Arhivă pentru Decembrie 2011

De ce nu funcționează Cardul Kogalniceanu?

29 Decembrie 2011

Am fost întrebat de mai mulți mici întreprinzători din Brașov, dar și din alte orașe din țară în care am fost, de ce nu merge Cardul Kogălniceanu. Dacă ar fi să fiu răutăcios, aș spune pentru că este făcut de guvernul Boc care nu știe decât să oprească, să reducă sau să taie. Preocupările actualei puteri nu vizează niciodată lucruri care să funcționeze și să creeze reacții în lanț, pozitive pentru economie.

Am mai făcut acum câteva luni o scurtă comparație a sistemului Kogălniceanu cu binecunoscutul sistem unguresc, Széchenyi, după care s-a inspirat guvernul Boc. Aș vrea să reiau analiza și să punctez câteva fisuri ale Cardului Kogălniceanu care îl fac nefiabil.

În primul rând, valoarea creditului:
• În România, linia de credit (mai exact, de microcredit) este în valoare maximă de 125.000 RON (cca. 30.000 euro)/ IMM/ an.
• În Ungaria, creditul de tip revolving presupune un card atașat și limita de creditare în patru trepte pornind de la 1 milion HUF (cca. 4.000 euro) până la 25 milioane HUF (cca. 100.000 euro)/ IMM/ an.

În al doilea rând, modul în care pot fi folosiți banii:
Cardul Kogălniceanu, sumele trase din linia de credit pot fi utilizate numai pentru:
• plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat;
• cheltuieli privind aprovizionarea, productia, desfacerea;
• cheltuieli privind executarea de lucrari și/ sau prestarea de servicii;
• cheltuieli privind constituirea, prelucrarea, valorificarea stocurilor;
• alte tipuri de cheltuieli necesare desfășurării activității curente;
• cheltuieli cu salariile și asimilatele acestora;
• alte costuri de operare.

Cardul Széchenyi, clienții pot folosi, în mod neîngrădit, banii din credit pentru a face diverse plăți, cu excepția unui număr restrâns de activități nominalizate de Comisia Europeană.

Cardul Széchenyi oferă o serie de beneficii:
• este disponibil pentru o gamă largă de IMM-uri, cărora le satisface nevoile individuale de finanțare pe termen scurt;
• este oferit într-un timp extrem de scurt: circa două săptămâni;
• beneficiază de cea mai scăzută rată a dobânzii şi de cel mai mic nivel al costurilor de pe piaţa creditului;
• este oferit clienților printr-un serviciu de tip door-to-door;
• prin sistemul special de cooperare, acceptă şi ia în considerare toate aspectele şi interesele părților implicate (stakeholders);
• are durata de 1 an, cu posibilitatea prelungirii până la 3 ani;
• are posibilitatea creşterii volumului și/sau a duratei creditului;
• este un card bancar valabil pentru titular și, respectiv, pentru partenerii acestuia, având acceptare internaţională la plată;
• clientul are obligaţia de rambursare trimestrială a sumelor trase.
• Cardul Széchenyi a devenit un adevărat brand financiar pe piața maghiară de profil, astfel încât IMM-urile deținătoare ale acestui card constituie, practic, un club select al beneficiarilor de bonitate financiar-bancară și fiscală.

Schema de funcționare

În România,
Presupune implicarea a cel puțin 5 instituții publice și necesită parcurgerea a minimum 12 pași procedurali. Lista documentelor standard necesare pentru contractarea liniei de credit cuprinde cel puțin 7 documente juridice și 6 de natură financiar-contabilă. Rolul central revine băncilor care acordă, sau nu, liniile de credit.
În cadrul Cardului Kogălniceanu, AIPPIMM are un rol relativ restrâns, birocratic:
• înregistrarea IMM-urilor aplicante;
• confirmarea celor eligibile în Cardul Kogălniceanu;
• ținerea evidenței celor care au achitat cota parte din dobânda la creditul tras;
• efectuarea plății lunare a subvenției de dobândă.
• AIPPIMM este o instituție publică, subordonată MECMA, finanțată integral de la bugetul statului.

