Posted tagged ‘Ministerul Economiei’

Ce se întâmplă cu reaşezarea sistemului de redevenţe din România?

9 Aprilie 2017

În anul 2012, când am fost propus ministru al Energiei, unul din obiectivele pe care mi le-am stabilit a fost reaşezarea sistemului de redevenţe. Am început să lucrez la acest proiect dar mi s-a spus că nu este treaba ministrului Energiei ci a Ministerului de Finanţe. Au fost nişte încercări de asociere dar au eşuat şi iată-ne în anul 2017 fără nicio modificare în calculul sistemului de redevenţe.

Ştiu că există un studiu făcut de o companie internaţională de consultanţă dar cred că nimeni nu l-a luat în considerare. După opinia mea trebuie să facem distincţie între exploatările on shore şi cele off shore. Cele on shore trebuie reanalizate şi puse în acord cu ceea ce se doreşte prin programul de guvernare pentru că ne aşteptăm la o scădere a veniturilor la bugetul de stat, iar creşterea valorii redevenţelor ar avea efect tocmai mărirea acestor venituri.

Noi nu vom putea relansa industria extractivă, petrochimică, de prelucrare a unor minereuri dacă nu vom reaşeza volumul şi valoarea redevenţelor. Nu văd nicio strategie în acest domeniu şi nici măcar nu am auzit de vreo preocupare în acest sens.

De asemenea, nu pare să existe niciun plan cu privire la redevenţele off shore. Ne-am bucurat cu toţii de descoperirile de rezerve de gaze naturale din Marea Neagră. Se cunoaşte faptul că investiţiile în explorare şi exploatare în mare sunt foarte ridicate în comparaţie cu cele de pe uscat, deci şi redevenţele trebuie stabilite în funcţie de aceste eforturi investiţionale. Problema este ce se întâmplă cu aceste gaze? Unde sunt ele transportate? Cine le foloseşte? Ce câştigă statul român?

Răspunsul la aceste întrebări trebuie să-l dea Guvernul României prin ministerele de resort. Este inacceptabil ca, prin aceste exploatări, să creştem habul energetic din Austria şi să nu creăm noi unul aci, în România. În acelaşi timp, este neînţeles de ce nu încercăm realocarea unor companii din domeniul petrochimiei în România şi relansarea acestei industrii.

 

Debandada din comerţul exterior numită reformă

7 Octombrie 2016

După cum am atras atenţia acum câteva saptamâni, activitatea comerţului exterior al României este pur şi simplu aruncată în aer. Spun acest lucru pentru că aşa numita reorganizare a activităţii de comerţ exterior din cadrul Ministerului Economiei este o simulare, o băşcălie.

Practic, nu cred că exista în UE vreo ţară care să aibă o asemenea structură. Nu mai vorbim de faptul că există o lege privind înfiinţarea Institutului de comerţ exterior care nu este pusă în aplicare. Ministerul se pare că nu are de gând nici să desfiinţeze Institutul, nici să pună ceva în locul acestuia.

De asemenea, împărţirea posturilor externe în două categorii şi anume, posturi de promovare şi investiţii străine şi posturi pentru birourile externe ale Ministerului Economiei iarăşi reprezintă o invenţie năstruşnică. Adică aceia care vor lucra în birourile ministerului nu vor putea face promovare pentru a aduce investiţii în ţară sau invers!? Adică 40 de salariaţi vor face promovare şi investiţii, iar ceilalţi 43 vor face reprezentare!?

Mai mult, am înţeles că se scot la concurs 37 de posturi. Vom vedem cine participă la aceste concursuri şi care vor fi criteriile de ocupare a acestor posturi.

Dacă aceasta este reforma în domeniul comerţului exterior atunci mai bine ar fi să desfiinţăm această activitate care este tratată cu o incompetenţă crasă.

Importanța fondurilor de garantare în România

23 Mai 2016

De aproape doi ani se tot discută, fie în guvernul politic, fie în cel tehnocrat, cum să se desființeze Fondul de contragarantare. Constat cu mâhnire că oamenii care doresc lucrul acesta nu cunosc sau nu vor să înțeleagă ce face un asemenea fond. De altfel nici Fondul de garantare pentru IMM-uri nu stă mai bine.

În condițiile în care, în România, a lua un credit pentru o societate românească este o adevărată aventură, aceste instrumente create și dezvoltate în timpul mandatelor mele sunt singurele care pot stimula IMM-urile și start-up-urile.

