Posted tagged ‘economie’

De ce ignoram investitiile din China, cea de-a doua economie mondiala?

1 Noiembrie 2017

Luna aceasta am făcut o vizită în China la invitaţia unor autorităţi şi companii locale chineze interesate de a investi în România, în special în zona Braşovului. Practic, am continuat dialogul început cu ocazia forumului economic româno-chinez din iulie anul acesta. În acelaşi timp, am găsit noi oportunităţi de cooperare din ambele părţi: dezvoltarea unor parcuri industriale, interes pentru aeroportul de la Ghimbav, agricultură sau IT.

China cunoaşte o dezvoltare spectaculoasă de ani buni, iar în ultimul timp a devenit tot mai interesată să-şi extindă investiţiile şi în alte zone ale lumii. Investiţiile străine directe, cu capital chinez, la nivelul UE au fost de aproximativ 35 de miliarde de euro în 2016, în creştere cu 77% faţă de 2015 – Germania a fost principala destinaţie a acestor investiţii, cu 31% – respectiv 11 miliarde de Euro (studiul Rhodium Group & Mercator Institute for China Studies)!

Noi ar trebui să profităm! În sensul bun şi acolo unde avem nevoie! Aşa cum o fac şi alte ţări din Europa (vezi şi cazul Angliei în investiţiile în energie nucleară, în parteneriat cu chinezii).

Am constatat că la ei există un ritm extraordinar de creştere economică şi că se munceşte „în draci”, organizat şi cu o viziune pe termen mediu şi lung. Construcţiile în infrastructură şi de locuinţe sau spaţii socio-culturale sunt la tot pasul ceea ce determină un efect de multiplicare foarte mare în economie. De aici şi rezultatele macroeconomice extrem de bune înregistrate de economia chineză. Acest lucru nu înseamnă însă că totul este perfect. Au şi ei probleme foarte mari, mai ales pe partea de eradicare a sărăciei, de modernizare a provinciilor etc.

Este greu de înţeles de ce România nu cooperează mai mult cu China, cea de-a doua economie mondială?! În noiembrie 2013, acum patru ani, Guvernele României şi Republicii Populare Chineze au semnat, în prezenţa premierilor celor două state, o serie de memorandumuri de înţelegere în domeniile energiei, sanitar-veterinar, industrial, societăţii informaţionale şi al culturii. Am fost responsabil pe partea de energie! De ce nu reuşim să implementăm proiectele pe care le-am lăsat încă din 2013 în domeniul economic şi energetic?! Le reamintesc tuturor că, în perioada Guvernului Ponta, am demarat discuţii pentru proiecte majore cu partenerii chinezi:

Îmi este imposibil de înţeles cum s-au creat blocaje în negocieri în condiţiile în care o parte din politicienii/autorităţile române aflate azi în funcţie erau implicate şi atunci în discuţiile privind diferitele proiecte cu China (vezi cazul preşedintelui PSD, Liviu Dragnea care era chiar coordonatorul principal).

De ce nu acceptăm ca firmele chineze să se implice în mari proiecte de infrastructură, energie, etc., în România? Cine are interes ca banii chinezilor să nu intre în ţara noastră şi de ce?! Este o întrebare la care nu reuşesc să găsesc un răspuns în afară lipsa de interes din partea Guvernului, incompetenţă, rea-credinţă.

Dacă ar exista o viziune oricât de limitată, ar fi imposibil să nu realizezi că România nu se află în postura de a nu face tot posibilul pentru atragerea de investiţii din partea unei ţări precum China sau a oricărei alte ţări interesate cu adevărat să dezvolte proiecte în ţara noastră. Nu este cam şi cum avem liste de aşteptare în acest sens. Dimpotrivă!

Nimeni nu a mai mişcat nimic de la plecarea mea din Ministerul Energiei şi Ministerul Economiei. Mai mult, am auzit discuţii conform cărora interesul arătat investitorilor chinezi reprezintă una din cauzele pentru care am fost schimbat din funcţie la vremea respectivă.

Celor care încă mai cultivă mituri de genul „produsele chineze nu sunt de cea mai bună calitate”, le sugerez să facă o vizită în Chină pentru a constata nivelul de dezvoltare la care au ajuns sau să facă o analiză a investiţiilor chineze de succes în alte ţări din UE.

În final aş dori să salut organizarea forumului pe energie 16+1 la Bucureşti în această perioadă. Sper să nu fie bifat doar ca o acţiune de imagine, ci să se finalizeze cu afaceri concrete.

 

 

Anunțuri

Cum gestionam sectorul energetic romanesc?

25 Februarie 2015

Înțeleg că actualii responsabili de evoluția sectorului energetic românesc se gândesc la modificarea reglementărilor care vizează domeniul producției de energie din surse regenerabile. Din păcate, abordarea este contrară tuturor principiilor după care a funcționat actualul Cabinet care guvernează din decembrie 2012 – asigurarea furnizării de energie, la costuri suportabile pentru consumatorii casnici și industriali.

Unul dintre obiectivele programului de guvernare este ,,protecția consumatorilor de energie”, nu profitul companiilor active în sectorul energiei din surse regenerabile! Am speranța că declarația privind dorința de a stimula profiturile unor companii va rămâne la stadiul de enunț pentru a nu avea efecte directe asupra pieței și asupra consumatorilor, adevărații contributori la profiturile unor companii ale căror investiții nu se reflectă la nivelul economiei!