În Ungaria,
Schema de funcționare este foarte simplă și funcțională, redusă la strictul necesar: cel mult 3 instituții publice implicate și necesită maximum 6 pași procedurali. Rolul central revine KA-VOSZ, care operează un sofisticat sistem informatic aferent Cardului Széchenyi și, totodată, deservește o întreagă rețea națională de IMM/PFA beneficiare ale Cardului Széchenyi, intermediind în relația acestora cu băncile afiliate. KA-VOSZ funcționează exclusiv pe baza încasării unui comision anual de administrare a SC, perceput IMM-urilor beneficiare.

Și, pentru că nu putem renunța la birocrație, criteriile de eligibilitate ne omoară:
IMM-urile aplicante care îndeplinesc cumulativ următoarele cerințe sunt declarate eligibile d.p.v. al Cardul Kogălniceanu, la data aprobării creditului:
• nu se află în dificultate în sensul Liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate, publicate în JO al UE nr. C 244/2 din 1 octombrie 2004;
• în cazul în care au fost emise decizii de recuperare a ajutorului de stat împotriva lor, acestea au fost deja executate, creanţele fiind integral recuperate;
• nu se află în litigiu, în calitate de pârâte, cu MFP, MECMA şi băncile partenere;
• sumele ajutoarelor de minimis de care au beneficiat într-o perioadă de 3 ani fiscali (2 ani fiscali anteriori plus anul curent), nu depăşesc, echivalentul în lei, a 200.000 euro sau a 100.000 euro pentru transportul rutier;
• nu figurează cu credite restante, în baza de date a CRB;
• nu figurează cu incidente majore, cu cecuri şi bilete la ordin, în ultimele 12 luni, în baza de date a CIP;
• nu s-a instituit procedura judiciară a insolvenţei;
• prezintă băncii partenere garanţii colaterale pentru cel puţin 40% din valoarea liniei de credit;
au minim 2 ani consecutivi de activitate în domeniul în care îşi desfaşoară activitatea.

Ungurii, mult mai practici, au impus doar:
Clienții IMM/ PFA care participă la programul Cardul Széchenyi să fie:
• membri ai VOSZ și/sau ai MKIK;
• întreprinderi cu vechime de minimum 1 an;
• să nu se afle pe lista neagră (black list) a datornicilor la stat.

Și, în opinia mea, lucrul cel mai important lucru care este greșit la noi – Cardul Kogălniceanu este un program național inițiat și derulat exclusiv de instituțiile statului și bănci, pe când Cardul Széchenyi este un program național elaborat și implementat cu succes, printr-un parteneriat-public privat.

Așadar, așa cum a fost întocmit, Cardul Kogălniceanu nu are nici un fel de legătură cu programul Széchenyi, deși încearcă să rezolve același tip de problemă – finanțarea IMM-urilor pe termen scurt.

Rezultatele Cardului Kogalniceanu? La limita cea mai de jos. Din aproape 3.000 de IMM-uri care au aplicat la program (până în prima jumătate a lunii noiembrie 2011), AIPPIMM a analizat circa 2.000 de dosare, iar băncile partenere au deschis 15 linii de credit. În ritmul acesta, nici măcar întreprinzătorii dintr-o comună nu au fost sprijiniți.

În ritmul acesta, nu putem trage decât o singură concluzie – Cardul Kogălniceanu a fost înființat doar din motive populiste, pentru ca guvernul Boc să bifeze o pseudomăsură anticriză.

Din seria „succesurilor” dlui. Ialomitianu

27 Decembrie 2011

Am citit azi o știre despre faptul ca dl. ministru Ialomitianu dorește sa crească taxele si impozitele locale cu 50%. Ceea ce mi s-a părut insa ridicol este ca aceasta propunere vine din partea Asociatiei Primarilor. Oare care primari doresc sa pună biruri pe proprii cetățeni? Poate ne da dl. Ialomitianu o lista cu primarii care vor acest lucru.