Pentru cei care vor desființarea acestor instrumente le reamintesc că pentru a crește numărul de garanții pentru IMM-uri s-a creat Fondul de contragarantare ca multiplicator de 6-8 ori al numărului de IMM-uri ce pot accesa credite cu garanții de până la 80% din valoarea creditului.

Din păcate și încrederea băncilor în aceste fonduri a scăzut, în primul rând, din cauza instituțiilor statului, respectiv Curtea de conturi și Ministerului de Finanțe  și, mai ales, din cauza lipsei de profesioniști care să înțeleagă rostul acestora. Mai mult, locul acestor fonduri este la Ministerul Economiei, așa cum a fost până în anul 2014 și nicidecum la Ministerul de Finanțe, cum este acum. 

Este timpul să se ia decizii foarte clare cu privire la situația acestor fonduri pentru a putea relansa creditarea IMM-urilor românești și activitatea acestora.

 

Incotro se indreapta viziunea Ministrului Economiei?

15 Februarie 2016

L-am urmărit zilele trecute pe dl. ministru Borc la un post de televiziune și am câteva chestiuni pe care aș dori să le supun atenției domniei sale dar și opiniei publice. Mă așteptam ca, pentru un an de ministeriat, să prezinte câteva proiecte concrete. Nu le-am auzit, dar, dacă există, ar fi bine să le facă publice. Eu aș vrea să insist pe câteva propuneri:

1. Se vorbește despre revenirea Agenției pentru investiții străine la Ministerul Economiei. Un lucru foarte bun! Dar, în același timp, se vorbește despre mutarea consilierilor economici la Ministerul de Externe. Aceasta este un lucru foarte rău! Strategia comercială a României, mai ales cea bilaterală, trebuie făcută de Ministerul Economiei, prin intermediul Departamentului de Comerț, care trebuie întărit. Acum câțiva ani, dl. Videanu a redus din schema externă a ministrului peste 40 de posturi ceea ce a dus la inexistența produselor românești pe anumite piețe.

Consilierii economici trebuie reorganizați, eventual în Agenții economice, cu personal angajat de pe piață, și nu ținuți în ambasade, unde există anumite rigori. Un prim pas a fost făcut prin înființarea Institutului Român de Comerț Exterior care va avea un rol important în promovarea produselor românești precum și în pregătirea de personal de specialitate. Rămâne de văzut dacă acest institut va avea eficiența dorită.

2. Am văzut dorința d-lui ministru de a înființa un fond de investiții pentru românii din diasporă. Idee excelentă! Dar cred că puteți să-i dați drumul și Fondului Român de Investiții, pe care îl aveți în proiect la minister. Acesta are drept scop preluarea tuturor participațiilor statului de la toate societățile de stat privatizate și listarea lui la Bursă. Fondul este necesar pentru investiții în anumite domenii, de exemplu în prelucrarea cuprului sau uraniului sau în alte zone.

3. Se știe că, începând din decembrie 2015, România importa uraniu (fapt incalificabil având în vedere rezervele pe care le are țara noastră). De ce s-a întâmplat lucrul acesta? Cine are interes să importăm un asemenea produs? De ce nu dăm drumul la proiectul de exploatare a uraniului de la Grințieș?

Am dat câteva exemple de obiective pe care trebuie să le avem în vedere în viitorul apropiat. Dincolo de reorganizări, de epurări, de aplicarea unor măsuri de integritate, de aducerea unor persoane impuse de anumite companii în diverse funcții, rămâne o întrebare – ce dorim să construim pentru viitor? Cred că este nevoie de o dezbatere extinsă pentru răspunsul la o asemenea întrebare.

 

Comunicarea pe listarea Romgaz la Bursa din Londra a fost nominalizata la PR Sabre Awards

31 Martie 2014

Anul trecut, echipa Departamentului pentru Energie, a gestionat trei proiecte importante – listările Transgaz, Nuclearelectrica şi Romgaz.

Romgaz a adus un element de noutate, atât pentru Guvern, cât şi pentru investitori. Listarea la Bursa de la Londra este o premieră pentru o companie de stat din România, iar rezultatele obţinute atât la Londra, cât şi la Bucureşti, confirmă potenţialul companiei, fiind un pariu câştigat.