Din păcate, principiul enunțat în prezent de actualul Ministru al Energiei – ,,investiţiile în energie regenerabilă să redevină profitabile” este incorect nu doar din perspectiva faptului că aceste investiții au fost și sunt în continuare profitabile.

Mai mult, acest nou principiu mă face să mă întreb pentru cine și cu ce costuri se trasează direcțiile de dezvoltare ale sectorului energetic românesc? Într-o perioadă în care discutăm despre greutățile cu care se confruntă producătorii de energie pe bază de cărbune – cei care asigură echilibrarea sistemului atunci când există dezechilibre generate de regenerabile, noi ne impunem să ajutăm un sector care ar trebui să funcționeze pe baza principiilor pieței!

Cred că ar fi mult mai util ca actualii decidenți să se ocupe cu adevărat de sectorul energetic românesc. Sunt câteva proiecte și probleme care necesită cu adevărat un efort cu beneficii directe pentru sistemul energetic, pentru economie și pentru consumatori:

  • Definirea unor măsuri pentru redresarea sectorului producției de energie pe bază de cărbune
  • Continuarea procedurilor pentru atragerea de investitori în proiectul modernizării minelor
  • Proiectul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă
  • Proiectul CHEAP Tarnița-Lăpuștești
  • Dezvoltarea interconectărilor cu statele vecine
  • Crearea premiselor expasiunii companiilor românești pe piețele externe

Avem nevoie de energie regenerabilă, însă trebuie să existe acel echilibru între consumatorii casnici, investitori și industrie.  Nu putem ignora faptul că, la nivelul anului 2013, în România a fost realizat un consum final de energie din surse regenerabile de 23,2% faţă de obiectivul intermediar de 19,7%. Obiectivul naţional asumat pentru 2020 este ca 24% din consumul final de energie produsă la nivel naţional să fie din resurse regenerabile. La sfârșitul lunii august 2014, capacitățile de producere a energiei din surse regenerabile au ajuns la o putere instalată totală de 4.704 MW. În opinia mea, ar trebui să ne preocupăm de siguranța sistemului și de asigurarea interconexiunilor în vederea exportului de energie!

Trebuie să privim dincolo de regenerabile pentru că România se bazează pe un mix energetic complex care are nevoie de aceeași susținere. Mai mult, trebuie să gândim la nivel macro și să nu uităm că prețul energiei influențează în mod direct competitivitatea industriei. În plus, de existenţa industriei depind elemente importante pentru sectorul socio-economic: locuri de muncă, investiţii în economia locală, venituri la bugetul de stat.

Am avut, împreună cu Premierul Victor Ponta, o perioadă dificilă până la momentul în care am reușit să implementăm măsurile adecvate pentru păstrarea unor costuri suportabile la energie pentru consumatorii casnici, precum și pentru menținerea competitivității principalelor sectoare economice mari consumatoare de energie. Este important să fim consecvenți și să păstrăm continuitatea deciziilor în beneficiul românilor!

Bilantul celor doi ani de mandat in Guvernul Ponta

15 Decembrie 2014

Ultimii doi ani, la Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie, mi-au oferit oportunitatea de a iniția și implementa proiecte importante pentru România. Îmi doresc ca aceste proiecte să fie continuate de colegii mei din Guvern, în beneficiul economiei românești.

Am spus de foarte multe ori că este nevoie de timp și răbdare pentru ca mari proiecte să prindă contur. Astăzi puteți vedea că multe dintre proiectele despre care vorbeam la începutul anului 2013 sunt în stadii avansate de negocieri sau sunt deja în curs de implementare!

Pot spune că las în urmă o importantă bază de construcție – proiecte de investiții, proiecte de sprijinire a industriei, proiecte de stimulare a mediului de afaceri și a exporturilor, redresarea unor companii cu potențial!

Regăsiți mai jos o parte din proiectele inițiate în perioada în care am fost Ministrul Economiei (martie – decembrie 2014) și Ministru delegat pentru Energie (decembrie 2012 – martie 2014).

***

MINISTERUL ECONOMIEI (martie – decembrie 2014)