Aceasta decizie vine in completare la sirul de creșteri masive de taxe si impozite impuse de guvern in ultimii doi ani. Daca mai adaugam si reducerea salariile si pensiilor, reducerea numărului de prestati sociale, avem un tablou complet al reusitelor ministru premiat.

Mai mult, propun ca dl. Ialomitianu sa facă un experiment chiar pe propriul oraș, Brașov, si sa-i propună sefului sau de partid, dl. Scripcaru, sa mărească taxele si impozitele locale cu 100% care, oricum, sunt cele mai mari din tara. Poate ne ajuta in felul acesta sa scapam de el in noiembrie, anul viitor.

Succes!

Sărbători fericite!

24 Decembrie 2011

Sărbători frumoase tuturor românilor! Un Crăciun fericit alături de cei dragi și un An Nou mai bun!

Aș dori să le mulțumesc tuturor cititorilor mei care au apreciat faptul că am încercat să mă îndepărtez de jocul de replici populiste și să pun în discuție soluții economice și sociale care pot schimba ceva în viața oamenilor. Mulțumesc celor care au acceptat provocarea dezbaterii venind cu propuneri și comentarii.

Urmează un an greu și încărcat pentru România, din toate punctele de vedere, care ne va oferi însă ocazia să intensificăm schimburile de idei.

În 2012, îmi doresc să nu vă pierdeți speranța în mai bine, să vă păstrați încrederea că vă puteți îmbunătăți viața prin deciziile pe care le luați și prin implicarea dvs. în evoluția României.

La mulți ani!

Când minoritatea discriminează majoritatea

21 Decembrie 2011

În ultimul timp, o parte a maghiarilor din România (aș spune mai degrabă o parte a liderilor maghiari) pratică un anumit tip de discriminare față de români. Astfel, prin diverse acțiuni provocate, ungurii din țara noastră se chinuie (chiar acesta este cuvântul) să arate cât de mult le sunt îngrădite drepturile, mai ales din perspectivă culturală, în țara noastră.
Nimeni nu cred că poate susține că o țară cu un ministru al culturii maghiar, cu universități în limba maghiară, cu manuale în limba maghiară etc. practică acțiuni de discriminare sau de ”ștergere” a identității unei minorități, cum este cea maghiară.

În opinia mea, multe din aceste reclamații pe care le ridică, în special, reprezentanții UDMR nu se regăsesc în rândul comunităților cu populație majoritar maghiară. Din păcate, este principalul subiect de campanie permanentă al UDMR care, de peste 20 de ani de când s-a înființat, nu reușește să vină cu mesaje de altă natură decât cele de genul regionalizării pe criterii etnice. Și tot din păcate, UDMR s-a aflat, conjunctural, la putere în majoritatea guvernelor și a reușit să-și păstreze actuală această strategie de manipulare.

Într-o epocă a globalizării, în care UE are ca motto ”Unitate prin diversitate”, liderii maghiari cer periodic separare încercând astfel să țină izolată comunitatea maghiară din România. Este și asta o metodă pentru a o controla mai ușor!
Și mai rău este că această ”muncă”, dusă prin diferiți lideri formali sau informali, influențează viața din comunitățile româno-maghiare, iar pe cetățenii români de etnie maghiară îi îndepărtează de valorile statului român.

Aud de multe ori politicienii maghiari spunând în discursul lor: ”Cetățenii maghiari din România…”. Nu este corect, ungurii din România sunt cetățeni români care au aceleași drepturi ca și restul românilor, dar și același obligații.
Cu toții plătim taxe și impozite, cu toții primim asistență din partea statului (atâta câtă este) și cu toții ar trebui să cântăm imnul României în momentele oficiale sau să-l ascultăm cu respect (fac referire la ceea ce s-a întâmplat la meciul de hochei când etnicii maghiari din naționala României au cântat imnul Ungariei).
Din nefericire, acesta este rezultatul educației induse în ultimul timp, în spațiul public, de către liderii unguri.

