Archive for the ‘Semnal de alarma’ category

Interviu cu avocatul meu Alexandru Chiciu

30 Mai 2017

Public mai jos un interviu al avocatului meu, Alexandru Chiciu, despre sentința data săptămâna trecută in cazul dosarului meu.

https://www.dcnews.ro/condamnare-ministru-constantin-ni-a-avocat-sentin-a-pe-baza-unui-denun-ator-de-tradi-ie-presiuni-uria-e_544394.html

Reporter: Pe scurt, de ce considerați ca fiind nelegală și neîntemeiată decizia dată de instanță împotriva dlui Constantin Niță?

Alexandru Chiciu: În materie penală, deciziile instanței trebuie să se bazeze pe probe certe, ferme și de neinterpretat. Cu toate acestea, în opinia mea, decizia în acest caz este surprinzătoare, întrucât materialul probatoriu nu a determinat ferm, neechivoc elemente de vinovăție în sarcina dlui Constantin Niță. Dimpotrivă, declarațiile martorilor folosiți de procurori în cauza au fost contradictorii, hilare pe alocuri (de ex. denunțătorul însuși nu și-a amintit cuantumul presupusei sume dată cu titlu de trafic de influență) și, mai ales, martorii au infirmat de o manieră categorică implicarea dlui Nită în activități infracționale. Iată de ce, așteptând motivarea, apreciez că soluția este, în lumina probelor din dosar, netemeinică și am formulat deja apel împotriva ei.

R: De ce nu poate fi vorba de infracțiunea de trafic de influență?

Alexandru Chiciu: Fără a intra în expuneri tehnice, mă rezum, doar că este inadmisibil să se aprecieze că o persoană care permite altor două să se întâlnească în biroul sau este „traficant de influență”. Acest lucru a făcut dl Niță: a permis o întâlnire în biroul său a domnilor Tiberiu Urdăreanu (un aliat de nădejde al Parchetului) și Gheorghe Nichita (pe atunci primar al Iașului), nu a participat la discuții, nu a asistat la înțelegerea lor și, cu toate astea, a fost acuzat de traficarea influenței. Nu, categoric refuz să cred că o minimă (și lipsită de orice interpretări ) „socializare” umană poate fi interpretată sau răstălmăcită. Suntem în 2017, oamenii interacționează, relaționează, iar interpretările acțiunilor lor nu pot fi atât de drastice.

R:Cum trebuie interpretat faptul că denunțătorul și, implicit, procurorii nu pot demonstra prin probe concrete acuzațiile aduse?

Alexandru Chiciu: Sincer, nu mă voi grăbi să interpretez (încă) în lipsa motivării sentinței. Ceea ce pot spune este că nu cred că este de acceptat să existe condamnare doar pe baza declarațiilor unice ale denunțătorilor „de tradiție”. Se creează, din păcate, un alt precedent regretabil.

R: În ce mod considerați că au făcut procurorii presiuni asupra martorilor din dosar? Ce proceduri au fost încălcate?

Alexandru Chiciu: Declarația martorului Nichita Gheorghe în fața instanței a fost neinterpretabilă. Domnia sa a precizat (și, la cererea apărării, a fost consemnat acest fapt) că la momentul audierii sale de către procurorii DNA, aflându-se arestat preventiv, a fost supus unei presiuni psihice enorme pentru a confirma varianta în acuzare împotriva dlui Niță. Domnia sa, scos din arest în lipsa avocaților săi și chestionat agresiv, a relatat că i s-a cerut imperativ să îl incrimineze pe Constantin Niță. Această modalitate de anchetă este inadmisibilă. Aceste detalii din declarația martorului Nichita sunt consemnate, se află la dosar, iată de ce, încă o dată, surpriza soluției pronunțate. Cred că aceste derapaje de anchetă nu pot fi „trecute atât de ușor cu vederea”. Astăzi, din păcate, vorbim despre dl Niță, însă mâine oricine poate fi ținta unor anchetatori care, mult prea creduli în „denunțători pe bandă rulantă” pot cere, prin orice mod, date de incriminare.

