Arhivă pentru Mai 2011

Programul economic USL

28 Mai 2011

În materialul de mai jos aș dori să prezint câteva din cele mai importante linii ale programului economic și principiile după care ne-am ghidat. Înainte de toate, trebuie să precizez că o bună parte din propunerile incluse reprezintă rezultatul discuțiilor cu mediul de afaceri.

Cele trei direcții în jurul cărora s-a construit programul sunt creșterea economică, dezvoltarea și crearea de locuri de muncă. Obiectivul nostru principal este de a oferi cât mai multe oportunități și condiții pentru generarea continuă de locuri de muncă. Considerăm că dacă vor fi luate toate măsurile necesare, până în 2020, România poate ajunge la un număr de 1 milion de locuri de muncă noi.

Printre măsurile de stimulare a creări de locuri de muncă, am inclus în programul nostru: reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, reducerea integrală a plății CAS datorată de angajatori pentru 1 an de zile, pentru crearea de noi locuri de muncă, zero taxe pentru angajarea în regim part time pentru tinerii sub 25 de ani şi a persoanelor cu vârsta mai mare de 55 de ani. De asemenea, avem în vedere un impozit zero pe dividendele investite în locuri de muncă

Am decis să păstrăm plafonul de 16% și să introducem un impozit în trei trepte pe venitul salarial cu deductibilități fiscale:
–Cota 8% până la 800 lei/lună
–Cota 12% ce depășește 800lei/lună până la 1600 lei/luna
–Cota 16% ce depășește 1600 lei/lună

În ceea ce privește mult discutata problemă a evaziunii fiscale, venim cu o măsură revoluționară și propunem o cotă redusă de TVA la producția de cereale, pâine, carne proaspătă, lapte și legume-fructe proaspete. Din TVA-ul de 24%, 9% merg către buget și 15% rămân la dispoziția producătorului pentru dezvoltare.

Am ținut să precizez doar câteva din propunerile noastre. Sunt măsuri care nu produc dezechilibre în bugetul de stat. Ele au fost gândite astfel încât să aibă efecte multiplicatoare și să genereze creștere sustenabilă în economie.

Vă invit să analizați întreg programul USL pe adresa: http://www.psd.ro
El este supus dezbaterii publice și îl putem îmbunătăți în funcție de sugestiile primite.

În următoarele zile, voi încerca să răspund tuturor comentariilor, în special cele negative, venite din partea actualilor guvernați, ale mediului de afaceri sau ale dvs, cetățenilor interesați

Anunțuri

Conversia titlurilor de despăgubire in acțiuni FP creează bătăi de cap Ministerului de Finanțe

17 Mai 2011

In conformitate cu prevederile art.18.7 de la Secțiunea a 2-a „Reguli de atribuire a acțiunilor emise de Fondul Prorietatea”, Capitolul 5, „Procedurile administrative pentru acordarea despagubirilor, rezulta o procedura greoaie de conversie in acțiuni FP. Statul, la data de 31.03.2011, mai detinea 36,79% din capitalul social al Fondului Proprietatea, respectiv 5.069.200.553 lei la o valoare nominala de 1 leu/acțiune.

Dacă luam in considerare prețul mediu ponderat calculat conform normelor de mai sus de 0,6113 lei/acțiune si tinand cont de noul algoritm legal de conversie, rezulta ca aceste 5.069.200.553 acțiuni reprezintă echivalentul unei sume mai mici decât valoarea deținuta de MFP. Practic la acest preț mediu se pot acorda despăgubiri totale de 5.069.200.553 acțiuni x 0,6113= 3.098.802.298 lei.

In situația in care valoarea despagubirilor depășește suma de de 3,09 miliarde lei, Ministerul Finantelor Publice trebuie sa identifice resurse financiare suplimentare. Din câte se știe, Autoritatea Naționala pentru Restituirea Proprietatilor trebuie sa transfere fostilor proprietari, începând cu data de 2 mai, suma de 14 miliarde acțiuni ceea ce reprezintă 10% din capitalul social al Fondului Proprietatea.