Ministrul de finanțe Ialomițianu, prins între contabilitate și populism

12 Decembrie 2011

Dl. Ialomițianu, ministru de finanțe cu viziune contabilă, a încercat, săptămâna trecută, să-și îmbunătățească discursul politic. Și pentru că i-a fost teamă să facă asta public, a mers la UNPR unde nu a întâmpinat nicio opoziție.

Evident, după ce s-a lăudat cu realizările PDL, a adus în discuție și faptul că amendamentele USL la proiectul de Lege a bugetului de stat pentru 2012, ar duce țara în incapacitate de plată. Mai mult, dumnealui susține că parlamentarii USL nu ar fi sprijinit propriile amendamente în Comisia de buget a Parlamentului. Înainte de a trece la analiza amendamentelor USL, îl provoc pe dl. Ialomițianu să facă publice numele acelor parlamentari USL despre care vorbește.

Concret, pe amendamente, cred că dl. Ialomițianu are tupeu să vină cu critici în condițiile în care este parte a unui guvern care a făcut cel mai mult rău României, după 1989, prin măsuri total iresponsabile și împotriva propriilor cetățeni – pensii și salarii tăiate, mame fără indemnizații pentru copii, închiderea a zeci de mii de IMM-uri, peste 1 milion de români rămași fără locuri de muncă, peste 20 miliarde euro împrumuturi până acum, plus 16 miliarde euro anul viitor, marii investitori străini alungați din cauza politicilor fiscale etc. etc.

Dintre amendamentele USL, aș dori să insist, în special, pe cele care ar aduce mai multă disciplină financiară. Astfel cerem:

Transparență în alocarea resurselor bugetare, optimizarea acestora în cadrul proiectelor de investiții și eliminarea arieratelor din economie.
• ”Alocarea resurselor bugetare către unitățile administrativ-teritoriale pentru finanțarea lucrărilor în infrastructură se va face în următoarea ordine: achitarea facturilor restante recunoscute de ordonatorii principali de credite, asigurarea cofinanțării proiectelor cu finanțare nerambursabilă din fonduri europene, asigurarea fondurilor pentru continuarea lucrărilor de investiții începute și pentru investiții noi.”
• ”Introducerea la finanțare a proiectelor în cadrul fiecărui program național de investiții se va face în ordinea în care acestea au fost aprobate.”
• ”Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va informa trimestrial Parlamentul României, în legătură cu modul de alocare a resurselor bugetare către unitățile administrativ-bugetare, pe programele naționale de infrastructură. ”

Am mai cerut, de asemenea, eliminarea corupției politice prin folosirea Fondului de rezervă al premierului. În acest fel, primarii vor beneficia de sume suplimentare, fără discriminare sau pe criterii politice.

Tot la capitolul corupție, am repetat propunerea de luare a unor măsuri stricte în privința cheltuirii banilor publici – ”În 2012, cheltuielile cu bunuri și servicii, cu excepția medicamentelor și a cheltuielilor curente aferente utilităților, se reduc cu 50%, față de nivelul realizat în 2011.”

Mai mult, am cerut cerut revizuirea Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii, un program cu dedicație pentru alegerile de anul viitor. Să ne amintim cazurile din județe unde 99% din bani sunt acordați primărilor PDL. Este și situația Brașovului. Am vorbit despre acest lucru într-un alt material – https://constantinnita.wordpress.com/2011/05/02/toate-drumurile-din-brasov-duc-la-pd-l/

Legat de propunerea reducerii TVA-ului cu 1% de care, probabil, îi este cel mai frică dlui. Ialomițianu, acest lucru ar duce la relansare economică și, implicit, la creșterea consumului.

