Arhivă pentru Iunie 2014

Listarea Electrica, pe drumul deschis de Romgaz

27 Iunie 2014

Bilanţul ofertei Electrica este unul pozitiv şi, cu siguranţă, va fi confirmat de listarea duală pe Bursa de la Bucureşti şi pe Bursa de la Londra. Exista o anumită aşteptare în piaţă faţă de această ofertă, aşteptare dată şi de parcursul celorlalte companii din energie listate anul trecut.

Rezultatele anunţate (1,95 miliarde de lei din listarea la bursă, la preţul de 11 lei pe acţiune) sunt o reconfirmare a drumului început în 2013, prin listările Transgaz (SPO), Nuclearelectrica (IPO) şi Romgaz (IPO).

De altfel, prin Romgaz am marcat o premieră, inaugurând o nouă abordare în ceea ce priveşte politica statului faţă de deschiderea companiilor de stat către capitalul privat – listarea duală, pe Bursa de la Bucureşti şi pe Bursa de la Londra. Am deschis acest drum, ca Ministru delegat pentru Energie, şi mă bucură faptul că echipa de la Departament a păstrat structura de succes promovată pentru listările companiilor de stat din energie.

Am afirmat de fiecare dată când am avut ocazia faptul că este nevoie de o nouă abordare în politica companiilor – orientarea către dezvoltarea regională. Electrica are şansa de a se dezvolta după această listare, urmărind oportunităţile regionale şi utilizând fondurile obţinute în urma listării pentru investiţii strategice.

În acest moment, România este pe harta investitorilor internaţionali. Principalele elemente care au contribuit la această performanţă sunt stabilitatea economică şi politică şi abordarea profesionistă a Guvernului în raport cu respectarea angajamentelor privind deschiderea companiilor de stat către capitalul privat.

Rămân de analizat factorii colaterali din perioada acestei listări, factori care nu pot fi ignoraţi mai ales când vorbim despre competiţia de pe piaţa de capital.

Anunțuri

Consultari interguvernamentale Romania-Israel

21 Iunie 2014

În perioada 20 – 24 iunie sunt într-o vizită oficială în Israel. În prima parte a vizitei, am programate o serie de întâlniri şi discuţii cu reprezentanţii unor importante companii din Israel iar marţi, 24 iunie, voi participa, împreună cu colegii mei din Guvern, la programul consultărilor interguvernamentale România – Israel.

În agenda vizitei sunt programate întâlniri cu:

  • Shlomo Group şi Israel Corp. – holdinguri cu activităţi în chimie, energie, transporturi maritime, automobile
  • Elbit System şi Israel Aerospace Industry (IAI) – companii din domeniul producţiei militare
  • Israel Electric Corporation – una dintre cele mai mari companii din Israel din domeniul energetic
  • Ta’avura Holdings şi Maman Group – companii cu activităţi în proiecte de infrastructură

România este o alternativă viabilă pentru investitorii israelieni. Printre avantajele ţării noastre se află: apartenenţa la Uniunea Europeană, poziţia geografică, mediul investiţional şi faptul că suntem un partener cunoscut pentru oamenii de afaceri israelieni. În contextul în care se are în vedere extinderea activităţii firmelor israeliene în străinătate, pot fi realizate parteneriate între firme româneşti şi israeline pentru proiecte comune în sectoare strategice precum: petrol şi gaze, energie, aeronautică, metalurgie, chimie, IT şi turism.

În anul 2013, valoarea schimburilor comerciale ale României cu Israel a fost de 491.8 mil USD. Exportul românesc în Israel a fost de 374.1 mil $, iar importul a fost de 117.7 mil $. În aceste condiţii, excedentul balanţei comerciale s-a consolidat, fiind de 256.4 mil $. Este cel mai ridicat nivel al schimburilor comerciale şi al exportului pe această relaţie. În primele 4 luni din 2014 schimburile au atins 162,6 mil.USD, cu 24,7% mai mult decat în perioada similară din 2013, iar exportul 116,4 mil.USD, cu o creştere de 39,5%.

Proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda este tot mai aproape de finalizare

20 Iunie 2014

Astăzi m-am întâlnit, pentru a doua oară în ultimele zece zile, cu Ministrul Energiei din R.P. Chineză, Wu Xinxiong. Săptămâna trecută am avut o întâlnire foarte bună, la Beijing, întâlnire care a reconfirmat interesul Chinei faţă de proiectele României în sectorul energetic – reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, termocentrala de la Rovinari, hidrocentrala de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, modernizarea Complexului Energetic Hunedoara.