1.    Nivel record al exporturilor:

  • Exporturile au ajuns în octombrie la un nou maxim istoric, de peste 4,9 mld. Euro.
  • Până la sfârşitul anului exporturile ar putea să depăşească maximul din 2013, de aproape 50 mld. de euro, în condiţiile în care după primele zece luni valoarea exporturilor totaliza 44 mld. euro.
  • Valoarea exporturilor totale s-a dublat din 2008 până anul trecut, apropiindu-se de un maxim de 50 mld. euro.
  1. Productia industriala, locul doi in UE:
  • Producţia industrială a crescut, în primele zece luni ale anului în curs, comparativ cu perioada similară din 2013, ca serie brută cu 7%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8%
  • Producţia industrială în Uniunea Europeană (UE 28) a crescut cu 0,8% în octombrie 2014, comparativ cu luna similară din 2013, România numărându-se printre statele unde producţia industrială a înregistrat cele mai mari ritmuri anuale de creştere
  • In luna octombrie, cele mai mari creşteri în ritm anual ale producţiei industriale din UE au fost înregistrate în Irlanda, România şi Slovenia, cu câte 3,9%.
  1. Redresarea companiei Oltchim:
  • Rezultatele economico – financiare înregistrate de S.C. OLTCHIM SA în lunile octombrie și noiembrie 2014 demonstrează faptul că societatea a reușit prin măsurile luate să stabilizeze activitatea, înregistrând în ambele luni un profit operațional din exploatare de cca. 380 mii de Euro. Este pentru prima dată în ultimi 3 ani când se reușește acest lucru.
  • Oltchim și-a majorat cifra de afaceri lunară de la 5,4 milioane euro, în februarie 2013, la 16,1 milioane euro în luna noiembrie 2014, respectiv o creștere cu 10,7 milioane euro, respectiv de 3 ori a
  • S-a reușit atingerea în cursul lunii noiembrie 2014 a unui grad de utilizare a capacității de producție în medie de 27%.
  • În prezent, în cadrul societății sunt angajați 2.247 salariați, din care 2.018 salariați pe platforma de la Râmnicu Vâlcea și 229 salariați pe platforma de la Divizia Petrochimică Bradu.
  • Rezultatele obținute lună de lună de la data intrării în insolvență au condus și la o stabilitate în relația cu salariații. Astfel, de peste un an (din septembrie 2013) S.C. OLTCHIM SA achită lunar drepturile salariale aferente unei luni (avans, lichidare, tichete de masă). În aceste condiții, societatea este la zi cu acordarea tichetelor de masă, rămânând în continuare restanțe salariale în bani pentru 2,5 luni, întârziere care provine de dinainte de intrarea societății în insolvență.
  1. Rentabilizarea companiilor din minerit (Cupru Min):
  • Programul de investiţii în derulare aferent anului în curs a permis o creştere a capacităţii de producţie, precum şi înlocuirea unor utilaje din fluxul tehnologic, cu grad de uzură avansat, astfel încât la nouă luni, chiar în condițiile unor cotații bursiere pentru cupru mai mici decât în anul precedent, Cupru Min a înregistrat un profit brut de 8,13 milioane lei, în creștere cu 62% față de profitul estimat pentru această perioadă, respectiv 5 milioane lei (media la cupru pe anul 2013 a fost de 7.322 USD/t, în timp ce în cursul anului 2014, preţul cuprului la bursă a înregistrat scăderi semnificative, pe luna octombrie media fiind de 6.739 USD/t)
  • Necesarul de investiţii în vederea retehnologizării fluxului tehnologic are două coordonate: pentru menţinerea capacităţii de producţie de 2,4 milioane tone/ an minereu extras şi prelucrat – 40 milioane de euro, din care 20 milioane investiţii de mediu;
  1. Revitalizarea sectorului de constructii navale (Santierul Naval Mangalia):
  • Propuneri concrete pentru îmbunătățirea activității economice Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A. în interesul reciproc al celor două părți implicate în gestiunea societății, respectiv statul român prin Santierul Naval Mangalia 2 Mai S.A. în proporție de 49% și partenerul sud-coreean Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering, cu o pondere de 51%.
  • Valoarea contractelor aflate în derulare la Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A. se ridică la 1,34 miliarde de dolari, ceea ce poziționează societatea pe locul trei în Europa din punct de vedere al volumului de activități, și prima ca mărime pe segmentul construcției de nave comerciale.
  • Societatea are o importanță economică și socială esențială pentru România și în zona litoralului Mării Negre prin asigurarea unui mare număr de locuri de muncă directe și indirecte, care se cifrează la cca. 6800 de persoane cu perspective de noi angajări în anii următori.
  1. Masuri de sprijin pentru industria auto (Ford si Dacia):
  • In luna iulie, a fost adoptat un act normativ pentru sprjinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de noi locuri de muncă, perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat fiind 1 august 2014 – 31 decembrie 2020.
  • România va continua să sprijine dezvoltarea industriei auto, industrie care poate genera creștere economică și, implicit, poate genera crearea de noi locuri de muncă.
  • Cifra de afaceri din industria auto in 2013 a fost de cca. 16 miliarde de euro, la a care au contribuit cca. 600 de companii cu peste 200 de mii de angajați.
  1. Memorandum cu Airbus pentru realizarea Super Puma MK1 (IAR Ghimbav):
  • Semnarea Memorandumului dintre autorităţile române şi Airbus Helicopters pentru ‘Proiectul Super Puma MK 1’ va deschide o noua linie de producție la IAR Brasov și va aduce în România o nouă tehnologie în construcţia de elicoptere.
  • Eurocopter România şi Forţele Aeriene Regale Britanice au finalizat în această lună parteneriatul prin care au fost modernizate 20 de elicoptere Puma.
  • Noul RAF Puma 2 este unul dintre cele mai versatile modele de elicoptere şi poate fi adaptat atât pentru suport logistic, cât şi pentru transport sau servicii VIP. În urma modernizării de către Eurocopter România, acest model construit în anii 1970 este adus în secolul 21 şi câştigă aproape 15 ani de viaţă operaţională, 35% mai multă putere în motor şi un consum de combustibil mai scăzut cu 25% faţă de modelul anterior.
  • Cele 20 de elicoptere au fost modernizate în 23 de luni, valoarea contractului fiind de 22 de milioane de euro. SC Eurocopter România SA, subsidiară a Airbus Helicopters, a fost înfiinţată în 2002 la Ghimbav-Braşov.
  1. Rentabilizarea industriei aeronautice (Romaero):
  • Diminuarea pierderilor companiei Romaero și creșterea cifrei de afaceri în 2014 față de anul precedent.
  • Romaero a înregistrat afaceri de 58,1 milioane lei în intervalul ianuarie – septembrie, în creştere cu 24% comparativ cu primele nouă luni din 2013, când rulajul s-a plasat la 47 milioane lei.
  • Cheltuielile producătorului de componente pentru avioane s-au diminuat cu 9% în perioada analizată, de la 86,6 milioane lei la 78,3 milioane lei
  • Propuneri pentru reorganizarea judiciară a companiei pentru restructurarea datoriilor care continuă să crească din cauza penalizărilor și accesoriilor financiare.
  1. Exceptarea parțială a industriei electrointensive de la plata contribuţiei aferente promovarii surselor regenerabile de energie
  • Schema de ajutor de stat instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 495/2014 va contribui major la menţinerea competitivitaţii pe piaţa europeană şi internaţionala a industriilor electrointensive din România.
  • România este primul stat membru al UE pentru care, în baza Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului şi energie pentru perioada 2014-2020, publicate în luna aprilie 2014, Comisia Europeană a adoptat decizia de autorizare a schemei de ajutor de stat fără deschiderea vreunei investigaţii.
  1. Ordonanța de Urgență privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare
  • Obiectiv: întărirea capacităţii de apărare a României prin acțiuni imediate de redresare economico-financiară a acestor operatori economici.
  1. Programul ,,Prima mașină
  • Programul ,,Prima maşină” se adresează în special tinerilor care își doresc să achiziționeze o mașină nouă. Principalele obiective ale programului vizează:
    • sprijinirea tinerilor pentru achiziția unei mașini noi printr-un credit bancar garantat de stat; stimularea achiziției de autoturisme noi, mai sigure în trafic şi mai puţin poluante; dezvoltarea producției locale de autoturisme.

