Arhivă pentru Iulie 2013

România, pol energetic regional

17 Iulie 2013

„Aţi făcut foarte mult în ceea ce priveşte sectorul energetic şi al gazelor naturale şi liberalizarea energiei şi, oricât de dureros pare pe termen scurt, îşi va arăta roadele pe termen lung. Sunt şi alte reforme care să vă ajute să fiţi mai competitivi şi România va avea o creştere mai mare, o creştere economică cu incluziuni şi aici mă gândesc la transport, la infrastructură. Banii trebuie să fie folosiţi bine pentru a ne asigura că toţi actorii folosesc bine banii şi, să ne gândim la companiile de stat. Rezolvarea situaţiei lor este foarte importantă, sunt ţinte pe care dumneavoastră trebuie să vi le stabiliţi şi lucruri pe care o să le discutăm la negocieri.” (Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional)

Cred în politica paşilor mărunţi. În acelaşi timp, cred în politici clare şi în implementarea acestora astfel încât să existe coerenţă la nivelul pieţei. Energia este un domeniu complex şi este nevoie de timp pentru o reaşezare a sistemului. Încă de acum şapte luni, mi-am asumat importanta provocare de a aduce sistemul energetic la un anumit echilibru, respectând în acelaşi timp angajamentele luate faţă de instituţiile internaţionale.

Dacă vorbim despre acţiunile demarate la nivelul sectorului energetic – menţionate de Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, acestea reprezintă primii paşi spre normalitate după ani buni în care România nu şi-a valorificat oportunităţile, ci a acţionat disproporţionat. Spun disproporţionat deoarece ne-a lipsit dimensiunea regională. Ne-a lipsit orientarea către piaţă. Or, este lipsită de viziune o abordare în care ne mulţumim doar cu enumerarea resurselor şi contemplarea acestora. Este nevoie de mai mult. Este nevoie de infrastructură, este nevoie de crearea unor conexiuni regionale. Pe scurt, este nevoie de dinamică instituţională la nivel diplomatic şi economic deoarece doar dialogul deschide uşi, oferind oportunităţi de dezvoltare.

Măsurile, chiar dacă nu se află în topul popularităţii, sunt necesare dacă ne dorim un viitor competitiv pentru sistemul energetic românesc. Dar, după cum spuneam, aceste măsuri trebuie dublate de investiţii la nivelul sistemului, astfel încât să putem vorbi despre performanţă, şanse egale pentru jucătorii din piaţă, venituri la bugetul de stat. Cumulate, toate acestea pot contribui la atingerea obiectivului asumat de Guvernul USL în ceea ce priveşte politica energetică – România, pol energetic regional.

Asia – o piaţă pe care România poate intra mult mai uşor

8 Iulie 2013

Întâlnirile pe care le-am avut împreună cu primul ministru, Victor Ponta, în ţările asiatice, mi-a reconfirmat faptul că trebuie să ne îndreptăm atenţia mult mai mult spre regiuni precum: China, Azerbaijan, Georgia, Uzbekistan, Kazahstan, Turkmenistan etc. Din păcate, aceste regiuni au fost ignorate în ultimii 20 de ani ceea ce a dus la pierderea relaţiilor economice şi comerciale pe care le aveam în mod tradiţional.

Sunt ţări cu pieţe pe care produsele româneşti pot intra mult mai uşor datorită raportului calitate-preţ care nu este la standarde atât de înalte precum în UE. Sunt ţări care cer şi au nevoie de produse româneşti. Mai mult, specialiştii români (în special din construcţii, conducte de gaze, poduri etc.) sunt doriţi în diverse proiecte.

Bineînţeles că o orientare mai mare către Asia nu înseamnă să renunţăm la Europa şi restul ţărilor, dar aici există un potenţial mult mai mare pe care nu trebuie să-l ignorăm. Sunt pieţe insuficient exploatate în acest moment.

De exemplu, autorităţile chineze s-au arătat extrem de interesate de produsele alimentare româneşti. De asemenea, asiatici caută produse IT, componente electrice şi electronice, componente auto. Cred că putem folosi Hong Kong-ul ca poartă de intrare spre China întrucât aici taxele şi impozitele sunt cele mai mici.