20_iunie_delegatie_china_026

În ceea ce priveşte dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă suntem într-o fază avansată a discuţiilor şi am încredere că în ultima parte a anului vom finaliza acest proces. Vizita Ministrului împreună cu reprezentanţii China General Nuclear Power Group (CGN) reconfirmă bunele relaţii dintre ţările noastre şi abordarea constructivă a partenerilor chinezi în procesul de analiză a viitoarelor investiţii.

Pentru România, proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă are o importanţă strategică, reprezentând soluţia optimă de acoperire a deficitului de putere după 2020, atât din punct de vedere tehnico-economic şi al termenului de realizare, cât şi din perspectiva utilizării resurselor interne şi infrastructurii naţionale existente, dezvoltate pe tipul de tehnologie CANDU.

Am urmărit cu interes paşii făcuţi de China în cooperarea cu Marea Britanie în ceea ce priveşte investiţiile, comerţul şi colaborarea la nivelul mediului de afaceri, iar România poate avea un statut similar în Europa Centrală şi de Est. Îmi doresc să implementăm cât mai multe dintre proiectele aflate în negociere, astfel încât începerea lucrărilor să se reflecte în mod direct la nivelul economiei naţionale prin revigorarea industriei localeşi crearea de noi locuri de muncă.

 

 

PSD Brasov sanctioneaza comportamentul lui George Scripcaru

18 Iunie 2014

În urma declaraţiilor recente făcute de primarul Braşovului, prin care îşi arogă toate meritele pentru finalizarea proiectului privind organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă pentru Tineret 2020, Organizaţia PSD Braşov sancţionează atitudinea lui George Scripcaru şi îi pune în vedere faptul că va înceta orice tip de colaborare la nivel local. Mai jos anunţul Organizaţiei Judeţene PSD Braşov.

Cu foarte mult tupeu şi ipocrizie, George Scripcaru a anunţat că a reuşit să finalizeze proiectul Jocurilor Olimpice de Iarnă pentru Tineret 2020.

În toată declaraţia de bravadă, Scripcaru nu a făcut efortul să precizeze că de realizarea acestui eveniment s-a ocupat în fapt fostul viceprimar PSD, Răzvan Popa. Acesta a fost cel care a făcut toate pregătirile şi a discutat cu toate instituţiile abilitate.

Dosarul de candidatură trebuia depus până în data de 17 iunie la Comitetul Olimpic Internaţional. În 5 iunie a avut loc şedinţa Consiliului Local în care a fost schimbat viceprimarul PSD, Răzvan Popa, cel care a avut în atribuţii acest proiect.

În 12 iunie Scripcaru a fost la Guvern de unde a obţinut o scrisoare de garanţie generală, semnată de primul ministru Victor Ponta prin care Guvernul îşi asumă toate obligaţiile legate de acest eveniment.

Fără nicio ruşine, George Scripcaru a dat apoi fuga la presă şi a anunţat că el este cel care a făcut toate demersurile pentru acest eveniment şi, lipsit de orice fair play, a insistat pe faptul că schimbarea viceprimarului PSD nu a influenţat cu nimic decizia Guvernului.

În loc să aprecieze gestul pe care Guvernul l-a făcut neţinând seama de apartenenţe politice şi ajutând la sporirea şanselor pentru ca Braşovul să devină organizator, Scripcaru îşi atribuie toate meritele. Decizia Guvernului ar fi trebuit să fie o lecţie pentru Scripcaru privind modul de a acţiona în beneficiul oamenilor şi nu al intereselor de partid aşa cum se întâmplă de ani de zile la PDL.

Singurul argument al lui Scripcaru pentru schimbarea lui Răzvan Popa, viceprimarul PSD, a fost că “acestea sunt jocurile politice”. Deci pe George Scripcaru nu l-au interesat reuşitele administrative ale viceprimarului, a vrut doar să-şi numească un alt viceprimar, de la PPDD, care să fie paravan pentru interesele şi jocurile lui politice, care să tacă şi să facă doar ce i se spune, să nu iasă din cuvântul lui. A vrut un viceprimar care să nu aibă iniţiativă, să nu-l critice şi să stea în permanenţă cu capul plecat.