 12.  Inițierea proiectului privind ,,Compania Națională de Cupru

13. Inițierea proiectului privind ,,Institutul pentru Comerț Exterior

 

DEPARTAMENTUL PENTRU ENERGIE (decembrie 2012 – martie 2014)

1.    Deschiderea companiilor de stat către capitalul privat (Transgaz, Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica) – listarea companiilor pe Bursă și, în premieră pentru companiile de stat, listarea duală pe BVB și Bursa de la Londra pentru Romgaz și Electrica.

2.    Inițierea discuțiilor în vederea identificării de potențiali investitori pentru proiectele strategice din domeniul energiei:

  • Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă – stadiu avansat de negociere cu investitorul selectat.
  • Centrala de acumulare prin pompare Tarnița –Lăpuștești – procedură de selecție a investitorului, în stadiu avasant.
    • Obiectiv energetic strategic pentru echilibrarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN) și asigurarea rezervei de capacitate, necesară SEN, cu potențiale implicații la nivel regional.
  • Dezvoltarea unui grup energetic nou la Rovinari – acord semnat între Complexul Energetic Oltenia și China Huadian Engineering privind înființarea companiei cu capital mixt de tip IPP (Independent Power Producer) pentru realizarea unui grup energetic de 500 MW la Rovinari. (octombrie 2014)
    • Proiectul este parte a procesului de reînnoire a capacităților de producție din Sistemul Energetic Național, cu beneficii semnificative în zonă, în plan economic și social prin crearea de locuri de muncă.
  • Reabilitarea grupurilor 3 și 4 de la centrala termoelectrica Deva
    • China National Electric Engineering Construction Corporation va moderniza Grupul 4 şi va realiza instalaţiile de desfăşurare a Grupurilor 3 şi 4 de la Termocentrala Deva, în cadrul unui contract în valoare de circa 271 milioane dolari. (septembrie 2014)
    • Reabilitarea celor două grupuri energetice va asigura îmbunătățirea randamentelor celor două grupuri și conformarea acestora cu cerințele de mediu impuse de reglementările Uniunii Europene.
  • Modernizarea grupului nr. 6 de la Sucursala Electrocentrale Turceni – semnarea contractului de împrumut, de aproximativ 200 milioane de euro, între Complexul Energetic Oltenia și BERD (ianuarie 2014).
  • Cablul submarin România – Turcia – în prezent, în curs de analiză a variantelor de lucru la nivelul celor două părți.

3.    Crearea premiselor pentru asigurarea unor costuri suportabile, la energie, pentru consumatorii casnici și consumatorii industriali

  • Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

The Banker: Romanian minister of economy seeing benefits of EU membership

6 Noiembrie 2014

Mai jos regasiti un interviu acordat The Banker, interviu in care am vorbit despre rezultatele economice înregistrate de România și despre avantajele acestei piețe din perspectiva atragerii de investitori. 

Romania’s minister of economy, Constantin Niţă, talks about the country’s economic outlook, the impact of EU membership and the challenges posed by the crisis between neighbouring Ukraine and Russia.