R: În opinia și din experiența dvs., care ar trebui să fie decizia pe baza datelor din dosar?

Alexandru Chiciu: Înainte de a răspunde, vreau să știți că eu nu mă implic în dosare în care nu cred. După 22 de ani de practică, îmi permit acest lucru. Vă afirm cu toată convingerea că în acest caz soluția nu poate fi decât aceea a achitării domnului Niță. Absolut!!

R:Considerați că este vorba despre un dosar politic, de o încercare de denigrare și scoatere a unui politician din viața publică din partea procurorilor?

Alexandru Chiciu: Nici de această dată nu mă voi hazarda în răspunsuri bombastice. Într-o declarație de presă, dl Niță a atins acest subiect și desigur domnia sa știe mai multe și poate aminti despre semnalele primite pe diferite canale că „i se va pregăti ceva”. Ca avocat, am decis să atac imediat soluția primei instanțe, declarând apel în cauză-voi analiza motivarea sentinței și voi crede că, până la final, este imposibil să rămână așa soluția pronunțată. Constantin Niță a făcut enorm pentru România, iar acest lucru nu poate fi nici minimizat, nici bagatelizat, nici hulit și nici șters de dușmanii săi, oricare și de oriunde ar fi ei. Sunt convins că judecătorii Completului Suprem vor înțelege acest lucru.

Anunțuri

Voi face tot posibilul pentru a-mi demonstra nevinovatia

26 Mai 2017

În urma primei decizii anunţate azi de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazul dosarului în care sunt acuzat, declar că mă consider total nedpretăţit şi voi face tot posibilul pentru a-mi demonstra nevinovăţia.

Am parcurs perioada procesului având convingerea că justiţia din România funcţionează şi că îmi va acorda dreptate în faţa încercărilor procurorilor de mă scoate din viaţa publică şi politică.

Din păcate, primisem avertizări anterioare că este vorba un dosar politic, că sentinţa era de multă vreme stabilită, iar procesul a fost doar o formalitate.

Întregul dosar se bazează pe declaraţiile mincionoase ale unui individ cu multe dosare penale şi numeroase denunţuri la activ, Tiberiu Urdăreanu – un instrument al procurorilor de câţiva ani buni. În afara spuselor acestei persoane că mi-ar fi oferit bani, în 2013, pentru a-i prezenta o autoritate publică, pe Gheorghe Nichita, primarul Iaşiului, nu există alte dovezi, de nicio formă (înregistrări audio/video, martori, extrase de cont etc.) În timpul procesului denunţătorul şi-a schimbat povestea declarând că „nu mai ştie câţi bani mi-a dat, când sau de unde îi avea”. Mai mult, procurorii au făcut numeroase presiuni asupra martorilor din dosar, atât a celor de la Braşov, cât şi a primarului Nichita căruia i s-a cerut „să dea un ministru” ca să scape de alte acuzaţii.

Procurorii nu s-au străduit să aducă nicio probă concretă, iar din declaraţiile martorilor nu există nicio legătură directă care să justifice acuzaţia de trafic de influenţă care mi se aduce.

Dacă până acum am înţeles să respect principiul confidenţialităţii şi să am un anumit comportament, cred că, de acum înainte, opinia publică trebuie să fie corect informată şi de aceea voi reveni cu prezentarea informaţiilor din dosar, extrem de subţire, din toate punctele de vedere.

În aceste condiţii, declar, încă o dată, că această primă decizie este complet nedreaptă şi nu are niciun fundament juridic. Nu pot să cred că există astfel de hotărâri într-o ţară democratică, membră a Uniunii Europene.

Am ocupat de trei ori funcţia de ministru şi am fost mulţi ani parlamentar. În ciuda anumitor încercări de a-mi denigra imaginea, niciodată nu au existat suspiciuni bazate pe dovezi reale asupra activităţii mele profesionale.

