Arhivă pentru Iulie 2011

Soluții pentru vulnerabilitățile macroeconomice ale României

22 Iulie 2011

În ciuda tuturor asigurărilor de bine venite din partea președintelui Băsescu și a premierului Boc, datele macroeconomice ale României arată o realitate cu totul diferită care nu poate să nu ne îngrijoreze.

Atragem atenția asupra următoarelor problemele pe care țara noastră le are în pragul celui de-al doilea val al crizei.
Dacă în perioada 2005-2008, România a avut un ritm de creștere a PIB potențial de 5-6%, studiile arată că pe termen mediu acesta se va reduce la 2,5-3%.

România nu beneficiază de cea mai ieftina sursa de finanțare – fondurile europene. La sfârșitul anului 2010 aveam un grad de absorbție de 2,5% din PIB. Acum avem în jur de 3% din PIB. România a absorbit de circa 8 ori mai puține fonduri pe locuitor decât Estonia, de 5 ori mai puțin decât Polonia și de 4 ori mai puțin decât Cehia.

Datoria totala externa a României s-a dublat în perioada septembrie 2008 – mai 2011. Astfel am ajuns în acest moment la 95 miliarde euro.

Serviciul datoriei externe în 2010 a fost de 9,5 ori mai mare decât în 2004, adică 38 miliarde euro. România este puternic vulnerabilă la o creștere a dobânzii pe piețele financiare internaționale determinată de contagiunea crizei datoriilor suverane din zona euro.

Există câteva soluții pe care le-am propus de mai multe ori și care ar putea să atenueze o parte din efectele valului doi al crizei:
1.Formarea unui comitet tripartite.
2.Constituirea unei celule de criză la nivelul Ministerului Finanțelor Publice care va implementa un set de indicatori fiscali de avertizare timpurie în conformitate cu metodologia internaționala.
3.Constituirea de urgență a unei rezerve la Trezorerie care să acopere cu lichidități o perioadă de minimum 6 luni de finanțare.
4.Instituirea unei reguli fiscal, 0,5% din PIB ținta de atins pentru deficitul bugetar structural până în 2016 + regulă privind plafonarea datoriei publice la maximum 40% din PIB.
5.Prioritizarea investițiilor publice.
6.Pact Național pentru deficit bugetar (pact național al tuturor fortelor politice pentru ca deficitul să fie destinat doar pentru investiții).
a.Plafonarea împrumuturilor guvernamentale pe piața internă (pentru a permite băncilor să crediteze mediul privat).
b.În plus, niciun împrumut extern nu poate fi luat decât pentru investiții.
7.Introducerea unei suprataxări a tranzacțiilor speculative (financiare și imobiliare)
8.Auditarea strictă a alocărilor şi utilizării banilor publici din programul PNDI – program prin care 4 mld euro se risipesc în scopuri politice.
9.Înființarea unui comitet parlamentar de monitorizare pentru creșterea transparenței utilizării banilor publici. Se vor raporta şi urmări toate contractele publice cu valoare mai mare de 100.000 euro
10.Ţintă Zero deficit la bugete locale. Banii de investiții publice vor fi acordați doar pe programe naționale. De la bugetul de stat se vor aloca bani pentru cofinanțarea prin programe europene sau locale.
11.Restructurarea instituțiilor de control fiscal (ANAF, Garda Financiară, Vama) și înființarea, la cele trei zone, a unui consiliu de supraveghere și audit format din experți internaționali (din state membre UE, cu performanțe în domeniu)
12.Deblocarea imediata a posturilor pentru sistemele de învățământ şi sănătate după regula de înlocuire 1 la 1. Mecanism de promovare a tinerilor în system.
13.Plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile. Introducerea de standarde de cost pentru administrația publică centrală și locală. Generalizarea sistemului SEAP cu standardizarea criteriilor.
14.Introducerea contractelor de performanță în toate instituțiile publice şi companii de stat (ministere, agenții guvernamentale, autorități locale şi companii de stat) (Asistenţă tehnică din partea BM și IFC).
15.Adoptarea Legii privind integritatea în cadrul executivului. Se va interzice tuturor membrilor (până la rudele de gradul 3 inclusiv) din executivul central și local, precum și Parlament și Consilii județene și locale, să facă afaceri cu statul, inclusiv ca acționari la societăţile participante la licitații.
16.Contracte de Property management și facility management pentru clădirile instituțiilor statului. Ținta: reducerea cu 30% a costurilor de întreținere, utilități, reparaţii, mentenanță etc.

Noile efecte ale crizei economice

14 Iulie 2011

România este departe de a fi ieșit din zona de pericol din punct de vedere economic, iar această situație este cât se poate de evidentă. Președintele și Premierul se felicită pentru ,,luarea măsurilor necesare”, amintind, de fiecare dată când au ocazia, că datorită acestor măsuri, România este cu un pas înaintea celorlalte state europene.

Putem părea, cel puțin pe hârtie, înaintea celorlalte state europene. Realitatea este că suntem aproape 100% dependenți de economia europeană și, bineînțeles, de cea americană. Ambele sunt în acest moment într-o situație extrem de dificilă și nu putem ignora potențialele pericole pentru România.