În domeniul agriculturii, am solicitat stimularea producției agricole, susținerea consumului de produse proaspete din producția autohtonă, prevenirea creșterii excesive a prețurilor și combaterea evaziunii fiscale.

Desigur, am pus în discuție și două măsuri care îi vizează direct pe români – creșterea salariului minim pe economie la 800 lei și reducerea CAS pentru a da posibilitatea angajatorilor să creeze noi locuri de muncă.

Din păcate, ministrul de finanțe este obișnuit numai să ajusteze, să se împrumute și să calculeze strict din punct de vedere contabil. Calitatea de finanțist îi lipsește cu desăvârșire și orice strategie fiscală îi dă fiori. De aceea i-aș propune dlui. Ialomițianu să-și schimbe titulatura în Ministrul Contabilității bugetului de stat.

Cum se reflectă deciziile summitului UE asupra României

12 Decembrie 2011

Noua decizie a UE impune reguli fără precedent pentru țările membre. Astfel, bugetele generale ale guvernelor trebuie să fie echilibrate sau în surplus. Acest principiu se consideră respectat dacă, cu titlul de regulă, deficitul structural anual nu depășește 0,5% din PIB-ul nominal.

Înainte de a face o scurtă prezentare a efectelor acestei decizii, aș dori să fac câteva comentarii de ordin politic. USL este de acord cu asumarea noului acord de către România, dar sesizează încă o dată atitudinea nedemocratică a dlui. președinte Traian Băsescu care nu s-a consultat înainte cu partidele politice despre această decizie .
Întors de la Bruxelles, dl. Băsescu anunță că ne cheamă la consultări. Aș spune, mai degrabă, la informări! Din păcate, cred că dl. președinte se va folosi de această întâlnire pentru a pune în discuție modificarea Constituției. Va încerca, din nou, metoda de manipulare ”2 în 1” susținând că acest nou acord ne obligă să modificăm Constituția, deși nu există nicio legătură. Prin aceeași metodă, dl. Băsescu ne-a anunțat ieri că România trebuie să se împrumute cu 16 miliarde de Euro în 2012.

Care sunt avantajele ?
Regula funcţionează deja în Germania – atingerea unui deficit bugetar structural de 0,5% din PIB până în 2016.

Pentru noi, regula s-ar putea traduce în angajament pentru disciplină fiscală în formă continuată, volatilitate macroeconomică determinată de ciclurile electorale mult mai redusă.

Cel mai mare avantaj însă este că vom avea bugetul la timp, iar derapajele bugetare se vor micșora. De asemenea, vor putea fi testate corelațiile macro din buget. În același timp, opoziția va cunoaște situația reală a parametrilor macro și a bugetului.

Indicatorul îți arată în mod corect sustenabilitatea finanţelor publice. Ne aducem aminte cum am fost păcăliţi de indicatorul deficit bugetar efectiv în anii de expansiune 2006-2008. În România, nivelurile efective ale deficitului bugetului general consolidat au fost de 2,5% în 2007 şi, respectiv, 5,4% din PIB în 2008. Ori calculul deficitului structural – eliminarea componentei ciclice a veniturilor, adică plusul de venituri bugetare care a apărut în perioada de expansiune (şi pe care nu-l mai regăsim în recesiune) arată de fapt deficitele reale – deficite structurale de 4% în 2007 şi 8,9% din PIB în 2008, situate cu mult deasupra celor efective.

Evoluţia deficitului bugetar structural prezintă, în mod obiectiv, cât de prociclic eşti (adică torni gaz pe foc când focul este deja mare, supraîncălzind economia şi torni apă pe foc atunci când focul de-abia mai pâlpâie, adică economia este în recesiune, accentuând acest fenomen).

Țările care au reguli fiscale au avut, pe perioade medii de timp, deficite cu 2 ppt din PIB mai mici şi ponderi ale datoriei publice cu 20 ppt din PIB mai mici decât ţările care nu au reguli fiscale.