Astăzi, a fost anunţată lista proiectelor finaliste la competiţia internaţională SABRE Awards, iar campania de comunicare „Romgaz, prima companie de stat din România listată pe Bursa din Londra” a fost inclusă în această listă, la categoria „Agenţii guvernamentale”.

Listarea Romgaz rămâne un moment de referinţă pentru România. Guvernul a valorificat potenţialul Romgaz, mizând pe elemente cheie precum profilul companiei, stabilitatea economică şi politică a pieţei locale şi angajamentul autorităţilor de a deschide companiile de stat către capitalul privat. Cu toţii am avut încredere în acest proiect şi sunt convins că vom vorbi despre rezultate similare şi în cazul viitoarelor listări.

Londra

Campania de comunicare „Romgaz, prima companie de stat din România listată pe Bursa din Londra”, a fost derulată, în 2013, de Departamentul pentru Energie, aflat în coordonarea Ministerului Economiei.

Competiţia internaţională SABRE Awards (Superior Achievement in Branding and Reputation) premiază campaniile de relaţii publice, înregistrând în acest an 2.400 de aplicaţii din peste 40 de pieţe. La categoria ,,Agenţii guvernamentale”, lista proiectelor finaliste include: Check the Money – The Swedish Central Bank with Prime; Dementia Awareness: „Have the conversation” – The Norwegian Directorate of Health with Burson-Marsteller Oslo; The Launch of the New Official Dietary Guidelines in Denmark – The Ministry of Food, Agriculture and Fisheries with Mannov; „Morocco, More Business” – Moroccan Investment Development Agency (AMDI) with Marco de Comunicación S.L.; Romgaz, the First Romanian State Company Listed on the London Stock Exchange – Department for Energy (Romania) with Department for Energy

http://holmesreport.com/news-info/14771/Holmes-Report-Announces-Finalists-For-EMEA-Region-SABREs.aspx

Acţiunile Transelectrica scad dramatic înainte de vânzarea pe Bursă

15 Martie 2012

Prim-ministrul Mihai Răzvan Ungureanu a anunțat cu mândrie că l-a demis pe Horia Hăhăianu din funcția de director general al Transelectrica. Am aflat însă că Gheorghe Seculici, membru în Consiliul de Administrație al Transelectrica, împreună cu Gheorghe Ștefan „Pinalti”, primarul din Piatra Neamț cu influență puternică la Ministerul Economiei, au negociat cu noul ministru, Lucian Bode, ca Horia Hăhăianu să fie numit inspector-șef şi să preia o parte din atribuțiile directorului general. Astfel încât totul a rămas în mâinile cui trebuie. Practic, Hăhăianu și grupul de interese care îl susține va continua să facă jocurile politice și economice la Transelectrica.

În plus, am mai aflat că în Consiliul de Administrație vor intra membri noi care nu au nicio legătură cu energia, dar au strânse legături politice la PDL – Andrei Todea, de profesie medic legist, dar numit de PDL secretar general la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și Silviu Mănăstire, de profesie preot, în prezent consilier al ministrului Bode. Mai mult, şi directorul de cabinet al ministrului, Margin Gabriel-Adrian va face parte din CA.

De altfel, majoritatea membrilor CA Transelectrica nu au nicio treabă cu domeniul energiei, ei fiind absolvenți de sport, de drept, de arhitectură etc. ceea ce arată calitatea profesională a oamenilor promovați de PDL.

Coincidență sau nu, toate aceste manevre politice se întâmplă înainte vânzării celor 15% acțiuni din Transelectrica. Nu putem să nu ne întrebăm – cine are interes pentru amplificarea unui scandal la Transelectrica astfel încât valoarea acțiunilor să scadă semnificativ? Deja acțiunile au scăzut ieri, miercuri 14 martie, cu 4,6%.

În aceste condiții, PSD cere suspendarea operațiunii de vânzare a pachetului de acțiuni și înlocuirea conducerii politice astfel încât statul român să nu iasă în pierdere în urma acestei tranzacții. Trebuie să trecem de urgență la introducerea managementului privat care să nu mai răspundă la comenzile politice ale partidului de guvernământ.

Atragem atenția și asupra celorlalte companii de stat la care s-au anunțat vânzării de acțiuni. Este posibil să fie pusă în aplicare aceeași strategie ca la Transelectrica.

De asemenea, îi cerem premierului să răspundă public pentru situația de la Transelectrica și să ia măsuri pentru evitarea oricărui prejudiciu.