În aceste condiţii, PSD Braşov cere tuturor instituţiilor, oamenilor de afaceri, politicienilor să înceteze orice tip de colaborare directă cu un primar preocupat doar de imaginea sa şi de a-şi păstra supremaţia în Braşov. În acelaşi timp, facem un apel public şi îi cerem lui George Scripcaru să renunţe la atitudinea de baron local care vrea să controleze tot ce mişcă în oraş. Braşovul nu este moşia lui!

Mai mult, Scripcaru, şef peste PNL şi PDL în Consiliul Local, nu trebuie să uite că 30% dintre braşoveni au votat cu Alianţa PSD-UNPR-PC, iar PDL a luat 15% din voturi. Nu mai vorbim de faptul că PNL a obţinut doar 8% în municipiul Braşov. În plus, Scripcaru a fost aproape să piardă Primăria Braşov, în 2012, în faţa candidatului PSD.

PSD Braşov anunţă faptul că va demara o campanie de strângere de semnături împotriva demiterii viceprimarului PSD, Răzvan Popa, pentru a-i demonstra încă o dată lui Scripcaru care este dorinţa braşovenilor şi cum doresc să fie reprezentaţi.

Radio China International: Romania trebuie sa intensifice relatiile economice cu China

12 Iunie 2014

http://romanian.cri.cn/221/2014/06/11/1s149930.htm

Prezent în China, în perioada 6 – 13 iunie, cu ocazia Conferinţei ministerială a miniştrilor Economiei şi Comerţului din China şi ţările Europei Centrale şi de Est (ECE), a Expoziţiei de Produse a Ţărilor ECE şi a unui Forum de Afaceri, Ministrul Economiei Constantin Niţă a acceptat un dialog pe tema relaţiilor şi parteneriatelor economice româno-chineze. Agenda oficialului român, pe durata prezenţei la Beijing include întâlniri cu un număr important de reprezentanţi ai instituţiilor şi companiilor chineze care derulează negocieri cu autorităţile de la Bucureşti şi cu parteneri economici români.

cn1

Domnule Ministru, aţi avut o agendă destul de încărcată de la sosirea în China, atât la Ningbo, cât şi la Beijing, întâlnirile şi dialogurile oficiale, alături de evenimentele economice fiind într-o permanentă succesiune. Înainte de a intra în detaliile vizitei, vă invit să încadraţi evenimentul de la Ningbo, acolo unde o serie de firme româneşti au expus produse, alături de celelalte ţări membre ale formatului Europa Centrală şi de Est.

A fost un eveniment important, bazat pe colaborarea chino-română, dar şi cu celelalte state din Europa Centrală şi de Sud-Est. Acest eveniment se înscrie în strategia Chinei de acolabora cu aceste state, un eveniment important prin care s-a stabilit încă odată că este nevoie de cooperare în domeniul economic şi comercial, că este nevoie să deschidem pieţele, atât pentru produsele chineze în această parte a Europei, dar şi invers, pentru produsele acestor state în China, şi, ca dovadă, expoziţia care a avut loc, cu produse din statele Centrale şi de Sud-Est, de la Ningbo.

Partea română a fost prezentă cu mai multe firme, 23, marea lor majoritate au expus produse alimentare. A fost o oportunitate pentru firmele româneşti de a-şi prezenta produsele, având în vedere că unul din capitolele importante stabilite la nivel de prim-ministru, cu ocazia vizitei domnului prim-ministru Li Keqiang în România, în toamna anului trecut, unul din domeniile importante la care s-a făcut referire este agricultura. Din acest motiv şi prezenţa firmelor româneşti, în număr mare, pe acest domeniu este lăudabilă şi eu sper ca nu numai cu vinuri şi produse alimentare ci şi produse din carne ar trebui să intre pe piaţa chineză. Asta mai ales în urma aranjamentelor dintre cele două guverne privind preluarea în China de carne şi animale vii. Dar, după opinia mea, trebuie să trecem şi la pasul doi, adică produse manufacturate, produse din carne.

Sigur că pe lângă aceste produse, astăzi (10 iunie n.a.), la Beijing, vedeţi şi dumneavoastră am venit cu alte tipuri de firme, în alte domenii, pe care dorim să le promovăm în China, dar şi invers, companii chineze care ar trebui să vină mult mai mult pe piaţa românească.

La Ningbo aţi avut programat un dialog cu omologul dumneavoastră, ministrul Gao Hucheng, în timpul schimbului de opinii fiind abordate proiectele de investiţii chineze în România. Care sunt cele mai importante proiecte, dar mai ales care sunt şansele ca acestea să fie concretizate în perioada următoare?