Ar fi interesant ca Ministerul Finantelor sa spună public care este impactul asupra bugetului de stat si mai ales asupra deficitului bugetar. De altfel trebuie sa precizez foarte clar ca despagubirile plătite de stat vor fi cu atât mai mari cu cât prețul de tranzacționare se va situa cu mult sub valoarea nominala a acțiunilor Fondului Proprietatea. Pana in prezent numărul de acțiuni alocate persoanelor indreptatite este invers proportional cu prețul de tranzacționare.

Strategia FMI pentru România – reduceri, concedieri, închideri

13 Mai 2011

România și-a început relația pe termen lung cu instituțiile financiare europene după lungi discuții și declarații generate de chiar Președintele Traian Băsescu. Astfel, dacă în 2009 ne spunea cu calm că România ,,nu va intra în criză”, în 2011 încheiem un nou acord, de data aceasta ,,preventiv”.

În situația ideală, ,,preventiv” înseamnă că suntem ,,aproape bine” și am mai avea nevoie de ,,puțină supraveghere” până intrăm în zona sigură a creșterii economice! Realitatea cifrelor ne arată însă că România este departe de ,,zona sigură”, adâncindu-se și mai mult în prăpastia creditării.

În draft-ul de scrisoare de intenție se menționează o prognoză de creștere economică de 1,5% pentru 2011, și de 3,5% – 4% pentru 2012, principalele motoare ale acestei creșteri urmând să fie exporturile și redresarea la nivelul cererii. Pentru a avea exporturi, ar trebui să avem producție. Instabilitatea economică, lipsa de predictibilitate la nivel legislativ și incoerența politicilor guvernamentale au blocat orice intenție a investitorilor – mulți au redus producția, s-au relocat, au închis!

Mai mult, nu există premise pentru creșterea cererii – salariile au fost tăiate, au existat concedieri masive atât în administrația publică, cât și în mediul privat, pensiile au fost și ele reduse, ajutoarele sociale au fost micșorate!
În plus, cererea nu va crește, ci va scădea din cauza eliminării subvențiilor la căldură, a creșterii prețurilor la gaze și electricitate! Singura variabilă care va înregistra creștere este nivelul de trai și gradul de sărăcie!

Date fiind realitățile socio-economice și luând în calcul faptul că România are de achitat la FMI dobânzi de 300 milioane euro în 2011, situația nu este tocmai roz, poate doar portocalie în agenda de campanie a guvernării PD-L!

Cum ne ajută FMI, prin acest nou acord? Cum știe mai bine!
• Concedieri
• Tăieri de salarii
• Reducerea numărului de paturi în spitale și a zilelor de spitalizare
• Limitarea opțiunilor terapeutice pentru pacienți
• Supra-taxarea serviciilor medicale
• Privatizări sau închideri de întreprinderi

Toate aceste măsuri ,,necesare” ne sunt impuse ca o condiție sine qua non pentru creșterea economică și ieșirea din criză! În realitate, aceste măsuri nu fac decât să dea un rezultat ,,bun” pe hârtie, astfel încât FMI să poată pleca acasă mulțumit că a mai ,,salvat” un stat!

Cerem, ca și până acum, o consultare publică a specialiștilor în economie și politici economice, atunci când se iau decizii privind închiderea întreprinderilor sau privatizarea lor! Discutăm despre viitorul unor generații întregi, viitor decis de o mână de oameni care nu cunosc regulile de bază ale economiei și managementului economic!

Dacă vor să își asume total aceste măsuri ,,benefice” pentru România, îi invităm să își asume și toate datoriile create în numele României în cazul în care rezultatele nu sunt cele promise! Cred însă că avem așteptări prea mari de la un Guvern care nu respectă regulile democratice, singurul Guvern care a picat în urma unei moțiuni de cenzură, dar a supraviețuit cu ajutorul necondiționat al Președintelui țării!

