013) S.C. OLTCHIM SA achită lunar drepturile salariale aferente unei luni (avans, lichidare, tichete de masă). În aceste condiții, societatea este la zi cu acordarea tichetelor de masă, rămânând în continuare restanțe salariale în bani pentru 2,5 luni, întârziere care provine de dinainte de intrarea societății în insolvență.
  1. Rentabilizarea companiilor din minerit (Cupru Min):
  • Programul de investiţii în derulare aferent anului în curs a permis o creştere a capacităţii de producţie, precum şi înlocuirea unor utilaje din fluxul tehnologic, cu grad de uzură avansat, astfel încât la nouă luni, chiar în condițiile unor cotații bursiere pentru cupru mai mici decât în anul precedent, Cupru Min a înregistrat un profit brut de 8,13 milioane lei, în creștere cu 62% față de profitul estimat pentru această perioadă, respectiv 5 milioane lei (media la cupru pe anul 2013 a fost de 7.322 USD/t, în timp ce în cursul anului 2014, preţul cuprului la bursă a înregistrat scăderi semnificative, pe luna octombrie media fiind de 6.739 USD/t)
  • Necesarul de investiţii în vederea retehnologizării fluxului tehnologic are două coordonate: pentru menţinerea capacităţii de producţie de 2,4 milioane tone/ an minereu extras şi prelucrat – 40 milioane de euro, din care 20 milioane investiţii de mediu;
  1. Revitalizarea sectorului de constructii navale (Santierul Naval Mangalia):
  • Propuneri concrete pentru îmbunătățirea activității economice Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A. în interesul reciproc al celor două părți implicate în gestiunea societății, respectiv statul român prin Santierul Naval Mangalia 2 Mai S.A. în proporție de 49% și partenerul sud-coreean Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering, cu o pondere de 51%.
  • Valoarea contractelor aflate în derulare la Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A. se ridică la 1,34 miliarde de dolari, ceea ce poziționează societatea pe locul trei în Europa din punct de vedere al volumului de activități, și prima ca mărime pe segmentul construcției de nave comerciale.
  • Societatea are o importanță economică și socială esențială pentru România și în zona litoralului Mării Negre prin asigurarea unui mare număr de locuri de muncă directe și indirecte, care se cifrează la cca. 6800 de persoane cu perspective de noi angajări în anii următori.
  1. Masuri de sprijin pentru industria auto (Ford si Dacia):
  • In luna iulie, a fost adoptat un act normativ pentru sprjinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de noi locuri de muncă, perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat fiind 1 august 2014 – 31 decembrie 2020.
  • România va continua să sprijine dezvoltarea industriei auto, industrie care poate genera creștere economică și, implicit, poate genera crearea de noi locuri de muncă.
  • Cifra de afaceri din industria auto in 2013 a fost de cca. 16 miliarde de euro, la a care au contribuit cca. 600 de companii cu peste 200 de mii de angajați.
  1. Memorandum cu Airbus pentru realizarea Super Puma MK1 (IAR Ghimbav):
  • Semnarea Memorandumului dintre autorităţile române şi Airbus Helicopters pentru ‘Proiectul Super Puma MK 1’ va deschide o noua linie de producție la IAR Brasov și va aduce în România o nouă tehnologie în construcţia de elicoptere.
  • Eurocopter România şi Forţele Aeriene Regale Britanice au finalizat în această lună parteneriatul prin care au fost modernizate 20 de elicoptere Puma.
  • Noul RAF Puma 2 este unul dintre cele mai versatile modele de elicoptere şi poate fi adaptat atât pentru suport logistic, cât şi pentru transport sau servicii VIP. În urma modernizării de către Eurocopter România, acest model construit în anii 1970 este adus în secolul 21 şi câştigă aproape 15 ani de viaţă operaţională, 35% mai multă putere în motor şi un consum de combustibil mai scăzut cu 25% faţă de modelul anterior.
  • Cele 20 de elicoptere au fost modernizate în 23 de luni, valoarea contractului fiind de 22 de milioane de euro. SC Eurocopter România SA, subsidiară a Airbus Helicopters, a fost înfiinţată în 2002 la Ghimbav-Braşov.
  1. Rentabilizarea industriei aeronautice (Romaero):
  • Diminuarea pierderilor companiei Romaero și creșterea cifrei de afaceri în 2014 față de anul precedent.
  • Romaero a înregistrat afaceri de 58,1 milioane lei în intervalul ianuarie – septembrie, în creştere cu 24% comparativ cu primele nouă luni din 2013, când rulajul s-a plasat la 47 milioane lei.
  • Cheltuielile producătorului de componente pentru avioane s-au diminuat cu 9% în perioada analizată, de la 86,6 milioane lei la 78,3 milioane lei
  • Propuneri pentru reorganizarea judiciară a companiei pentru restructurarea datoriilor care continuă să crească din cauza penalizărilor și accesoriilor financiare.
  1. Exceptarea parțială a industriei electrointensive de la plata contribuţiei aferente promovarii surselor regenerabile de energie
  • Schema de ajutor de stat instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 495/2014 va contribui major la menţinerea competitivitaţii pe piaţa europeană şi internaţionala a industriilor electrointensive din România.
  • România este primul stat membru al UE pentru care, în baza Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului şi energie pentru perioada 2014-2020, publicate în luna aprilie 2014, Comisia Europeană a adoptat decizia de autorizare a schemei de ajutor de stat fără deschiderea vreunei investigaţii.
  1. Ordonanța de Urgență privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare
  • Obiectiv: întărirea capacităţii de apărare a României prin acțiuni imediate de redresare economico-financiară a acestor operatori economici.
  1. Programul ,,Prima mașină
  • Programul ,,Prima maşină” se adresează în special tinerilor care își doresc să achiziționeze o mașină nouă. Principalele obiective ale programului vizează:
    • sprijinirea tinerilor pentru achiziția unei mașini noi printr-un credit bancar garantat de stat; stimularea achiziției de autoturisme noi, mai sigure în trafic şi mai puţin poluante; dezvoltarea producției locale de autoturisme.