Regula fiscală luată în discuţie ne va obliga să ne restructurăm modul de a avea politici macro. Ne împinge spre ceea ce se cheamă ”politici bune în timpuri bune”.

Care sunt dezavantajele ?
Această decizie presupune o ajustare continuă până în 2015-2016 pentru a se putea atinge acest deficit. România are acum 1,9% din PIB deficit structural. În ultimii doi ani am mers cu viteza de ajustare de 1,8% din PIB. În acest moment nu prea mai avem însă pe unde să facem ajustare. Dacă luam în considerare o viteză de ajustare de 0,5% din PIB pe soldul bugetar structural, ținta de 0,5% deficit bugetar structural pentru 2016 este fezabilă.

Cel mai mare dezavantaj este că pot apărea situații în care să ni se pună piedici de la investiții mai mari, ajutoare de stat mai mari, garanții mai mari etc.

Intervenția CE poate se mai poate exprima și prin recomandări de vânzare a anumitor companii strategice (ex. FMI: companiile energetice, Poșta Română). Vom avea de a face cu un anumit tip de condiționalități similare celor de la FMI, dacă nu vom ști cum să negociem bugetele.

Și astfel îl contrazic, din nou, pe dl. Traian Băsescu care spunea că Acordul de uniune fiscală nu influențează românii nici în minus nici în plus.

Guvernul Boc își ”asumă răspunderea” pentru fraudarea alegerilor

6 Decembrie 2011

Nu știu dacă mai ține minte cineva a câta asumare a răspunderii din partea guvernului Boc este cea privind comasarea alegerilor. Cu siguranță este o altă decizie greșită luată de actuala guvernare.

Evitarea Parlamentului într-o astfel de situație reprezintă un act iresponsabil din partea PDL prin care ne demonstrează, încă o dată, că nu are niciun respect pentru sistemul democratic al României.

Deși Traian Băsescu a câștigat alegerile din 2009 anunțând că susține reducerea numărului de parlamentari, azi, PDL a decis că nu mai este prioritar acest lucru, după cum ne-a anunțat senin dl. Flutur. Cred că PDL a făcut un calcul și a ajuns la concluzia că nu vor avea suficiente posturi de împărțit, mai ales că vor pierderile alegerile de anul viitor. Nu mai punem la socoteală că UDMR nu este de acord cu reducerea parlamentarilor.

Dincolo de aceste tertipuri politice, asumarea răspunderii privind comasarea alegerilor este o decizie ilegală și anticonstituțională a PDL întrucât prelungirea mandatelor aleșilor locali nu intră în atribuțiile guvernului. Aceștia au fost aleși nominal de populație și, legal, trebuie să se încadreze într-un anumit mandat.

Mai mult, este o metodă de manipulare prin care PDL speră să bulverseze electoratul pus în fața a 6 buletine de vot. Pentru cetățeni va fi foarte greu să mai poată aprecia propunerile partidelor și politicienilor – dispare într-un fel idea votului uninominal pentru care ne-am luptat acum patru ani.

Cred că este foarte clar pentru toată lumea că PDL se pregătește de fraudarea alegerilor și nu îi pasă de niciun principiu legal sau moral. Cel mai concludent exemplu este anunțul privind reducerea pedepselor pentru fraudele electorale. Dl. Igaș nu a avut nici măcar decența să-și pregătească o argumentare convingătoare în acest sens. Nu a știu să spună de ce această decizie.

Și așa cum ne-am obișnuit, de fiecare dată când nu știe de ce și cum, când vrea să evite dialogul cu opoziția, când refuză dezbaterea publică, guvernul Boc își asumă răspunderea.

Cine își asumă însă răspunderea pentru păcălirea românilor printr- o serie nenumărată de promisiuni populiste – reducerea parlamentarilor, plata salariilor și pensiilor, un trai mai bun etc.? Cel mai probabil, președintele Băsescu va da vina pe PDL și pe parlamentari, PDL va da vina pe opoziție etc. Pe scurt, nimeni nu-și va asuma răspunderea.