Arhivă pentru Iunie 2010

Întrebarea zilei este pentru… dl. Boc: Unde sunt banii din PIB?

26 Iunie 2010

De câte ori au ocazia, dl. Boc sau dl. Băsescu ne reamintesc de “efortul” statului de a-şi plăti bugetarii şi pensionarii. Ca şi cum acest lucru nu ar fi o obligaţie faţă de proprii cetăţeni, ci un “cancer bugetar”.
Iată ce spune dl. Băsescu şi, mai apoi, dl. Boc: ”Şi acum vreau să ştiţi în cifre ce înseamnă acest cancer. Salariile reprezintă 27% din bugetul de stat. Cheltuielile sociale plus pensiile reprezintă 36% din bugetul de stat. Vă rog să adunaţi 27 plus 36, înseamnă 63% din bugetul de stat salarii în sectorul bugetar plus cheltuielile sociale”.

Am încercat să vedem ce se întâmplă în alte ţări şi cum înţeleg autorităţile să-şi respecte cetăţenii.
Conform statisticilor, în România, ponderea în PIB a cheltuielilor sociale şi a celor pentru plata bugetarilor este cea mai scăzută din UE: 26% din PIB în România, 29% din PIB Bulgaria, 40% din PIB – UE-27
România are cea mai mică pondere din Uniunea Europeană a salariilor bugetarilor şi a cheltuielilor sociale în totalul cheltuielilor bugetare !!!
· România – 64% din cheltuielile publice şi 81% din veniturile bugetare în 2009
· Media UE-27 – 79% din cheltuielile publice şi 91% din veniturile bugetare în 2009
· Grecia – 70% din cheltuielile publice şi 94% din veniturile bugetare în 2009
· Portugalia – 85% din cheltuielile publice şi 104% din veniturile bugetare în 2009
Nu trebuie sa tăiem pensiile şi salariile bugetarilor, deoarece ne-am îndepărta astfel de “modelul european” (unde ponderea lor este de 79% din totalul cheltuielilor statului).

Întrebare este unde sunt banii?

Suprinzător, în 2009, România a cheltuit cel mai mult (ca pondere în PIB) din întreaga UE pentru investiţii publice. Nu poţi să nu întrebi PE CE? Pentru 42 de km de autostradă şi lucrările blocate/neîncepute la alte autostrăzi?!
Să facem o comparaţie!
· media europeană– 2,9% din PIB;
· România – 5,4% din PIB;
· Grecia – 2,9% din PIB;
· Germania – 1,7% din PIB

Ponderea investiţiilor publice în cheltuielile totale ale statului este de peste 2 ori mai mare în România decât media europeană. Şi degeaba.
· media europeană– 6% din cheltuielile totale ale statului
· România – 13% din cheltuielile totale ale statului
· Grecia – 6% din cheltuielile totale ale statului
· Germania – 4% din cheltuielile totale ale statului

De asemenea, ponderea achiziţiilor publice în cheltuielile totale ale statului este mai mare în România decât în UE.
· media europeană– 14% din cheltuielile totale ale statului
· România – 16% din cheltuielile totale ale statului
· Grecia – 12% din cheltuielile totale ale statului
· Germania – 10% din cheltuielile totale ale statului

După cum vedeţi am introdus şi datele pentru Grecia, ţară de care amintesc mereu autorităţile Române. Cifre vorbesc de la sine. Discrepanţa între ceea ce se întâmplă se întâmplă în România şi ce se întâmplă la nivel european este atât de mare încât nu putem să nu ne întrebăm dacă am reuşit cu adevărat “să ne integrăm” sau doar am simulat.

România ar fi trebuit să reducă cheltuielile pentru investiţii publice şi pentru achiziţii publice (oricum efectele acestora în economie sunt reduse şi deturnate prin corupţie), şi nu să ia în calcul reducerea pensiile şi salariile bugetarilor. Nu trebuie afectate categoriile sociale aflate deja sub pragul sărăciei.Guvernul român intervine mai mult în economie (prin investiţii şi achiziţii publice) decât restul UE, dar impactul acestora este redus şi dependent de clientela politică.