 12.  Inițierea proiectului privind ,,Compania Națională de Cupru

13. Inițierea proiectului privind ,,Institutul pentru Comerț Exterior

 

DEPARTAMENTUL PENTRU ENERGIE (decembrie 2012 – martie 2014)

1.    Deschiderea companiilor de stat către capitalul privat (Transgaz, Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica) – listarea companiilor pe Bursă și, în premieră pentru companiile de stat, listarea duală pe BVB și Bursa de la Londra pentru Romgaz și Electrica.

2.    Inițierea discuțiilor în vederea identificării de potențiali investitori pentru proiectele strategice din domeniul energiei:

  • Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă – stadiu avansat de negociere cu investitorul selectat.
  • Centrala de acumulare prin pompare Tarnița –Lăpuștești – procedură de selecție a investitorului, în stadiu avasant.
    • Obiectiv energetic strategic pentru echilibrarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN) și asigurarea rezervei de capacitate, necesară SEN, cu potențiale implicații la nivel regional.
  • Dezvoltarea unui grup energetic nou la Rovinari – acord semnat între Complexul Energetic Oltenia și China Huadian Engineering privind înființarea companiei cu capital mixt de tip IPP (Independent Power Producer) pentru realizarea unui grup energetic de 500 MW la Rovinari. (octombrie 2014)
    • Proiectul este parte a procesului de reînnoire a capacităților de producție din Sistemul Energetic Național, cu beneficii semnificative în zonă, în plan economic și social prin crearea de locuri de muncă.
  • Reabilitarea grupurilor 3 și 4 de la centrala termoelectrica Deva
    • China National Electric Engineering Construction Corporation va moderniza Grupul 4 şi va realiza instalaţiile de desfăşurare a Grupurilor 3 şi 4 de la Termocentrala Deva, în cadrul unui contract în valoare de circa 271 milioane dolari. (septembrie 2014)
    • Reabilitarea celor două grupuri energetice va asigura îmbunătățirea randamentelor celor două grupuri și conformarea acestora cu cerințele de mediu impuse de reglementările Uniunii Europene.
  • Modernizarea grupului nr. 6 de la Sucursala Electrocentrale Turceni – semnarea contractului de împrumut, de aproximativ 200 milioane de euro, între Complexul Energetic Oltenia și BERD (ianuarie 2014).
  • Cablul submarin România – Turcia – în prezent, în curs de analiză a variantelor de lucru la nivelul celor două părți.