Ratingurile Irlandei și Portugaliei au fost retrogradate, Grecia este dependentă de ajutorul financiar extern, Italia și Spania au atins un nivel îngrijorător al datoriilor suverane, iar în SUA se poartă discuții aprinse privind mărirea plafonului de îndatorare.

La începutul acestui, an ambasadorul Italiei în România, Mario Cospito, spunea că cifrele oficiale arată că aproximativ 1,2 milioane de români lucrează în Italia. De asemenea, și în Spania și Portugalia lucrează un număr semnificativ de români. Cu banii câștigați acolo acești oameni își ajută familiile rămase în România. În cazul în care se declanșează o criza a datoriei suverane în Italia, efectele vor fi directe la nivelul României, influențând situația socio-economică a majorității familiilor din țară.

Nu trebuie să ignorăm aceste teme majore, dezbătute în aceste zile la nivel internațional. România nu este într-o situație în care își poate permite să privească relaxată la situația economică internațională. Avem:
• un acord încheiat cu FMI și trebuie să începem să restituim împrumutul
• un nou acord aflat în derulare
• o creștere economică de 0,6% în primul trimestru – insignifiantă raportat la nevoile țării
• rata șomajului se menține la aproximativ 8%

Lipsa unor semne de revenire a economiei este evidentă, principala cauză fiind lipsa unui program de relansare economică. Acest program ar trebui să aibă ca punct central un set de măsuri pentru atragerea investitorilor, acesta fiind singurul mod prin care putem avea o creștere economică sănătoasă. La aceasta, ar trebuie să adaugăm și necesitatea ca BNR să se dezbrace de haina de profesor și să se implice mai mult în creditarea economiei reale, mai ales în sprijinirea capitalului autohton. În acest sector, dl. profesor Isarescu este corigent. Nu a făcut absolut nimic.

FMI impune noi restricții României. Guvernul spune DA.

2 Iulie 2011

Prin ultima scrisoare de intenție trimisă de guvernul român către FMI, țara noastră se angajează la noi ”reduceri”. Voi încerca să fac o scurtă analiză a celor mai importante decizii care urmează să fie luate și a implicațiilor care decurg. De la început aș dori să atrag atenția asupra erorii pe care continuă să o facă guvernul, tăiem dar nu punem nimic în schimb.

Când PSD a propus, zilele trecute, un comitet de anticriză, președintele Traian Băsescu a spus că România a luat deja măsuri anticriză. Au trecut însă doi ani și populația nu simte nicio îmbunătățire, din contră. De ce? Pentru că măsurile luate nu au avut efect de multiplicare. Din păcate au fost gândite doar pentru a acoperi o problemă, pe termen scurt. Trebuia tratată cauză. Atenție o cădere a țărilor din jur (cazul Greciei), ar însemna un dezastru total pentru noi, ne-ar prinde total nepregătiți. Am lua criza de la capăt.

Începerea selecției pentru managementul privat
Guvernul s-a obligat să interzică prelungirea, dupa 1 ianuarie 2012, a contractelor de management existente la companiile de stat, iar procesul de selecție va fi unul internațional.

Analiza soluției managementului privat
Cine face selecţia? Cine concepe metodologia de evaluare a contractelor de performanță încheiate?
Recrutarea de către o firmă „independentă” de resurse umane a managerilor nu exclude influența politicii portocali, atât în ceea ce privește alegerea acestora, cât şi, ulterior, în procesul de decizie a conducerii companiei.
Managementul privat nu poate rezolva pe termen scurt problemele structurale ale unei companii de stat cu pierderi. Dacă ne vom trezi cu o creștere rapidă a prețurilor şi o reducere a costurilor salariale, ca urmare a disponibilizărilor? FMI a declarat că obiectivul acestor manageri va fi doar maximizarea profitului (deşi acest obiectiv ar putea genera inflație şi șomaj).

Introducerea taxei pe cifra de afaceri pentru distribuitorii de medicamente clawback
Va conduce la creșterea prețului medicamentelor cu procente cuprinse între 10 si 15%.

Restructurarea în companiile de stat

Cele 154 de firme de stat monitorizate în cadrul Acordului vor disponibiliza aproape 7.000 de angajați până, cel târziu, la sfârșitul lunii septembrie.
Cele mai semnificative disponibilizări vor fi efectuate de companiile de transport feroviar, adică CFR Marfă – 3.000 de posturi, CFR SA – 1.500 de posturi și CFR Călători – 1.000 de posturi.

Implementarea de măsuri pentru creșterea eficienței companiilor de stat
În opinia Guvernului eficiența poate creste prin scumpiri. Prețul gazelor naturale pentru consumatorii industriali a crescut cu 10% de la 1 iulie 2011. Biletele RATB s-ar putea majora cu 40% iar cartele de metrou cu 10%. Nici biletele de tren nu scapă de majorări.

Toate aceste măsuri de austeritate pentru 2011 sunt mai dure decât în 2010.

Care va fi efectul lor imediat? Intrarea în sărăcie a cel puţin 1,5 milioane de români în 2011!