Rămâne aceeaşi întrebare: Unde sunt banii? Guvernul are obligaţia să dea explicaţii clare, nu să încerce să maipuleze oamenii prin cifre scoase din context astfel încât să-şi justifice neputinţa şi neprofesionalismul.

Noile modificări ale Codului Fiscal sunt ilegale

24 Iunie 2010

Ordonanta de urgenta pentru modificarea Codului Fiscal, care prevede largirea bazei de impozitare si cresterea unor impozite, va intra in vigoare la data de 1 iulie, posteaza Ministerul Finantelor Publice, pe site-ul sau. Scopul acestui act normativ este „cresterea veniturilor bugetare, al caror nivel a fost profund afectat de criza economica si financiara”. Inca o data, punem la indoiala capacitatea profesionala a ministrului Vladescu si a guvernului Boc si, mai ales, sinceritatea.
Acum nu demulta vreme. guvernul a anuntat ca nu va mai veni cu nicio taxa pentru a permite mediului de afaceri sa supravietuiasca. Ba din contra, va reduce din ele. Noul Cod Fiscal, varianta 2010, ne aducem opt taxe noi care vor provoca efecte negative in lat:
-Impozitarea tuturor tichetelor (de masa, de cresa, de vacanta si a tichetelor cadou)
– Impozitarea veniturilor din dobanzi (depozite la termen si conturi curente)
– Impozitarea platilor compensatorii si a ajutoarelor primite, calculate in raport cu venitul lunar, salariul mediu pe economie sau salariul mediu pe unitate
– Introducerea impozitului de 16% si pentru castigurile din tranzactii cu valori mobiliare, detinute de mai mult de un an (pana acum erau impozitate cu 1%); aceasta prevedere se aplica si in cazul castigurilor realizate din tranzactionarea unitatilor de fond (emise de fondurile de investitii)
– Incepand din 2011, cota de impunere a veniturilor obtinute din transferul titlurilor de valoare va fi de 16%
– Scad deducerile in cazul veniturilor din drepturi de autor. Astfel, pragul de cheltuieli deductibile pentru cei platiti prin drepturi de autor va fi scazut de la 40% la 20%. Va fi pastrata impozitarea anticipata de 10%, aplicata acestor venituri in fiecare luna
– Cresc impozitele pe locuinte cu destinatie rezidentiala. Impozitul pe cladiri se dubleaza la 30%, fata de cota actuala, pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu a contribuabilului. Pentru ce-a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu (deci cea de-a treia proprietate a contribuabilului), impozitul creste de la 50% la 100%. Pentru a treia proprietate impozitul creste de la 75% la 200%.

Trebuie sa atragem atentia asupra unor aspecte deosebit de importante si pe care guvernul se pare ca vrea sa le treaca la si altele:
– Modificarile la codul fiscal nu respecta legea. Orice modificare in codul fiscal trebuie anuntata cu 6 luni inainte pentru a nu incalca principiul predictibilitatii.
– Modificarile la codul fiscal nu respecta principiile fiscale europene. Se incalca principiul dublei impuneri.
– Formularile, definitiile si termenii din modificarile aduse la codul fiscal sunt incorecti astfel incat creeaza confuzie in randul oamenilor de afaceri.

Modificarile la codul fiscal sunt peticeli.Nevoia de a aduce venituri la buget nu este satisfacuta prin aceste masuri. Plusul de venituri la buget din toate masurile de largire a bazei de impozitare nu aduc mai mult de 0,25% din PIB la bugetul de stat. Ganditi-va ca in bugetul pe 2010 s-a luat in calcul rambursarea creditului aocrdat Rompetrol, adica 0,5 la suta din PIB, deci de 2 ori mai mult ca toate aceste masuri. Mai ganditi va ca noi trebuie sa ajustam deficitul de la 9,1 la suta la 3 la suta in 2012.

