Arhivă pentru Februarie 2011

Cardul pentru IMM-uri – o soluție de creditare

18 Februarie 2011

Anul trecut, un reprezentant al guvernului venea cu ideea creării unui card pentru IMM-uri. O idee luată în considerare și în 2009, dar atunci sistemul de garantare nu era complet funcțional în România. Am fost întrebat de către jurnaliști în ce măsură consider că este o măsură bună și am declarat că poate fi o soluție de sprijin extrem de eficientă pentru IMM-uri dar totul depinde de modalitatea de implementare.

Timpul a dovedit că a fost doar o altă promisiune a actualilor guvernanți pentru a-i mai ”îndulcii” pe micii întreprinzători. Ideea a fost dată uitării în timp ce guvernul, prin vocea dnei. Vass, se laudă cu programe care au dus la crearea câtorva ”sute” de locuri de muncă, încearcă să ne convingă de faptul că nu e mare lucru dacă s-au închis câteva sute de mii de IMM-uri și tot atâția oameni au rămas fără locuri de muncă, că nu băncile sunt vinovate că nu acordă credite IMM-urilor șamd. Povești de adormit IMM-urile!!

Voi prezenta mai jos câteva din avantajele pe care le oferă un card de lichidități IMM-urilor. Este vorba de celebra schemă de Card Szecsenyi. Dacă nu suntem capabili să venim cu măsuri inovative poate vom reuși să le implementăm pe cele testate deja cu succes.
Acest model a fost implementat încă din 2002 în Ungaria, apoi premiat în 2007 de către UE ca fiind una din cele mai de succes inițiative pentru reducerea corupției și pentru relansarea creditării. Modelul a fost preluat ulterior de multe alte țări.

Care este principala problemă pe care o au IMM-urile, după cum reiese din toate analizele și sondajele? Accesul dificil la creditare. Am încercat, în 2009, în perioada cât am fost ministru, să întregesc sistemul de garantarea din România, prin formarea unui fond de contragarantare și a unuia de risc. Am avut timp să creez doar Fondul Român de Contragarantare și să operaționalizez Fondul de Garantare.

Pentru gestionare programului propun o colaborare între Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România și Camera de Comerț și Industrie a României care pot forma o companie mixtă. Aceasta ar urma să se ocupe de coordonarea programului și intermedierea între IMM-uri și băncile participante la program.

La rândul său, statul ar putea garanta creditele acordate de bănci prin intermediul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM. Programul acesta reprezintă o facilitate de credit acordată în termeni preferențiali de către stat.

Ca și condiție de acces pentru IMM, poate fi stabilită o perioadă de un an de la funcționare. IMM ar putea obține creditul printr-o procedură electronică simplificată. Creditul ar urma să fie utilizat în mod liber de către întreprinzători în activitatea curentă, exceptând activitățile referitoare la export sau la crearea unei rețele de distribuție.

Limitele creditlui acordat se pot situa între 2.000 și 100.000 de euro în funcție de alegerea aplicantului și evaluarea făcută de compania mixtă și de banca aleasă.
Cardul poate avea o valabilitate de un an, dar clientul poate cere extinderea duratei de creditare .

În ce ar consta concret sprijinul statului? Guvernul ar trebui să subvenționeze până la 50% din taxa de garantare percepută de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM și de asemenea, rata dobânzii corespunzătoare cardurilor emise într-o anumită perioadă de timp.

Principalele avantaje pentru IMM-uri:
• Modul de aplicare extrem de simplu. Se elimină toate procedurile birocratice.
• Lipsa garanțiilor materiale
• Nu este costisitor datorită subvenționării costurilor creditului de către stat.
• Și IMM-urile ”tinere” pot aplica pentru credit.

În Ungaria, după cinci ani de funcționare, 10% din totalul IMM-urilor utilizau această facilitate de credit. Au fost depuse 110.000 de aplicații și 81.000 carduri emise.