Cele mai mari proiecte sunt cele legate de domeniul energetic. Aşa cum bine cunoaşteţi sunt patru mari proiecte abordate în discuţiile de anul trecut, de la Bucureşti, şi care sunt în diverse faze de negociere. Mă refer la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, la centrala termo-electrică de la Rovinari, la hidrocentrala Tarniţa şi la modernizarea Complexului Energetic Hunedoara. Aceste patru proiecte sunt cele mai mari. Dar urmează şi alte proiecte cum sunt trenurile de mare viteză sau autostrăzi, sau domeniul IT, sau telecomunicaţii. Sunt şi alte domenii pe care noi le abordăm, dar, în principal, cooperarea noastră se va axa pe aceste trei domenii: energie, agricultură şi infrastructură, rutieră şi feroviară.

În contextul larg al relaţiilor China – Europa Centrală şi de Est, România este doar unul dintre jucătorii acestui parteneriat economic. Este de aşteptat ca România să fie nu doar gazda unor investiţii chineze, ci să demareze proiecte proprii pe piaţa chineză. Cum vedeţi realizat acest palier al parteneriatului România-China?

În reciprocitate văd acest parteneriat, pentru că, sigur, noi am deschis şi deschidem piaţa românească pentru produsele chinezeşti şi pentru companiile chinezeşti, dar dorinţa noastră este ca şi companii româneşti să vină să investească în China. Din păcate sunt mai puţine în momentul de faţă şi nu întâmplător facem aceste vizite, aceste forumuri de afaceri, de participare la târguri şi expoziţii. Prin aceste demersuri dorim să facem cunoscute firmele româneşti şi produsele româneşti. Sunt convins că, în perioada următoare, produsele româneşti vor fi apreciate pe piaţa chineză. Mai ales că, dorinţa noastră este mai veche, aceea de a crea şi un centru de promovare a produselor româneşti la Beijing, lucru care va stimula, să spunem, şi companiile româneşti să vină mai mult în China, dar, în acelaşi timp, şi companiile chineze să poată să facă cunoştinţă atât cu companii româneşti, cât şi cu produsele româneşti.

Domnule Ministru, unul dintre cele mai importante proiecte negociate la nivel de stat România – China vizează modernizarea şi extinderea capacităţilor de producţie la termocentrala Rovinari. Este unul dintre proiectele în care s-a avansat considerabil. Vă rog să ne oferiţi câteva detalii.

Este o termocentrală importantă, s-au finalizat studiile de fezabilitate, eu ştiu că până la sfârştitul lunii compania Huadian trebuie să vină în România pentru a înfiinţa, împreună cu Complexul Energetic Oltenia, compania de proiect, urmând ca pe baza acestei companii să înceapă mai departe derularea acesteia. Sunt optimist, firma a dat dovadă de multă seriozitate şi am toată încrederea că acest proiect va demara.

Alături de Rovinari, unităţile 3 şi 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, reprezintă alte proiecte energetice în parteneriat româno – chinez. Având un orizont de finalizare pentru toate aceste proiecte, dar mai ales odată cu punerea lor în funcţiune, cum va reuşi România să asume consumul producţiei energetice?

Sigur că consumul în România a scăzut în ultimul timp, şi datorită faptului că unele ramuri energofage au dispărut şi sigur din dorinţa oamenilor de a face economii, a companiilor şi a consumatorilor casnici, dar asta nu înseamnă că noi trebuie să renunţăm la unul dintre cele mai importante domenii pe care România le are de oferit şi anume domeniul energetic. Aici este nevoie să facem interconectările cu celelalte state, mă refer la interconectările cu Uniunea Europeană, dar şi cu ţări care nu sunt în Uniunea Europeană. Pentru că noi avem posibilităţi mari de creştere a exportului de energie electrică, lucru care a fost neglijat până acum. De aceea, noi suntem, dacă vreţi, o insulă care nu comunicăm cu celelalte state în acest domeniu. Atunci, este nevoie ca într-o perioadă relativ scurtă de timp, să finalizăm toate interconectările şi cu Bulgaria, şi cu Serbia, şi cu Ungaria, şi cu Moldova, şi cu Turcia prin cablul submarin, în aşa fel încât posibilităţile noastre de a exporta energie să fie din ce în ce mai mari. Noi avem posibilitatea să vindem câteva mii de megawaţi în bandă, ceea ce nu multe state din regiune îşi pot permite. De aceea, unul din obiectivele pe care eu le-am avut ca ministru al Energiei şi mai apoi ca ministru al Economiei a fost acela de a influenţa pozitiv crearea acestor interconectări şi de a realiza cât mai rapid exporturi serioase de energie electrică.