Un calcul simplu arata ca:
LARGIREA BAZEI DE IMPOZITARE 0,10
Impozite pe tichete de masa, cresa, tichete cadou etc 0,03
Impozite pe dobanzi 0,03
Alte impozite, pe castigul din titluri de valoare etc 0,02
Crestere impozite pe proprietate 0,01
Modificarea metodologiei pv impozitarea drepturilor de autor 0,03
Impozit pe cifra de afaceri a producatorilor de medicamente 0,03
Total 0,25

Ceea ce face guvernul este total incorect fata de mediul de afaceri si de populatie, iar sumele stranse sunt infime in comparatie cu „pagubele” provocate.

Venim în ajutorul guvernului si prezentam o serie de masuri care pot duce la cresterea veniturilor si pot asigura largirea bazei de impozitare.
– Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, începând cu 1 iulie 2010 şi introducerea impozitului forfetar pe activităţi.
– Dublarea redevenţelor încasate de stat ca urmare a concesionării exploatării resurselor naturale neregenerabile.
– Înăsprirea controalelor pentru reducerea fenomenului de muncă la negru.
– Reducerea evaziunii fiscale şi atragerea a 2% din PIB la venituri doar în 2010.
– Îmbunătăţirea colectării.
In concluzie, nu as vrea sa spun decat ca daca guvernul a ajuns sa ingnore si legea in asemenea mod si cu asemenea tupeu, nu mai putem avea nicio pretentie. PSD va continua sa ceara demisia acestui guvern si va lupta pentru respectarea drepturilor cetatenilor si a legii.

România rămâne în recesiune în 2010. Vecinii noştri cresc.

12 Iunie 2010

Ultimele date Eurostat şi informaţiile primite de la Banca Mondială arată că România este printre singurele ţări din regiune care nu a reuşit să adopte măsurile necesare pentru a ieşi din recesiune şi a creşte economic. Mai mult, conform BM prognozează că România şi Letonia vor fi singurele ţări din Europa şi Asia Centrală care vor înregistra o scădere economică în acest an. Rămâne de văzut în ce măsură va fi afectată economia românească de tăierile de salarii şi pensii anunţate de guvern. Ce se întâmplă în restul Europei, în ţările apropiate de noi?

Polonia. Nu a avut parte de recesiune în mileniul acesta. Are creştere economică.

Cehia. Coroana este mai puternică decât înainte de criză. Dacă e nevoie de ajustări suplimentare de productivitate, are de unde să le facă.

Slovacia. Apartenenţa la zona euro a menţinut creditarea la niveluri foarte scăzute. Iar când zona euro a ieşit din recesiune, Slovacia a reuşit să treacă direct pe primul loc: 4,5% creştere economică în primul trimestru.

Ungaria. A avut solduri negative ale investiţilor străine directe. Acest lucru înseamnă că deşi străinii au investit mulţi bani bani în Ungaria, ungurii au investit şi mai mult în alte ţări. Economia are deci surse potenţiale de cash pentru relansare rapidă.

Bulgaria. În ultimii ani a avut excedent bugetar, lucru care a ţinut finanţele publice într-o stare bună. Când se va relua creşterea cererii în economie, ţara nu va fi împovărată de datorii şi dobânzi.

Lituania, Letonia, Estonia. Au intrat primele în criză, au avut cele mai mari scăderi, au ajustat cheltuielile publice de nevoie iar acum vor creşte cel puţin pentru că nu mai au unde să scadă.

România? S-a trezit că e în criză abia când au sosit datele de la Statistică: leul nu mai poate slăbi fără să ruineze băncile, la zona euro nu prea mai poate trage speranţe, capitalul autohton nu se mai întoarce, bugetul merge din rău în mai rău, iar cheltuielile statului cresc nejustificat.

Ministrul Finanţelor şi experţii FMI declară la unison că iau în calcul ca economia românească să înregistreze o scădere şi în 2010. Mai mult, FMI cere României creşterea cotei unice la 20% şi a TVA la 25%. FMI declară în plus că tranşa viitoare, de 850 milioane de euro, va merge exclusiv către rezerva BNR. Deficitul raportat este mai mare nominal cu aproape 300 de milioane de lei decât cel raportat în primul trimestru al anului trecut (în 2010 trim I este de 8,22 miliarde de lei faţă de 7,92 miliarde lei anul trecut).