3.    Crearea premiselor pentru asigurarea unor costuri suportabile, la energie, pentru consumatorii casnici și consumatorii industriali

  • Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Oportunitati pentru companiile americane

9 Septembrie 2014

Ieri, am participat la seminarul ,,Promovarea Parteneriatului Strategic Economic şi Comercial”, organizat de Ambasada Statelor Unite, Camera de Comerţ a SUA în România şi Consiliul de Afaceri Româno-American în parteneriat cu Guvernul României.

Subiectul este de mare interes pentru părțile implicate în mecanismul economiei de piață. Acest proces al evaluării impactului reglementărilor la nivelul mediului de afaceri, respectiv la nivelul economiei, reprezintă un exercițiu de bună guvernare. În ultimii doi ani, România a făcut pași importanți în ceea ce privește gestionarea relației cu reprezentanții mediului de afaceri, creând premisele necesare unei bune colaborări. De altfel, dialogul cu investitorii reprezintă o prioritate pentru Guvernul Ponta. În acest sens, sunt organizate periodic întâlniri cu reprezentanții mediului de afaceri, la Guvern și la ministerele de resort.

România se află într-un moment foarte bun din punct de vedere al oportunităților existente pentru potențialii investitori: un climat stabil la nivel politic și economic; rezultate foarte bune din punct de economic, România înregistrând o creștere de 2,6% în primul semestru al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2013; proiecte strategice cu impact regional!

Aceste elemente fac din România o destinație sigură pentru investitorii străini! Mai mult, în acord cu rezultatele consultărilor avute cu reprezentanții mediului de afaceri, continuăm efortul de îmbunătățire a politicilor fiscale prin neimpozitarea profitului reinvestit și reducerea contibuțiilor de asigurări sociale cu 5% la angajator în ultimul trimestru, concomitent cu menținerea cotei unice de 16%.

Avem bune relații cu partenerii noștri americani şi acordăm o mare atenție Parteneriatului Strategic cu SUA. Acesta este un bun punct de pornire în procesul de îmbunătățire a nivelului schimburilor comerciale și, în același timp, în procesul de atragere de investiții străine directe din partea companiilor americane interesate de piața din România.

Potrivit statisticilor, din punct de vedere al volumului total al schimburilor comerciale bilaterale, în anul 2013 România a fost cel de-al 76-lea partener comercial al Statelor Unite ale Americii, volumul total înregistrat fiind de 2,457 miliarde dolari. Rezultatele înregistrate în primul semestru al acestui an sunt pe un trend pozitiv, volumul total al comerțului bilateral atingând 1,493 miliarde dolari, cu 24,9% mai mare față de perioada corespunzătoare din anul 2013.

În afara dezvoltării sectorului schimburilor comerciale, ne dorim la investiţiile americane în România să se diversifice. În primul semestru al acestui an, acesteau se ridicau la 1,222 miliarde USD, nivel care reprezintă doar 2,41% din totalul investiţiilor directe. Evident, la acestea se adaugă acele investiții realizate prin intermediul sucursalelor sau companiilor din țări terțe, însă noi ne dorim o prezență mai activă a capitalului american pe piața din România!

Energie, petrol şi gaze, industria aviaţiei, agricultura, IT-ul, industria minieră, cercetarea, industria auto, industria alimentară, industria farmaceutică, industria militară – toate acestea reprezintă oportunități pentru companiile americane!
Sectorul energetic este unul strategic, în special în actualul context geopolitic, iar România acordă o atenție sportiă dezvoltărilor interconectărilor cu Republica Moldova și statele din jur, în vederea valorificării potențialului energetic local la nivel regional.
• Suntem cea mai mare piață de desfacere din Europa Centrală și de Est după Polonia și a șaptea din Uniunea Europeană din perspectiva populației!
• România mai are un atuu, extrem de apreciat la nivel internațional – expertiza și experiența specialiștilor și companiilor! Astfel, companiile americane interesate de dezvoltarea de proiecte la nivel internațional pot găsi în companiile românești parteneri de încredere!

Cele enumerate răspund, într-o anumită măsură, la întrebarea ,,Ce are România de oferit?”