Parteneriatul public-privat între „a fi sau a nu fi”

12 Mai 2011

Într-un acces de avânt muncitoresc, Emil Boc a anunțat la sfârșitul lunii aprilie că invită investitorii la dezvoltarea de proiecte în Parteneriat Public – Privat. Mai mult, Premierul a oferit și o listă generoasă, atent alcătuită, care cuprinde autostrada Comarnic – Braşov (în regim de concesiune), autostrada Sibiu – Piteşti, autostrada Ploieşti – Buzău – Focşani, autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, centura de sud şi centura de nord a Capitalei (în regim de autostradă), hidrocentrala Tarniţa – Lăpuşteşti, unitățile 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, termocentrala Doiceşti, proiectul AGRI, amenajarea canalului Siret – Bărăgan, canalul de navigație Dunăre – Bucureşti, podul rutier peste Dunăre Brăila – Tulcea, şase spitale regionale de urgenţă și realizarea unui penitenciar.

Sumele aferente dezvoltării acestor proiecte nu sunt clare, cum nu este clară nici modalitatea prin care statul român va cofinanța aceste proiecte! Mai mult, selectarea lor, nu ne face decât să ne întrebăm dacă nu are legătură cu intrarea timpurie în campania electorală pentru alegerile din 2012.

Discutând strict despre detaliile tehnice ale unui PPP, în afară de ,,legislație”, puternic contestată de reprezentanții mediului de afaceri și CE (legea PPP a fost amendată după obiecțiile UE), statul român nu a oferit prea multe detalii privind mecanismul prin care ,,proiectele” se vor materializa!

Astfel, în sistemele avansate, cu experiență în dezvoltarea proiectelor PPP, există o proporție clară între responsabilitatea statului și cea a investitorului privat! Riscul nu poate fi doar al privatului pentru că, în acel moment, nu am vorbi despre un ,,parteneriat”, ci despre o relație ,,angajat – subordonat”.

Mai mult, un investitor nu se va aventura niciodată într-un proiect, pe un teritoriu în care predictibilitatea economică și legislativă lipsește cu desăvârșire!

Adresăm reprezentanților Guvernului câteva întrebări de bază:
1. Ce garanții oferă statul român pentru proiectele PPP listate ca obiective?
2. Ce măsuri va lua Guvernul pentru a atrage investitorii în proiecte PPP?
3. A alocat Guvernul buget pentru participația sa la dezvoltarea acestor proiecte sau se așteaptă ca investitorii să finanțeze 100% lucrările?
a. Cum au fost alese proiectele listate de Guvern ca obiective pentru PPP?
b. Există studii de fezabilitate?
c. Au existat investitori care și-au manifestat specific interesul pentru unul dintre proiecte?

”Mai bine mai devreme decât mai târziu!”

9 Mai 2011

Nu pot înțelege de ce premierului Boc i-au trebuit doi ani ca să pună în aplicare un set de măsuri anticriză pentru IMM-uri. Am tot amintit în materialele de pe blog de inițiativele pe care le-am început când eram ministru și care au fost abandonate de PD-L imediat ce PSD a ieșit de la guvernare în 2009 (legea lobby-ului, legea holding-ului, centrele de promovare a comerțului din străinătate, centrele regionale pentru IMM-uri etc.)

După doi ani în care guvernele Boc nu au reușit să vină cu nicio idee pentru mediul de afaceri, au decis să se întoarcă tot la propunerile PSD-ului.
Ultimul exemplu este înființarea unui fond de risc care ar urma să sprijine IMM-urile și să ajute la creșterea exporturilor:
http://www.bursa.ro/mecma-propune-crearea-unui-fond-de-risc-pentru-combaterea-crizei-si-stimularea-exportului-125552&s=macroeconomie&articol=125552.html

Este proiectul de lege lansat de mine încă din 2009 și pe care nu am mai avut timp să-l implementez. Îmi aduc aminte că, în momentul în care l-am propus premierului Boc, nu a înțeles prea bine despre ce e vorba și nu a găsit de cuviință nici să asculte omenii de afaceri care aveau nevoie de un astfel de instrument. Între timp însă, în lipsă totală de idei, guvernul Boc a decis să anunțe înființarea unui fond de risc. Rămâne însă de văzut cât de repede se va întâmpla acest lucru.