Investiţiile publice în primul trimestru au scăzut cu 36,5%, faţă de primul trimestru al anului trecut, deci statul a tăiat încă 350 milioane euro de la investiţii. România trăieşte din ce în ce mai mult pe datorie. Cheltuielile cu dobânzile s-au majorat cu 36,6% faţă de primul trimestru al anului trecut. Deci, în fiecare zi, România a plătit dobânzi de 5 milioane de euro. Românii îşi permit cumpărarea a din ce în ce mai puţine bunuri. Veniturile încasate la buget din TVA s-au diminuat trimestrul trecut cu 12% faţă de primul trimestru al anului trecut.

Creşterea cotei unice va distruge mediul privat din România. Scăderea profiturilor sau mai bine zis, accentuarea pierderilor, disponibilizări în masă, investiţii străine în scădere reprezintă principalele efecte negative ale acestei măsuri.

Majorarea TVA la 25% înseamnă din nou pierderi pentru firmele private, o creştere a inflaţiei cu 2-3 puncte procentuale şi, deci, o scădere a puterii de cumpărare a populaţiei şi creşterea gradului de sărăcie. Sunt efecte care adâncesc recesiunea.

Proces de care se face vinovat nu FMI, care doar aşteaptă soluţii relevante, ci Guvernul care nu a fost în stare să promoveze politici macroeconomice care să scoată ţara din criză.

PSD Braşov către parlamentarii braşoveni: „Fiţi alături de români! Opriţi genocidul social!”

11 Iunie 2010

           Braşovul are peste 20.000 de şomeri, aproape 10% din cetăţeni. Guvernul a tăiat subvenţiile pentru căldură. Primăria a anunţat tăierea gratuităţilor pe mijloacele de transport în comun. Preţurile la produsele alimentare şi la medicamente vor creşte. Oamenii sunt în pragul sărăciei şi al disperării. Din aceste motive nu credem că paralmentarii, indiferent de partid, votaţi nominal de alegători, pot sta liniştiţi şi cu conştiinţa împăcată. Votul împotriva moţiunii şi pentru tăierea salariilor şi pensiilor înseamnă trădare faţă de alegători.

            Dragi colegi parlamentari, nu uitaţi că braşovenii v-au ales pentru a le apăra interesele. Prima datorie este faţă de ei, nu faţă de partid! Vă cerem să fiţi alături de noi pentru a opri cea mai mare nedreptate din ultimii 20 de ani! Ascultaţi vocea poporului, nu pe cea a partidului!

            Moţiunea şi propuneriile din ea au fost elaborate împreună cu sindicatele şi cu reprezentanţii celorlalte partide din opoziţie. Votând moţiunea, nu votaţi PSD, ci susţineţi dorinţele a milioane de români.

          Tăierile de pensii şi salarii, lipsa medicamentelor gratuite şi compensate, eliminarea subvenţiei pentru încălzire, dar şi inexistenţa unor măsuri concrete de relansare economică sunt măsura unui guvern de dreapta incapabil să scoată ţara din criză. Guvernul Boc, la îndemnul preşedintelui Traian Băsescu, a decis să adâncească prăpastia între păturile sociale şi să-i transforme pe cei săraci în şi mai săraci, iar pe cei bogaţi în şi mai bogaţi. În timp ce privilegiaţii sistemului Băsescu – Boc nu au de suferit de pe urma aşa numitelor măsuri anticriză, pensionarii, profesorii, medicii, muncitorii, şomerii, studenţii, elevii şi mulţi alţii sunt obligaţi să se sacrifice fără nici o perspectivă.

           Ceea ce face acum Guvernul Boc echivalează cu un genocid. Tandemul Băsescu – Boc poate fi acuzat cu uşurinţă de subminarea economiei naţionale şi de încălcarea flagrantă a Consituţiei care garantează dreptul la un trai decent pentru fiecare cetăţean al acestei ţări. Nicio ţară din Europa nu a luat măsuri atât de drastice împotriva propriilor cetăţeni. O parte dintre dvs. au înţeles că nu pot fi părtaşi la această acţiune politică şi au avut tăria să spună pe faţă că sunt solidari cu cei care i-au votat. 