În cadrul discuţiilor de astăzi, aţi vorbit în faţa partenerilor chinezi despre argumentele pentru care Guvernul de la Bucureşti consideră că România este un spaţiu propice pentru investiţiile străine. Vă rog să enumeraţi câteva dintre aceste argumente şi mai ales în contextul nevoii privite din perspectiva chineză a unei stabilităţi la nivel politic la Bucureşti.

Există o stabilitate politică în ţară. Noi trăim într-un sistem democratic, în care alternanţa la putere este normală, deci, din acest punct de vedere nu cred că sunt motive de îngrijorare. Unde mai avem noi probleme sunt cele legate de instabilitatea legislativă, câteodată. Însă, în ultima vreme, aşa cum aţi observat, legislaţia se schimbă din ce în ce mai greu. Sperăm ca predictibilitatea afacerilor din România să fie o caracteristică importantă. Iată, cota unică de 16% are deja zece ani, nimeni nu a schimbat-o şi nu şi-a propus să o schimbe. De asemenea, de la 1 iulie vom introduce neimpozitarea profitului reinvestit, vom scădea CAS-ul cu cinci puncte procentuale, vom sprijini tinerii întreprinzători, vom accesa fonduri europene. Un alt spect important pe care multă lume îl neglijează este că indiferent ce capital deţine compania, dacă este în România, ea poate accesa fonduri europene. Iată, sunt unele avantajepe care o companie chineză poate să le fructifice în interesul acesteia. Guvernul dă o mare atenţie investiţiilor străine şi anul acesta ele au crescut undeva cu 30%, pe primul trimestru, şi sperăm ca aceste investiţii să crească continuu.

Cunoscut fiind faptul că au fost deschise discuţiile pe marginea vizitei Primului Ministru Victor Ponta în China, în acest an, aţi adus cu dumneavoastră un mesaj în acest sens, aţi purtat discuţii cu partea chineză în pregătirea evenimentului?

Sunt mai multe discuţii pe care le-am avut şi cu ministrul Comerţului şi probabil vom aborda discuţiile de colaborare economică şi cu ministrul Energiei. Este clar că vizita premierul este aşteptată în China şi, întotdeauna, vizitele la nivel înalt creează oportunităţi pentru ambele ţări de a folosi cât mai bine, să spunem aşa, relaţiile de prietenie, pentru a le transpune şi în relaţii economice. Pentru că, din păcate, cu China avem relaţii excelente din punct de vedere politic, dar, din punct de vedere economic nu ne ridicăm la nivelul dorit. În sensul că 3,2 miliarde de euro, cât avem schimburi comerciale, nouă ni se pare foarte puţin şi cred că partea chineză este de acord cu mine, că ar trebui să intensificăm aceste relaţii, aceste schimburi comerciale, iar vizitele, de o parte şi de alta, nu pot să facă decât să contribuie la creşterea schimburilor comerciale dintre cele două state.”

Dan Tomozei, Radio China Internaţional – Secţia română

Beijing, 10 iunie 2014

 

Intalnire cu ministrul Comertului din China – exista oportunitati de crestere a relatiilor comerciale dintre cele doua tari

9 Iunie 2014

În cadrul vizitei oficiale efectuate la Ningbo, cu ocazia  Conferinţei ministeriale a miniştrilor economiei şi comerţului din China şi ţările Europei Centrale şi de Est, am avut o intrevedere cu Ministrul Comerţului din R.P. Chineză, Gao Hucheng.

Împreună cu omologul meu am abordat câteva teme esenţiale, în continuarea discuţiilor purtate anul trecut, la cel mai înalt nivel, între România şi China. Principalele subiecte abordate au vizat:

  • cooperarea României cu Republica Populară Chineză, atât în plan bilateral cât şi în contextul mai larg al apartenenţei ţării noastre la zona Europei Centrale de Est şi la Uniunea Europeană;
  • dezvoltarea de parcuri economice;
  • accesul pe piaţa chineză a produselor de origine animală;
  • proiectele de investiţii pentru care companiile chineze şi-au exprimat interesul – modernizarea şi extinderea capacităţilor de producţie la termocentrala Rovinari, dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 de la centrala nucleară Cernavodă, privatizarea complexului petrochimic Oltchim, realizarea centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa – Lăpuşteşti, realizarea tronsonului de autostradă Craiova – Piteşti, construcţia tronsonului feroviar de mare viteză Bucureşti – Constanţa.