Q: What is the outlook for the Romanian economy?

A: Romania has a stable political climate, which has helped us generate good economic results. Romania registered a 2.6% increase in gross domestic product [GDP] in the first six months of this year, compared to the same period in 2013. Also, Romania advanced by 17 positions, from 76th to 59th, in the World Economic Forum’s economic competitiveness ranking, published at the beginning of September this year.

GDP growth registered by Romania in the first half of this year is based on our exports, industrial production and retail trade. We reached €25.5bn in exports by the end of June, representing a 7.6% increase compared to the same period last year. Industrial production increased by 9.1% in the same period compared to the first six months in 2013, and retail trade turnover volumes increased by 8.6% compared to the same period in 2013.

The data confirms that the Romanian market is stable, offering opportunities for development and investment. This is why I am confident that in the next year we will attract important investments in key sectors such as infrastructure, energy, agriculture, industrial parks, aviation, defence and mining.

The GDP growth, registered in the first six months of the year, is in line with the growth timeline estimated by the Romanian government, the International Monetary Fund and the World Bank. The forecast for year-end 2014 is 2.8%.

Q: What are your expectations for Romania’s trade balance going forward?

A: The economy, at a global level, is characterised by dynamics, which are frequently influenced by regional and global political and economic developments. In this context, it is essential to be familiar with the external particularities in order to capitalise from the key advantages in the external markets.

Exports are an important element of Romania’s economic growth. Last year, we saw an 8.8% [annual] increase in exports to EU member states, which made up 70.1% of all exports. Exports to non-EU countries maintained the upward trend in 2013, with a 12.85% increase compared with the previous year, accounting for a 29.9% share of total exports.

Overall, in 2013 we registered a record level of exports, with approximately €50bn, while the figure for the first half of 2014 was €25.5bn. In fact, in July this year, we recorded our highest ever monthly figure with €4.8bn of exports.

Even if in August, as is usual for the month, we only had a small increase in exports from €3.8bn to around €3.9bn, the data for the first half of 2014 makes us confident that at the end of 2014 we will register a result at least at the same level as last year.

Q: What impacts have you seen on the Romanian economy from EU membership?

A: Membership of the EU has had a positive impact on Romania, especially with regards to single market integration. From an economic point of view, Romania also offers potential to the EU. The 2.6% of economic growth in the first half of 2014 places Romania among the best performing economies in the EU, while in the first quarter of this year, Romania ranked first at EU level, with growth of 3.8%.

We have several strengths and I am confident that Romania, the seventh largest EU country in terms of population, will manage to capitalise on these key elements. Industry is one of our strengths, accounting for 32% of our GDP. Our skilled labour force, expertise of specialists, geostrategic position, natural and energy resources and access to the Black Sea are also strengths that can contribute to achieving our objective of becoming a regional hub.

There is still much for us to do in the process of consolidating the Romanian economy, mostly in capitalising on opportunities offered by the member state statute. I am mainly referring to plans to increase the EU funds absorption rate, especially for developing infrastructure and consolidating the small and medium-sized enterprise sector.

Romania has allocated non-reimbursable EU funds that can support the development of infrastructure and the local business environment. We have registered an important increase in the absorption rate for [EU] structural funds to 36% [as of October 1], compared with the 7% registered in 2011. [This, however, still represents a lower-than-average fund absorption rate – the only other country with a rate of below 50% is Bulgaria.]

It must be noted that the member state statute also translates into obligations and Romania has put a lot of effort into aligning with the standards imposed by EU regulations. At this point, Europe, when compared with the US or China, faces challenges in terms of industry competitiveness and energy prices, related to [high] costs for domestic and industrial consumers, gas and electricity interconnections, and diversification of supply sources in order to assure energy security. Through our representatives, we aim to be an active part of the debates organised at EU level, in order to identify viable solutions for the economic welfare of the EU member states.

Q: What is your view on Romania’s position as an investment location?

A: This year, Romania received investment-grade ratings with a ‘stable’ outlook from all three main rating agencies: Standard & Poor’s, Moody’s and Fitch.

The acknowledgement of Romania’s performance is a confirmation of good management at government level – namely the successful implementation of socio-economic policies aimed at attracting foreign direct investment to the local market. The main objective with regards to the country’s economic development is the reinvigoration of our industry and the development of major infrastructure projects with a social and economic impact.

Besides the economic arguments, Romania offers a geostrategic position with a double advantage: access to western Europe through the Rhine-Main-Danube Canal and access to Asia. Moreover, Romania is the largest market in central and eastern Europe after Poland, and the seventh in the EU in terms of population.

The government is also committed to supporting actions that contribute to creating jobs and develop the local industry, for example, through our wide-ranging framework for public-private partnerships.

Q: Are there any incentives offered to investors?

A: I, the minister of economy, as well as my colleagues in government, put all efforts into meeting the expectations of business representatives in terms of regulation and taxation, which have an impact on investments. This year, we eliminated and merged 92 special taxes in order to establish a more flexible fiscal and administrative framework.

In July 2014, a regulatory package aimed at decreasing the fiscal burden and creating jobs came into force. The central pillars for this package include a five-percentage-point reduction in social insurance contributions for employers from October 1 and tax exemptions for reinvested profit – a measure which came into force on July 1.