Revin la propunerea mea din 2009, pe care nu am avut timp să o pun în aplicare când eram ministru al IMM-urilor, comerţului şi mediului de afaceri, de a crea centre de promovare a produselor româneşti în oraşe din pieţele cheie pe care vrem să le recâştigăm. Mă gândesc la oraşe precum: Beijing, Moscova, Astana, Baku, Taskent etc.

Camerele de Comerţ şi Industrie şi Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri si Turism vor trebui să se apropie mai mult de aceste zone şi să dezvolte o strategie pentru cooperarea economică şi comercială cu ele.

De ce este importantă zona Asiei din punct de vedere energetic?

Răspunsul este simplu – are un potenţial extraordinar de dezvoltare economică şi socială, potenţial care îşi are rădăcinile în existenţa resurselor energetice şi a forţei de muncă. Fiecare stat în care am avut întâlniri la nivel înalt este un potenţial partener strategic pentru România şi spun acest lucru deoarece România are nevoie de conexiuni la nivel global, conexiuni care să se materializeze prin proiecte de investiţii pe termen lung.

Este de necontestat importanţa parteneriatului dintre România şi China, parteneriat consolidat şi valorificat de-a lungul timpului. Ultimii ani au adus o stagnare în dezvoltarea relaţiilor economice, însă recentele vizite, discuţiile cu investitorii chinezi, semnalele diplomatice şi politice, ne arată că suntem într-un moment bun pe care avem datoria să îl valorificăm. De asemenea, companiile chineze sunt interesate şi de alte proiecte în România: autostrăzi, o linie electrică de mare viteză, construcţii auto etc.

În ceea ce privește Azerbaidjanul, cooperarea în domeniul energetic rămâne o prioritate şi trebuie să facem un efort pentru a implementa proiectele de interes pentru ambele părţi. AGRI este un astfel de obiectiv şi am încredere că, împreună cu celelalte state partenere în proiect, vom trece la următoarea etapă care vizează implementarea.  În acelaşi timp, există oportunităţi importante pentru ca SOCAR să îşi extindă prezenţa în România.

Kazakhstanul are rezerve importante de gaze şi petrol, resurse ce sunt cruciale pentru securitatea energetică. În plus, poziţionarea geopolitică aduce acest stat într-un context strategic din punct de vedere al securităţii în regiune. România are o relaţie foarte bună cu această ţară, iar pe viitor vom consolida relaţiile economice printr-o implicare mai activă a companiilor kazace pe piaţa locală.

Aceste vizite oficiale trebuie privite într-un context mai larg, luând în considerare ultimele evoluţii privind sectorul energetic la nivel global. Este o realitate faptul că Europa, implicit şi România, are parte de noi provocări – creşterea dependenţei energetice faţă de ţări din afara UE, volatilitatea preţurilor combustibililor fosili, îmbătrânirea infrastructurii energetice (atât centrale electrice şi reţele), precum şi îngrijorarea faţă de consecinţele încălzirii globale (necesitatea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon).

România are un avantaj major, avantaj dat de resursele existente – petrol, gaze, cărbune, potenţial pentru energia verde, resurse neconvenţionale, energie nucleară. Cu ajutorul acestor elemente putem avea un mix energetic competitiv la nivel regional. În acest moment, ne lipseşte infrastructura adecvată, iar pentru dezvoltarea acesteia avem nevoie de investiţii considerabile.  Autorităţile române au demonstrat că există deschidere pentru discutarea oportunităţilor de investiţii, fapt care a atras exprimarea interesului companiilor internaţionale faţă de proiectele propuse şi am încredere că aceste discuţii se vor materializa.

Proiecte strategice pe energie:

  • Centralele de acumulare prin pompare Tarniţa – Lăpuşteşti şi Dobrogea – Măcin
  • Centrala hidroelectrica Turnu-Măgurele – Nicopole
  • Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă
  • Modernizarea centralei de la Mintia
  • Construcţia unui nou grup termo la Rovinari
  • Cablul submarin de transport al energiei electrice între România şi Turcia
  • Dezvoltarea interconectărilor cu statele vecine