La nivelul Ministerului Economiei și Mediului de Afaceri împreună cu Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM se poate face o analiză exactă pentru a fi stabilită o schemă în funcție de sectorul IMM din România, de disponibilitatea băncilor etc.

Reiterez sprijinul pentru introducerea acestei modalități de creditare și sper ca actualul guvern să înțeleagă că accesul la creditare și sprijinul pentru menținerea și crearea de locuri de muncă, trebuie să fie obiectivele principale ale strategiei sectorului IMM-urilor din România.

În același timp, îi invit pe toți cei interesați să vină cu propuneri pentru susținerea și îmbunătățirea acestui proiect.

Anunțuri

Salarii versuri preţuri = Minus 30% putere de cumpărare pentru români

6 Februarie 2011

Institutul Naţional de Statistică a publicat recent noi date care ne arată că raportul salarii – preţuri se adânceşte pe zi ce trece ducând la creşterea gradului de sărăcie al românilor.
Prezentăm mai jos câteva informaţii relevante.

Câştigul nominal net ne arată următoarele:
1. În învăţământ
1442 ron câştig net în decembrie 2009
1184 ron câştig net in decembrie 2010
Minus 258 ron, deci minus 20% la câştiguri.
Luăm în calcul inflaţia, creşterea TVA etc. şi rezultă o scădere de putere de cumpărare de circa 30%.

2. În sănătate
1232 ron câştig net în decembrie 2009
1089 ron câştig net în decembrie 2010
Minus 143 ron, deci minus 12% la câştiguri.
Luăm în calcul inflaţia, creşterea TVA etc. şi rezultă o scădere de putere de cumpărare de circa 20%.

2. În administraţia publică
2098 ron câştig net în decembrie 2009
1827 ron câştig net în decembrie 2010
Minus 271 ron, deci minus 12% la câştiguri.
Luăm în calcul inflaţia, creşterea TVA etc. şi rezultă o scădere de putere de cumpărare de circa 20%.

Scumpirile estimate de către producători
Cele mai mari creşteri
DECEMBRIE 2010 COMPARAT CU DECEMBRIE 2009
CARTOFI 44,5%
ULEI 47 %
ZAHĂR 5,5 %
PÂINE 12%
LAPTE 3,6%
CARNE 3%
OUĂ 24%
LEGUME 24%

De ce se scumpesc preţurile la alimente?

Din cauza taxelor ridicate impuse de hipermarketuri
­Din cauza creşterii preţului petrolului şi, implicit, a creşterii preţurilor carburanţilor
­Din cauza lipsei ofertei interne (zero politici de stimulare a ofertei interne)
­Din cauza creşterii TVA
În 2010, producătorii, hypermarketurile şi majorarea TVA au reuşit să ducă România pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul creşteri de preţuri, conform EUROSTAT, institutul de statistica al UE.
România a avut în 2010 cea mari ridicată rata a inflaţiei din UE.

Românii sunt cei mai săraci europeni
Românii plătesc aproximativ 70% din preţurile alimentelor din UE, faţă de 54,6% în perioada 2000-2004, dar veniturile sunt la 20% faţă de media din UE.
România se află pe penultimul loc în UE la salariul minim (în euro) şi pe penultimul loc în UE la puterea de cumpărare a salariului minim.
Salariul minim din România este de două ori mai redus decât în Cehia, de 3,5 ori mai scăzut decât în Portugalia. Un muncitor spaniol obţine în 4 zile salariul minim lunar din România.

Aceasta este situaţia după doi ani de guvernare PDL, doi ani în care românilor li s-a cerut să suporte şi să „înţeleagă” tăieri de salarii, de pensii, închideri de companii, mai mulţi şomeri, un sistem de sănătate mai prost şamd. Cel mai rău este că urmează alţi ani în care românii vor trebui să suporte din ce în ce mai multe lipsuri.
Dar vom trăi şi vom vedea… cum spune o vorbă românească.