The Romanian central and local authorities are open to dialogue with potential investors interested in the local market. The main objective of the government is stimulating economic growth and creating jobs. The Romanian state does not offer state guarantees for investment projects, but there are important mechanisms to support investors’ plans in developing their businesses in the local market.

In 2013, €215m was granted for state aid schemes. For 2014 to 2020, more than 150 companies that create jobs and invest a minimum of €20m will receive financing through a state aid scheme. At the same time, incentives for agriculture increased from €139 per hectare in 2013 to €159 per hectare in 2014. Companies operating in the innovation sector benefit from a 50% deduction for eligible expenditures in research and development activities.

In addition to these elements, there are the facilities granted by the local authorities. Investors interested in developing industrial parks, for example, can benefit from an exemption from the land tax, applicable to the land of the industrial park, as well as an exemption from tax on buildings that are part of the industrial park infrastructure.

Q: What impact is the Russia-Ukraine crisis having on Romania?

A: The crisis in Ukraine has multiple consequences both regionally and internationally. With regards to the energy sector, Romania has a much lower degree of dependence on imports from Russia than other EU member states, as we have reserves that can secure domestic consumption in case of a potential disruption of the hydrocarbons flow, while the interconnection infrastructure with neighbouring EU member states also provides us with a high degree of flexibility should it be required.

For the trade and the business environment in general, it is obvious that any conflict similar to the one affecting Ukraine has undesirable effects on commercial trade, investment flows, etc. At the same time, the bilateral trade relationship between Romania and Russia is below the threshold that would likely generate major economic effects as a result of the conflict and the sanctions imposed [on Russia]. This assessment is also valid for the investment flows between Romania and Russia.

http://www.thebanker.com/World/Romanian-minister-of-economy-seeing-benefits-of-EU-membership

Ce măsuri cred românii că trebuie luate în domeniul energiei

15 Mai 2013

Într-un sondaj recent privind situaţia economică din ţara noastră, românii au declarat că sunt de acord cu modificarea schemei de sprijin a energie regenerabile prin ceritificate verzi în măsura în care acest lucru va duce la scăderea facturilor. De altfel, oamenii consideră că scăderea costurilor la energie trebuie să fie principala măsură luată de Guvern.

Printre celelalte măsuri prioritare menţionate se numără şi eliminarea „băieţilor deştepţi” din sistem. Putem spune că acest lucru se află în proces de finalizare. Am demarat mai multe controale la companiile de stat, am „întrerupt” o serie de contracte, am tăiat cheltuielile inutile etc. Mai este de muncă, dar reorganizarea sistemului energetic pe criterii de eficientă se va întâmpla indiferent de cât de mult se vor opune unii.

Pe locul al doilea în priorităţile oamenilor se află chiar aceste controale la companiile de stat pentru reducerea cheltuielilor nejustificate. Următoarele preocupări vizează: investiţii în energia regenerabilă, privatizarea companiilor şi numirea managerilor privaţi. Toate aceste sunt proiecte pe care le-am demarat şi care se află în desfăşurare.

În ceea ce priveşte proiectele energetice pe care România ar trebui să se axeze în perioada următoare, majoritatea consideră că dezvoltarea infrastructurii energetice este cel mai important lucru. Avem nevoie vitală de finalizarea unor interconexiuni începute dar şi de proiecte noi prin care să putem exporta energie. Acesta a fost unul dintre punctele discutate în timpul vizitei oficiale efectuate în Turcia săptămâna trecută. Trebuie să dezvoltăm o legătură directă cu Turcia în vederea exportului de energie. De asemenea, centrala de la Cernavodă şi retehnologizarea termocentralelor rămân în topul preocupărilor românilor.

Atragerea de investitori, investiţii în infrastructură, o promovare mai bună şi construirea de reţele de interconectare sunt măsuri pe care ţara noastră trebuie să insiste pentru a deveni un jucător important în regiune în domeniul energiei. Aceasta este părerea oamenilor interesaţi de cum va evolua acest sector în România. Majoritatea românilor crede că energia este unul din domeniile esenţiale pentru economia noastră.

La întrebarea legată de tipul de energie benefică pentru sistemul energetic din România în anii viitori, pe lângă energia eoliană, hidro şi solară, a fost meţionat şi mixul de energie care să ne ajute să facem faţă tuturor sezoanelor dintr-un an.

Am ţinut să vă prezint aceste date pentru a arăta că măsurile propuse până acum de mine corespund, în mare parte, cu ceea ce îşi doresc şi românii să se întâmple în domeniul energiei. Voi încerca să explic cât mai bine toate hotărârile pe care le vom lua şi modul în care USL îşi doreşte să evolueze energia în ţara noastră astfel încât să avem cât mai mult de câştigat. Asigurarea securităţii energetice, retehnologizarea, valorificarea resurselor naturale în beneficiul economiei naţionale sunt obiectivele pe care le urmărim pe termen scurt şi mediu. Toate acestea sunt condiţionate însă şi de acordurile cu UE şi CE, mai ales în ceea ce priveşte privatizarea unor companii de stat şi liberalizarea pieţei.