Relaţiile bilaterale sunt importante şi prin prisma Parteneriatul Transatlantic de Comerţ şi Investiţii (TTIP) între UE şi SUA. Acest acord, pe marginea căruia au început negocierile în 2013, vizează o ambiţioasă deschidere reciprocă a pieţelor de bunuri, servicii şi investiţii, venind în întâmpinarea cerinţelor şi oportunităţilor de modernizare a regulilor de comerţ şi amplificarea compatibilităţii sistemului de reglementări. Un astfel de cadru, poate fi benefic țării noastre printr-o promovare strategică a intereselor economice, contribuind astfel și la consolidarea parteneriatulu strategic dintre România și SUA!

Guvernul României își menține obiectivele economice și va continua să implementeze măsurile necesare revigorării economice prin atragerea investițiilor străine directe și demararea unor proiecte majore care își vor replica efectele în economia națională prin crearea de noi locuri de muncă și repornirea industriei locale. Mă refer în special la:
• dezvoltarea interconectărilor – energie și gaze,
• dezvoltarea de parcuri industriale sectoriale,
• dezvoltarea proiectelor energetice – Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarniţa – Lăpusteşti,
• continuarea listărilor la Bursă,
• modernizarea grupurilor care functionează pe cărbune!

Un nou început pentru PSD

22 Aprilie 2013

Ultimul congres înseamnă pentru PSD un nou început, atât în interiorul organizaţiei, cât şi ca partid aflat la guvernare. Chiar dacă nu au existat prea multe schimbări la nivelul oamenilor din conducere, responsabilitatea noastră este mult mai mare şi este necesară implicarea tuturor pentru a reuşi să ducem la capăt ceea ce ne-am propus.

Aş dori să mulţumesc tuturor colegilor care mi-au acordat încrederea lor şi au decis să mă sprijine pentru un nou mandat ca vicepreşedinte. Acest lucru înseamnă că munca mea este apreciată. Le mulţumesc tuturor participanţilor şi le urez multe reuşite, pe plan profesional şi personal!

Avem cu ce să ne mândrim de la ultimul nostru Congres. Am reuşit multe lucruri bune. Marile victorii au fost câştigate de noi în această perioadă: am înlăturat Guvernul PDL, am câşigat alegerile locale şi parlamentare, iar primul-ministru al României este din partea PSD.

Toate acestea au reprezentat pentru noi un nou început. Şi nu numai pentru noi, pentru România în general. Când am ajuns anul trecut la guvernare a trebuit să o luăm de la zero, ba chiar mai rău. Am îndreptat mai întâi nedreptăţile făcute românilor şi abia de anul acesta am început să implementăm măsuri concrete anticriză.

Din nou, PSD ajunge să conducă România într-un moment de răscruce. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul guvernării Năstase care a însemnat startul dezvoltării României moderne. PSD-ul a fost şi rămâne partidul capabil mereu să o ia de la zero, să repare ce strică alţii, să aibă o viziune actualizată asupra dezvoltării României.

Guvernul USL nu vrea să joace rolul de gestionar al ţării, de contabil etc. Guvernul Boc a fost unul singur şi aşa sperăm să rămână! Deciziile şi măsurile pe care le luăm au rolul de a ajuta la dezvoltarea ţării, de a ne folosi resursele în modul cel mai înţelept şi eficient, de a poziţiona corect România în contextul european şi mondial. Bineînţeles, în conformitate cu acordurile europene şi internaţionale care ne impun anumite restricţii. Aşa cum am mai spus însă, nu ne opreşte nimeni, nici FMI, nici Comisia Europeană, să căutăm cele mai bune soluţii pentru noi.

Energia este printre domeniile prioritare ale guvernării USL. Este unul dintre sectoarele economice din care România poate scoate bani în perioada următoare, iar eu sunt decis să o transform în sursă de venit pentru ţara noastră. Toate lumea trebuie să înţeleagă însă câteva lucruri. Suntem în 2013 în plină criză mondială. România este printre cele mai afectate ţări din Europa. Nu putem continua pe aceeaşi linie ca acum 3-4 ani. Drumul acela nu mai poate fi susţinut. Fie regândim totul pe noi coordonate, fie îngropăm cea mai rămas din economia românească.

Industrie sau energie regenerabilă? Facturi mari la energie sau certificate verzi? Internaţionalizare sau păstrarea vechilor obiceiuri?… Sunt întrebări la care toţi aşteaptă răspunsuri. Ce vreau eu să înţelegeţi este că nu intenţionez să înlocuiesc tot ce s-a făcut până acum. Pentru unele lucruri există cale de mijloc, altele trebuie să evolueze însă.