Încă dinaintea retragerii din viaţa publică, produsă la începutul anului 2016, am primit mai multe informaţii că reprezint unul din „obiectivele” procurorilor şi că depun toate eforturile pentru a-mi găsi o acuzaţie.

Înţeleg foarte bine contextul politic din ultimii ani şi încercarea de a scăpa de anumiţi oameni care au avut activitate publică, dar nu voi accepta niciodată să fiu nedreptăţit de un sistem complet subordonat altor interese.

Prin avocatul meu, astăzi, 26 mai, la ora 15.30, deja am atacat această decizie şi voi continua să-mi demonstrez nevinovăţia cu speranţa că justiţia românească îşi va face datoria. În acelaşi timp, mă voi adresa tuturor instituţiilor internaţionale pentru a-mi face dreptate dacă în România nu mai este posibil acest lucru.

Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica este „paralel” cu energia

4 Aprilie 2017

Am citit propunerile Ministerului Energiei pentru Consiliul de Supraveghere al SC Hidroelectrica SA şi am rămas mut! Din păcate, încă nu conștientizăm că, în anumite domenii, avem nevoie de oameni cu reală experienţă.

Este inacceptabil să numeşti persoane fără nicio pregătire pe energie la această companie de top. Nu am nimic cu cei propuşi, probabil că sunt foarte bine pregătiţi pe sectorul în care activează, dar aici discutăm despre o companie care va fi listată la bursă, sper că şi la Bucureşti şi la Londra, de o companie extrem de importantă pentru economia României.

Este adevărat că sunt presiuni de la partide, dar, în acest caz, trebuie ca preşedinţii de partide şi ministrul să înţeleagă că, fără profesionişti, pui în pericol activitatea acestei companii.

Îl rog public pe dl. Ministru să revină asupra numirii acestui Consiliu de Supraveghere şi să propună alte persoane, chiar din cadrul partidelor, dar să fie specialişti în domeniul energiei. Partidele au aceşti oameni. Trebuie doar să-i pună în valoare.

Altfel vom compromite ceea ce cu greu s-a realizat la această companie în ultimii ani.

Răspuns la afirmaţiile dlui. Piperea cu privire la privatizarea Oltchim

3 Aprilie 2017

Am citit interviul dlui. avocat Piperea – http://www.bursa.ro/gheorghe-piperea-oltchim-nu-se-vinde-pe-bucati-ci-pe-centre-de-afaceri-320364&s=piata_de_capital&articol=320364.html – şi mi se pare corect să lămuresc câteva chestiuni.

În primul rând, nu pun la îndoială profesionalismul dlui. Piperea pentru care am o stimă deosebită.

În al doilea rând, de principiu, eu nu cred în astfel de tipuri de privatizare. Mai peste tot, un asemenea model de privatizare a fost un eşec (în cazul majorităţii platformelor industriale, exemplu IMGB sau Roman SA).

Referitor la chestiunea legată de vânzare la fier vechi, am aflat că sunt interesate cel puţin două firme care se ocupă de tăierea  şi vânzarea de fier vechi. Bănuiesc că vor participa la licitarea unor “centre” nu pentru a investi în modernizarea instalaţiilor, ci pentru a face bani din vânzarea fierului vechi. Este posibil să nu fie aşa dar, în momentul de faţă aşa se vede.

În al treilea rând, sper că dl. avocat Piperea nu crede că eu nu ştiu ce înseamnă un centru de afaceri.

Dacă privatizarea se făcea pe centre de profit, aveam încredere mai mare că se poate păstra integritatea acestei companii. În varianta propusă de domnia sa este exclusă păstrarea obiectului de activitate şi funcţionarea, cât de cât integrată, a acestei companii. Atunci când definim un centru de afaceri ne ducem cu gândul la existenţa, în acelaşi centru, a mai multor firme cu obiect de activitate diferit, cu management diferit.