Și dacă singurul merit al prim-ministrului Boc este să ”plagieze”, ar trebui să preia și ideea înființări unui fond de co-garantare care ar ajuta IMM-urile să-și completeze garanțiile insuficiente și să obțină mai ușor credite de la instituțiile financiare. Este un proiect lansat și susținut de micii întreprinzători.

În cazul în care va avea nevoie însă de alți doi ani pentru a înțelege utilitatea unui sistem funcțional de garantare, mă tem că este prea târziu pentru IMM-uri. Sau poate că aceasta este și strategia, cu cât trece mai mult timp, cu atât vor fi mai puține IMM-uri și vor avea nevoie de bani mai puțini. Sau poate că este doar o strategie de comunicare fără aplicabilitate imediată care să arate mediului de afaceri că se iau măsuri. În aceste condiții, expresia ”Mai bine mai târziu, decât niciodată!” pe care o tot plimbă pedeliștii în ultima perioadă, nu va mai avea nicio valoare pentru IMM-uri.

Toate drumurile din Brasov duc la PD-L

2 Mai 2011

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Directia Generala Lucrari Publice, a anuntat localitatile din judetul Brasov care au primit bani pentru drumuri.

Din 21 de localitati care vor fi finantate prin Programul P.N.D.I, 19 localitati sunt conduse de PD-L si doar 2 de primari din opozitie – respectiv o localitate PSD si una PNL. Restul de mai bine de 20 de municipii, orase si comune nu au primit niciun ban pentru ca nu sunt portocalii.

Aceasta situatie ne arata cateva lucruri extrem de interesante:
1. PD-L a inceput platile pentru campania electorala.
2. PD-L isi intareste oligarhii locali prin care spera sa castige alegerile anul viitor.
3. PD-L nu mai are niciun respect pentru romani si conduce sub amenintarea “Doar cei portocali politic au drepturi!”.
4. Implicarea politicului in toate straturile societatii a atins cote maxime.
5. PD-L nu are nicio teama ca va fi tras la raspundere pentru astfel de actiuni.

Asteptam explicatii publice din partea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului privind situatia de la Brasov. Sper ca posibilele argumente sa nu fie din categoria: numai primarii PD-L au depus dosare sau numai dosarele PD-L au fost bune etc.

Intre timp, vom vorbi si cu partenerii din USL si vom sesiza toate autoritatile responsabile pentru a face dreptate in aceasta chestiune:
– Ministerul va trebui sa raspunda.
– De asemenea, in masura in care este posibil, ne vom adresa autoritatilor europene, CE, pentru a verifica modalitatea in care cei de la PD-L isi permit sa ia astfel de hotarari.

In ritmul acesta ma astept ca, in curand, drepturi esentiale ale cetatentilor romani sa fie restrictionate din motive politice. Decizia ministerului in acest caz ne demonstreaza ca numai cetatenii localitatilor PD-L au dreptul sa mearga pe drumuri bune, desi toti romanii din aceasta tara plateasc taxe si impozite si, teoretic, toti ar trebui sa aiba drepturi si obligatii egale.

Mai jos, lista localitatilor din judetul Brasov care vor fi finantate prin Programul P.N.D.I – drumuri comunale:
Primari PD-L
1. Apata – 7,951 mii lei
2. Bran – 16,284 mii lei
3. Crizbav – 9,864 mii lei
4. Codlea – 3,652 mii lei
5. Hirseni – 3,438 mii lei
6. Homorod – 10,179 mii lei
7. Parau – 8,243 mii lei
8. Recea – 2,055 + 8,993 + 2,255 mii lei
9. Rupea – 11,072 mii lei
10. Sacele – 15,853 mii lei
11. Sinca – 5,315 mii lei
12. Soars – 9,430 + 5,196 mii lei
13. Ticus – 762 + 5,226 + 2,944 mii lei
14. Victoria – 8,552 mii lei
15. Vistea – 5,564 mii lei
16. Vulcan – 6,633 mii lei
17. Predeal – 11,399 mii lei
18. Ormenis – 4,487 mii lei
19. Dragus – 1,229 mii lei
Total investitii: 166,576 mii lei

Primar PSD
1. Zarnesti – 8,746 mii lei

Primar PNL

1. Rasnov – 5,883 mii lei