            Cerem parlamentarilor PDL, UNPR şi UDMR de Braşov să voteze moţiunea de cenzură iniţiată de PSD şi susţinută de PNL. În cazul în care vor vota pentru tăierea pensiilor şi salariilor, vor avea obligaţia să le explice braşovenilor de ce au ales să susţină un guvern care este împotriva oamenilor, a celor mulţi.

            Dragi colegi, aveţi deminitatea şi tăria de a vă asuma rolul de reprezentat al poporului şi de a lupta pentru drepturile lui! Fiţi alături de români şi opriţi genocidul social!

Efectele ascunse ale scrisorii de intenţie trimise la FMI

2 Iunie 2010

De câteva săptămâni toată clasa politică vorbeşte de măsurile de austeritate anunţate de guvern şi asumate prin scrisoarea de intenţie trimisă la FMI. Aceste discuţii s-au bazat pe două măsuri care afectează direct populaţia: reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi reducerea pensiilor cu 15%. Presa, societatea civilă, opoziţia, toată lumea a dezbătut şi criticat intens aceste decizii, fără vreun efect asupra guvernului Boc care ţine să intre sau, mai degrabă, să iasă din istorie în acest mod.

Pe lângă aceste două măsuri, scrisoarea mai conţine şi alte „promisiuni” care vor avea impact deosebit de grav asupra anumitor sectoare de activitate.

  1. Reducerea transferurilor de la bugetul de stat către autorităţile locale: 0,3% din PIB – efect negativ asupra activităţii autorităţilor publice locale.
  2. Reducerea subvenţilor pentru încălzire: 0,03% din PIB care va avea ca efect creşterea preţurilor la căldură şi apă caldă cu impact imediat asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor. De asemenea, mărirea facturii la clădură poate duce la creşterea inflaţiei cu 1-1,5 procente.
  3. Îngheţarea temporară a pensionărilor anticipate.
  4. Introducerea unui impozit pe cifra de afaceri (clawback) pentru distribuitorii de medicamente care va duce la creşterea preţurilor la medicamente.
  5. Drepturi sporite pentru ANAF, respectiv de a avea acces la evidenţele bancare. Efectul? Încălcarea drepturilor băncilor de a păstra confidenţialitatea asupra operaţiunilor şi, implicit, încălcarea flagrantă a drepturilor cetăţenilor.
  6. Privatizarea unor companii din portofoliul AVAS precum: Termoelectrica, CFR Marfă şi altor 18 companii, precum şi a participaţiilor minioritare la 150 de companii. Într-o perioadă de criză nu vinzi pentru că preţurile sunt foarte jos. Se renunţă astfel la posibilitatea creării unui fond de investiţii care să fie cotat la bursă.
  7. Reducerea a 9.200 de paturi din spitale. Măsura va avea următoarele efecte: servicii sanitare reduse, mai mulţi şomeri şi, bineînţeles, migrarea medicilor şi asistentelor spre alte ţări.
  8. Un nou cod al muncii care să modifice contractele colective de muncă, mai ales în ceea ce priveşte flexibilizarea timpului de lucru şi a costurilor cu angajarea, precum şi o flexibilizarea mai mare a salariilor. Toate aceste vor duce la desfinţarea contractelor colective de muncă sau la modificarea lor, în sensul că se vor stabili condiţii mai uşoare în momentul disponibilizării, precum şi la posibilitatea modificării salariilor, după bunul plac al patronilor.

Ca de obicei, BNR nu are nicio responsabilitate în crearea acestei crize, ci numai avantaje culegând, de fiecare dată, titlul de „salavator al economiei naţională”.

După cum puteţi constata, măsurile asumate vor avea efecte deosebit de puternice asupra evoluţiei socio-economice a României, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Nu l-am auzit nici pe dl. Boc, nici pe dl. Vlădescu şi nici măcar pe dl. Băsescu prezentându-ne aceste decizii extrem de importante care ar fi trebuit discutate cu toţi factorii politici şi sociali. Aşadar, nu putem crede în sinceritatea dlui. Vlădescu care spune candid: „Am decis să nu mai minţim!”. Actuala putere minte în continuare: direct, prin omisiune, indirect etc.