Din punct de vedere economic, ne aşteaptă o perioadă grea dar căreia sunt convins că îi putem face faţă. Pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie să rămâne uniţi, să avem idei bune şi să respectăm dorinţele românilor.

 

Energia României vândută pe nimic de PDL

4 Aprilie 2012

România lui Traian Băsescu refuză să își valorifice cea mai importantă resursă – sectorul energetic. Fără nicio ezitare, s-a agreat prin acordul cu FMI vânzarea a câte 15% din Romgaz, Transelectrica, Transgaz și 10% din Hidroelectrica, Nuclearelectrica și OMV Petrom.

Fără nicio îndoială, sectorul energetic românesc are nevoie de îmbunătățiri tehnologice, dar Guvernul de ieri – Emil Boc, și cel actual – Mihai Răzvan Ungureanu, n-au luat în calcul decât vânzarea. Vânzarea pe orice sumă. Vânzarea către oricine. Vânzarea în orice condiții, fără studii sau analize coerente care să evalueze situația companiilor de stat – starea companiei (situația financiară, resurse umane, importanța în cadrul economiei românești și regionale), investiții necesare, oportunitatea privatizării/ vânzării și impactul asupra economiei locale.

Cu siguranță această perioadă nu este una oportună pentru privatizări, chiar dacă FMI ,,ne somează” să scăpăm de anumite companii de stat. Mai mult, este o perioadă în care la nivel mondial, statele se preocupă de securizarea rezervelor naționale și valorificarea propriilor resurse – companii, resurse naturale.

Ceea ce ridică importante semne de întrebare este preocuparea constantă, în ultimii ani, a Președintelui Traian Băsescu de a vorbi despre resurse strategice – aur, cupru, gaz, petrol, invocând necesitatea de a scoate bani din ele. Susține redeschiderea marilor exploatări miniere – aurul de la Roşia Montană sau cuprul de la Roșia Poieni, argumentând că astfel vor fi create locuri de muncă, se vor plăti taxe la buget, se vor câştiga bani din redevenţe.

Din resursele naturale ale României și redevențe statul ar trebui să câștige bani. În mod ciudat, deși la sfârșitul anului trecut Guvernul Boc a adoptat un proiect de ordonanță care prevedea creșterea redevențelor, acesta nu a mai ajuns în Monitorul Oficial, iar resursele naturale ale României se valorifică pe baza redevențelor vechi.

Prevederile ordonanței lui Emil Boc:
• dublarea redevenţei pentru aur, platină şi argint, de la 4% la 8% din valoarea producţiei
• majorarea redevenţei de la 4% la 6% pentru producţia de cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, metale radioactive, pământuri rare, pietre preţioase şi semipreţioase, dar şi pentru ape minerale terapeutice, ape termoninerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice
• mărirea redevenței la 8% din valoarea producţiei pentru minereuri de metale nobile – argint, aur, mercur, şi metale platinice – ruteniu, osmiu, rodiu, iridiu, paladiu şi platină
• creșterea redevenţelor pentru venituri brute realizate din transportul şi tranzitul petrolului, de la 10 la 15%
• creșterea redevențelor pentru înmagazinarea subterană a gazelor de la 3% la 5%

Ne putem gândi că ordonanța nu a mai ajuns în paginile Monitorului Oficial din cauza cartonașului roșu arătat de către cei de la Gabriel Resources care s-au sesizat imediat după ședința de Guvern anunțând că aşteaptă ca Guvernul să clarifice dacă majorarea de la 4% la 8% a redevenţei pentru metale preţioase se aplică şi în cazul proiectului Roșia Montană. Guvernul nu a răspuns, însă nici redevențele nu au mai ajuns să fie modificate.

Între timp, statul român a privatizat cea mai mare companie de exploatare de cupru din România – Cuprumin, fără a verifica cine este câștigătorul acestei privatizări anunțată cu fast de Premierul Ungureanu, Premier care ar trebui să știe că o companie care are în exploatare al doilea cel mai mare zăcământ de cupru din Europa nu poate fi o gaură neagră, ci este un obiectiv strategic care necesită investiții, o adevărată ”mină de aur”.

Întrebări care sperăm să nu rămână retorice:
• De ce nu s-au mărit redevențele?
• De ce se fac privatizări fără documentare?
• Ce se întâmplă cu banii obținuți din privatizări?