Consider că este esenţial să continuăm şi să menţinem la un nivel ridicat dialogul bilateral dintre România şi China, dialog care a fost marcat de două evenimente importante anul trecut  – întâlnirile la nivelul şefilor de guvern român şi chinez de la Beijing (iulie 2013) şi Bucureşti (noiembrie 2013).

Faptul că aniversăm 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi China, respectiv 10 ani de la semnarea parteneriatului strategic amplu de cooperare dintre România şi R. P. Chineză spune ceva despre bunele relaţii stabilite de-a lungul timpului.

Toate aceste elemente sunt reflectate de nivelul schimburilor comerciale bilaterale care au totalizat 3,28 miliarde USD în anul 2013. În primele trei luni ale acestui an, schimburile comerciale au fost de 931 milioane USD, în creştere cu 23,5% faţă de perioada similară a anului precedent. Cu siguranţă există încă potenţial de creştere, iar produsele companiilor româneşti îşi pot găsi locul pe această piaţă ofertantă a Chinei.

În ceea ce priveşte dezvoltarea parcurilor tehnologice, am agreat cu omologul meu asupra necesităţii identificării celei mai bune soluţii din punct de vedere al domeniilor şi locaţiilor care pot fi integrate în proiect. În acest sens, o delegaţie de experţi chinezi urmează să efectueze o vizită de documentare în România.

Potenţialul de investiţii al companiilor chineze este extrem de important, mai ales în contextul globalizării. Bunele relaţii politice confirmate în ultimii doi ani pot fi valorificate la nivelul schimburilor comerciale şi dezvoltării de proiecte majore de infrastructură.

România are proiecte în domenii cheie – energie, transport, IT, agricultură. Prin dezvoltarea acestora vom avea efecte pozitive la nivel economic şi social – revigorarea industriei, crearea de noi locuri de muncă. Statul chinez a alocat o linie de credit de 10 miliarde USD pentru realizarea de proiecte în ţările Europei Centrale şi de Est, iar proiectele României sunt viabile şi pot obţine finanţarea necesară implementării.

 

China ramane interesata de marile proiecte din Romania

6 Iunie 2014

În perioada 6-13 iunie, voi face o vizită oficială în Republica Populară Chineză. În prima parte a vizitei, 6 – 9 iunie, voi participa la Conferinţa ministerială a miniştrilor economiei şi comerţului din China şi ţările Europei Centrale şi de Est, eveniment organizat la Ningbo.

Cea de-a doua parte a vizitei, 9 – 13 iunie, include întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor şi companiilor chineze: China Coal, China Gezhouba Group, China CAMC Engineering, China National Electric Engineering, China Huadian, Administraţia Naţională pentru Energie, Import-Export Bank of China (Eximbank), Industrial and Commercial Bank of China, Junlun Petroleum, Ministerul Comerţului – Departamentul pentru Investiţii în Străinătate, China State Construction Engineering Corp., China Hisun PV Technology.

Republica Populară Chineză este principalul partener comercial al României în zona asiatică din punct de vedere al valorii schimburilor comerciale, atât la export cât şi la import. Este o piaţă cu potenţial pe care companiile româneşti pot accede, astfel încât să contribuie la îmbunătăţirea nivelului schimburilor economice dintre România şi China.

În acelaşi timp, este esenţială continuarea discuţiilor începute anul trecut, materializate prin acordurile încheiate în timpul vizitei Premierului Li Keqiang. Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, modernizarea grupurilor pe cărbune şi dezvoltarea parcurilor industriale sunt priorităţi ale Guvernului României şi am încredere că vom implementa cât mai multe dintre aceste proiecte.

În anul 2013, conform datelor statistice româneşti, volumul total al schimburilor comerciale româno – chineze (exclusiv RAS Hong Kong) a înregistrat valoarea de 3.284,51 milioane USD, din care export românesc pe piaţa chineză 663,63 milioane USD (în creştere cu 34,20% faţă de perioada similară a anului precedent) şi import 2.620,89 milioane USD (în scădere cu 2,50%).