Prin urmare, va fi imposibil de urmărit ca un asemenea centru să mai menţină ceva din prezentul obiect de activitate. Chiar dacă se impune prin caietul de sarcini păstrarea obiectului principal, din practică, ştim că acest lucru este foarte dificil de urmărit. Pentru a spori gradul de transparenţa, sugerez dlui. Piperea să ne ofere mai multe informatii despre activitatea acestor centre şi cum vor păstra specificul Oltchim.

În aceste condiţii, eu susţin că privatizarea Oltchim trebuie făcută integrat şi nu pe bucăţi (centre), iar dacă nu optează nimeni pentru o astfel de varianta, nu înseamnă că trebuie sa vindem cu orice preţ.

Compania este pe profit, iar legat de cheltuielile de conservare, aşa cum, în anul 2014, am găsit soluţii pentru instalaţia de Oxo-alcooli, la fel se pot identifica soluţii şi pentru restul uzinelor.

Consider că aceasta companie, cu profesionalism, cu dăruire şi curaj, poate fi salvată şi poate să facă profit. Sunt convins că dl. avocat Piperea ştie foarte bine lucrul acesta pentru că este parte din proces. Fiind un subiect de interes naţional, propun iniţierea unei dezbateri publice pe tema privatizării Oltchim şi astfel vom putea analiza şi alte păreri legate de această companie de marcă a industriei româneşti.

Cine va fi responsabil de trecerea în istorie a Oltchim?

10 Martie 2017

Ar trebui să ne intereseze pe toţi ce se întâmplă cu Oltchim, dar mai ales pe cei aflaţi în poziţii de a decide soarta acestei companii. Din păcate, în ciuda semnalelor de alarmă trase, în ciuda articolelor din presă, nimeni nu reacţionează la trecerea în istorie a Oltchim şi, mai ales, la sutele de oameni care îşi pot pierde locurile de muncă (în urma negocierilor, investitorii nu vor prelua automat şi angajaţii – http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-21653032-combinatul-oltchim-vandut-bucati-fara-obligatia-investitorii-preia-salariatii.htm)

Aşa cum precizam într-un articol anterior, Oltchim va fi privatizată pe bucăţi, respectiv 9 (nouă) entităţi economice ceea ce înseamnă sfârşitul unei companii emblematice a industriei chimice româneşti.

Din păcate actualul guvern, prin vocea primului-ministru sau a ministrului Economiei, nu îşi asumă public o poziţie clară – dacă este sau nu de acord cu un asemenea model de privatizare. Actualul ministru al Economiei s-a mulţumit să spună că “a luat act de acordul recent al creditorilor de divizare a combinatului” şi că ar trebui dezvoltat “un ecosistem economic” (ce o fi înţelegând prin asta) în zonă. În primul rând, “ecosistemul” ar fi trebuit creat înainte de distrugere companiei pentru a fi cu adevărat de folos comunităţii. Pe de altă parte, AVAS este prinicipalul creditor al Oltchim şi, nu ştiu cum, dar a fost de acord cu vânzarea pe bucăţi.

Atrăgeam atenţia în articolul trecut că nu este neapărat nevoie să privatizăm această companie, care, de aproape trei ani, este pe profit operaţional şi îndrăznesc să afirm că o serie de investiţii minime ar putea-o face să devină şi mai profitabilă.

Sper totuşi ca, toţi factorii importanţi, din guvern, dar şi din afara lui, să se implice în rezolvarea situaţiei de la Oltchim. Este nevoie de o analiză prin care să fie stabilită exact poziţia acţionarului principal. Dincolo de toate, oricine înţelege că Oltchim se confruntă de fapt cu o inabilitate a statului de a găsi soluţii pentru salvarea sa.