Vreau să revin la ceea ce înseamnă energia pentru România. Nu este un domeniu simplu. Dimpotrivă, este caracterizat de complexitate, având influenţe directe – poate nu imediat vizibile – asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor. Energia poate genera creştere economică. Pentru aceasta, trebuie să construim. Trebuie să avem infrastructură – reţele şi o piaţă funcţională care se să integreze în sistemul regional.

Mi-aş dori ca dezbaterile publice pe subiectele din energie să plece mai mult de la date şi acţiuni concrete încadrate corect în contextul naţional şi european/internaţional şi să se axeze mai puţin pe speculaţii şi afirmaţii fără acoperire. Este important ca românii să fie informaţi şi nu manipulaţi cu privire la situaţia actuală şi viitorul acestui sector de care depinde şi dezvoltarea altor domenii economice.

Guvernul a alocat 0,002% din PIB pentru IMM-uri, de 200 de ori mai puțin decât prevede legea

16 Martie 2011

În 2009, în perioada în care eram ministru, am reușit să modificăm legea pentru sprijinirea IMM-urilor și să obținem un buget de 0,4% din PIB pentru acestea, de la 0,2% cât era înainte.

Nu mai este o noutate pentru nimeni că discursul economic al dlui. Boc nu se bazează pe realitatea din România și, încet-încet, nu mai este nicio surpriză pentru nimeni că acest guvern nu respectă nici legea.

Așadar, conform modificării aduse la Legea 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării IMM-urilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 335/20.05.2009 – ”Anual, prin legea bugetului de stat se alocă fonduri în valoarea de 0,4% din PIB pentru finanțarea programelor de dezvoltare și a măsurilor de sprijinire a înființării de noi întreprinderi și de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, la nivel național și local, prevăzute în Strategia guvernamentală pentru susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, pentru perioada 2009-2013.”

Dacă luăm însă procentul pe care l-a alocat guvernul Boc anul acesta pentru IMM-uri vom vedea că… nu are nicio legătură cu legea.

Valoarea tuturor programelor pentru IMM-uri, incluse în bugetul de stat în 2011, este de aproximativ 40 milioane lei. Dacă adăugăm și bugetul Agenţiei de Implementare a Programelor şi Proiectelor pentru IMM care este puțin peste 80 milioane lei, ajungem la circa 120 milioane lei, valoare totală. Această sumă raportată la PIB-ul României înseamnă aproximativ 0,002%, adică de 200 de ori mai puțin decât prevede legea.

În aceste condiții, nu putem vorbi de redresarea sectorului și a economiei, în general, de creșterea numărului locurilor de muncă, de promovarea exportului etc. Sunt doar vorbe goale. Numărul IMM-urilor va continua să scadă, iar cele care vor rămâne, vor supraviețui cu greu fără să reușească să influențeze cu adevărat economia.

Este clar că nu există nici cel mai mic respect și înțelegere pentru micii întreprinzători, așa cum nu există nici pentru lege. (Dl. Boc este licențiat în drept!!!)

Guvernul Boc – Guvernul-ucenic vrăjitor

21 Septembrie 2010

Raportul premierului Boc pe care l-am auzit ieri în Parlament, îl auzim periodic. Sunt prezentate aceleaşi non-măsuri luate de putere pentru ca ţara să iasă din recesiune, spun ei. Guvernul Boc ar trebui să se numească “Guvernul – ucenic vrăjitor” pentru că toate măsurile din ultimul an s-au transformat, din chiar momentul aplicării, în catastrofe pentru economie şi coşmaruri pentru cetăţeni.
De la pensionari şi până la elevi, de la micii întreprinzători şi până la marile companii, toată lumea are de suferit din cauza unui guvern incapabil, ba chiar răuvoitor. Din contră, tot ce s-a făcut până acum, a adâncit criza din ţara noastră.
România este pe cale să intre în faliment.
Avem de-a face cu un “guvern cu înţelegere limitată a problemelor” cum afirma chiar un fost ministru al acestui cabinet. Incapacitatea de a adopta soluţii de relansare economică, determină accentuarea riscului unei crize prelungite, cu grave efecte asupra indivizilor şi mediului de afaceri.
Ce s-a întâmplat cu banii ce la FMI? Economia românească va rămâne în recesiune şi în anul 2010, estimările de scădere economică fiind cuprinse între -2% şi -3%. Suntem singura ţară din Europa Centrală şi de Est care are cădere economică şi în acest an.
PSD cere guvernului să prezinte public pe ce au fost cheltuiţi banii împrumutaţi de la FMI şi cum se vor întoarce ei în economie şi, implicit, într-un trai mai bun al românilor.
Criza datoriilor apare ca fiind din ce în ce mai evidentă pe termen mediu, din cauza modelului promovat de actuala guvernare – creşterea economică pe datorie.
Investiţiile în infrastructură s-au redus, numărul şomerilor a ajuns la 680.000, blocajul financiar tinde să se generalizeze, arieratele cresc.
Sprijinirea IMM-urilor are loc doar pe hârtie.
Mai mult, criza economică se suprapune peste cea socială.
Guvernul Boc a luat cele mai dure măsuri de austeritate împotriva propriilor cetăţeni din toate ţările UE, criza socială stă să explodeze.
Bugetarii pierd 40-50% din puterea de cumpărare prin măsura de reducere a salariilor.
Tăierile de salarii, pensiile, ajutoarele de şomaj şi prestaţiile sociale vor face ca rata sărăciei să crească cu circa 4 puncte procentuale în acest an, ajungând la 27%.
Un guvern lipsit de încredere, fără susţinerea populaţiei, un guvern care în loc să unească populaţia în situaţii de criză, o dezbină, trebuie să plece. Guvernul Boc trebuie să plece pentru ca România să mai abiă o şansă.