Din punct de vedere politic, PSD trebuie să ia o decizie prin vocea preşedintelui Dragnea sau a celor care se ocupă de problemele economice. Strategia “să ne facem că plouă” nu este constructivă, cum nici pasarea deciziilor sensibile de la guvern la partid şi invers nu mi se pare una eficientă. Lipsa unei reacţii pe subiectul Oltchim nu poate însemna decât aprobarea tacită a ceea ce se întâmplă în momentul actual.

https://constantinnita.wordpress.com/2017/01/14/oltchim-sa-in-pericol-de-a-ajunge-la-fier-vechi/

https://constantinnita.wordpress.com/2016/08/24/s-o-s-oltchim/

 

Paşi de rac în evoluţia marilor proiecte din energie

28 Februarie 2017

Se împlinesc, luna viitoare, patru ani de când am început negocierile cu compania CCGN din China pentru construcţia celor două reactoare nucleare de la Cernavodă. Din păcate, discuţiile au stagnat, iar astăzi se află cam în acelaşi stadiu cum le-am lăsat.

Am văzut declaraţia secretarului de stat şi m-am bucurat că în programul Ministerului Energiei se află şi construcţia celor două reactoare. Pentru aceasta este nevoie ca Guvernul să ia o decizie clară – se doreşte continuarea acestui proiect sau nu?

Am constatat cu toţii în această iarnă ce înseamnă să nu ai energie şi să faci speculaţii la preţuri astronomice de 650-700 lei/MWh . Deşi se spune că avem o capacitate instalată de 24.000 MWh, iată că nu se poate asigura un consum maxim de 9.000-9.500Mwh.

Mixul energetic trebuie îmbunătăţit astfel încât, indiferent dacă plouă, ninge, dacă nu avem soare sau vânt, să se poată asigura necesarul de energie al României.

De aceea avem nevoie de oameni competenţi care să aplice strategii eficiente  ceea ce, din păcate, în ultimii ani nu prea s-a întâmplat. Aştept ca Primul-ministru să se implice serios în acest proiect precum şi în altele din acest domeniu foarte important. De asemenea, în urmărirea implementării proiectelor cu China ar trebui să se implice mai mult şi Liviu Dragnea care, în timpul guvernării Ponta, a fost numit responsabil în acest sens.

Dacă nu vom investi sau nu vom sprijini mari investiţii, nu ne putem aştepta la o dezvoltare semnificativă a României pe termen lung. Energia este unul din punctele noastre forte pe care nu reuşim încă să-l folosim eficient în favoarea noastră aşa cum o fac alte ţări.

Oltchim SA în pericol de a ajunge la fier vechi

14 Ianuarie 2017

Urmăresc cu multă atenţie modul în care evoluează societatea Oltchim SA şi am mai scris despre ce se întâmplă acolo – https://constantinnita.wordpress.com/2016/08/24/s-o-s-oltchim/ Fac acest lucru deoarece m-am implicat foarte mult în eficientizarea acestei companii. Fără decizia mea de a găsi o soluţie pentru punerea în exploatare a secţiei de oxo alcooli probabil că nu mai vorbeam de Oltchim astăzi.

Îmi pare bine să aud că anul 2016 se va încheia cu un profit net de aproximativ 5 milioane de euro. În acelaşi timp, din păcate, se pare că procesul de privatizare va continua pe sistemul împărţirii patrimoniului pe “bucăţi” care vor fi vândute ca atare. Mare greşeală! Sper ca noul guvern să nu aprobe o asemenea procedură de vânzare pe “bucăţi”.

Această platformă funcţionează ca un întreg şi trebuie să rămână ca atare. Nu ne obligă nimeni să o privatizăm cu orice preţ. Compania trebuie listată la bursă prin majorare de capital, iar sumele obţinute pot fi investite în retehnologizarea unor secţii/sectoare de producţie. Nu este posibil ca, la procesul de privatizare, să participe firme care se ocupa de tăierea fierului vechi. De aceea, cea mai potrivită variantă este găsirea unui partener serios, cu experienţă în domeniu, sau listarea pe bursă.

Ministrul Economiei trebuie să se implice foarte serios pentru a încerca salvarea Oltchim şi păstrarea locurilor de muncă de aici.

Voi urmări situaţia companiei şi voi reveni cu noi puncte vedere.