Ce ne lasa guvernul Boc pentru 2011? Prapad!

· In conditiile bugetare actuale, GUVERNUL ARE O MARJĂ DE MANVRĂ FOARTE REDUSĂ IN 2011; VA PUTEA CREŞTE CHELTUIELILE PENTRU INVESTIŢII CU MAXIM 0,15% DIN PIB, ADICĂ CU APROXIMATIV 160 MILIOANE DE EURO.
· IN TOTAL, GUVERNUL ARE NEVOIE DE APROXIMATIV 16 MLD EURO IN 2011 (13% din PIB):
·5 MLD EURO PENTRU ACOPERIREA DEFICITULUI BUGETAR (INCLUSIV DOBANZI);
·11 MLD EURO PENTRU RATELE DE CAPITAL SCADENTE.

Iată o scurtă analiză facuta de PSD a vrăjilor nereuşite ale guvernului Boc şi nu trebuie să fie expect sau rău voitor ca să le vezi:

1. Programul Prima Casă
– 77% din suma oferită de Guvern a fost utilizată în anul 2009;
– s-au achiziţionat 18600 de locuinţe, din care sub 10% – locuinţe noi;
– construcţiile nu au fost stimulate deoarece s-au achiziţionat locuinţe vechi şi noi, dar din stocul existent în 2008.

2. Programul Rabla
– producţia internă a fost stimulată foarte puţin, în condiţiile în care s-au cumpărat doar 17.200 produse in Romania din totalul de 55.000 de masini;
– Programul Rabla a avut un impact de doar 0,1% din PIB.

3. Programul „Rabla pentru Tractoare”
– s-au acordat garanţii de 50 mil lei şi puteau fi achiziţionate 2900 de tractoare;
– în trei luni de la lansare s-au achiziţionat 50 de tractoare, adică 1,7% din total;
– ajutorul de 17.000 lei/tractor nu acoperă nici 10% din preţul unui tractor nou;
– programul a fost blocat de UE

4. Programul “Primul Siloz”
– în 9 luni de la lansare au fost acordate doar 1500 de certificate de depozit,
– Preţul ridicat al grâului din acest an a transformat „Primul siloz” într-un program neatractiv, întrucât producătorii nu mai doresc să depoziteze cerealele, ci să le vândă, în condiţiile creşterii preţurilor din 2010;

5. Reabilitarea energetică a clădirilor de locuit
– pentru 2010 s-au alocat 300 mil lei, din care 150 de lei credite bugetare;
– cu această sumă s-ar putea reabilita apartamentele din aproximativ 300 de blocuri în întreaga ţară;
– unele proiecte cu finanţare locală au fost stopate din cauza lipsei resurselor bugetare;
– impactul asupra PIB în 2010 – maxim 0,06% PIB.

6.Sprijinirea firmelor care angajează şomeri pe locuri de muncă nou – create prin scutirea de la plata Contribuţiei de Asigurări Sociale
– firmele sunt scutite timp de 6 luni de plata contribuţiilor;
– numărul de personae angajate prin această facilitate – 2100 la sfârşitul lui iunie 2010;
– ca urmare a acestei măsuri, şomajul s-a redus cu doar 0,33%!

7. Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare şi Contragarantare a IMM.
– s-au acordat 10.500 de garanţii, în valoare de 650 mil euro;

8. Sprijinirea IMM-urilor prin acordarea de ajutoare de stat în valoare de maxim 200 mii euro (ajutoare de minimis).
– în 2009-2010, s-au făcut plăţi de numaii 40 mil lei, echivalentul a 47 de ajutoare de stat acordate IMM;
– în 2010, ajutoarele de stat au fost de 0,04% din PIB.

Pensionarii, medicii, profesorii, sindicatele, poliţiştii, militarii, ca să nu mai vorbim de Opoziţie, şi chiar şi unii membri PD-L, cu toţii cerem plecarea unui guvern în faliment. Din păcate, guvernul Boc, din interese de partid, refuză cu îndârjire să acorde o altă şansă României.
Sperăm ca, prin noua moţiune de cenzură, să schimbăm acest lucru. Încă o dată îi rog pe colegii parlamentari să se gândească de două ori înainte de a mai susţine acest guvern. Generaţii întregi vor avea de suferit. Vor trece foarte mulţi ani până ce România îşi va putea reveni.

Puterea poartă, în această perioadă, o campanie de-a dreptul stupefiantă: se spune că Opoziţia e laşă, pentru că fuge de răspundere, iar Guvernul e curajos, fiindcă stă proţăpit la butoane.
Domunule prim ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, dacă sunteţi atât de curajoşi, atunci daţi-vă la o parte ! Vă asigur că nimeni nu vă va acuza de laşitate. Toată România va răsufla uşurată !