Arhivă pentru Iunie 2012

Despre nevoia unei Strategii de Creştere în UE şi în România

14 Iunie 2012

Perspectivele privind creşterea economică a României se înrăutăţesc. “Țările în dezvoltare ar trebui să se pregătească pentru o încetinire a creșterii economice și pentru o „perioadă dură”, avertizează Banca Mondială (BM) în raportul privind perspectivele economice globale. Aceasta a spus că va fi o lungă perioadă de volatilitate în economia globală dacă în zona euro criza datoriilor suverane se va agrava. Pentru România, în acest an este estimată o rată de creștere de 1,2 procente, iar în anul 2013 se prognozează o expansiune a economiei de 2,8%”.

În februarie, Comisia Europeană (CE) a revizuit prognoza privind creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al României, pentru acest an, la 1,6%, faţă de estimarea de 2,1%, înaintată în toamnă, în principal din cauza efectelor negative generate de turbulenţele de pe pieţele financiare şi de criza din zona euro.

Modificarea perspectivei de creştere economică a României apare ca urmare a măririi incertitudinii din Zona Euro şi ca urmare a reducerii eficienţei motoarelor de creştere interne, pe baza reducerii cererii agregate determinate de măsurile de austeritate. În România, consumul din sectorul public nu va avea o contribuţie notabilă la creşterea economică din acest an, deoarece este afectat de procesul de consolidare fiscală. Investiţiile publice vor juca un rol cheie în acest an în România, sprijinite de îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene. Investiţiile din sectorul privat vor fi mai reduse decât proiecţiile anterioare din cauza gradului mai ridicat de nesiguranţă perceput atât pe plan local, cât şi pe plan mondial. CE anticipează că unele investiţii private planificate pentru începutul acestui an ar putea fi amânate pentru al doilea semestru sau chiar pentru 2013.

Posibile creşteri de salarii şi pensii preelectorale ar putea majora contribuţia consumului intern la creşterea economică dincolo de cifrele estimate de CE.

Banca Mondială consideră că „ţările în curs de dezvoltare ar trebui să se concentreze asupra reformelor de creștere a productivității și investiții în infrastructură în loc să reacționeze la schimbările care apar zilnic în mediul internațional”, a declarat Hans Timmer, director al grupului privind perspectivele de dezvoltare al BM.

Ce impact macroeconomic are reducerea ritmului de creştere economică al României? În primul rând, micşorarea ritmului de creștere economică cu 0,9 puncte procentuale față de proiecția de buget presupune un minus de 0,33% din PIB venituri bugetare, adică minus 450 milioane euro încasări la bugetul de stat.
Exporturile vor fi afectate de declinul şi scăderea cererii din zona euro, principala piaţă de desfacere pentru produsele româneşti. O altă problemă este legată de incertitudinile persistente de pe pieţele financiare şi eventuale incidente privind datoriile de stat de la periferia zonei euro, care ar trage în jos creşterea economică a României.

Anunțuri

USL preia controlul administraţiei locale la Braşov

12 Iunie 2012

USL a preluat controlul administraţiei la Braşov prin câştigarea Consiliului Local, Consiliului Judeţean şi a preşedintelui CJ. În acelaşi timp, am fost aproape de un rezultat istoric la Primărie. Candidatul USL, Cătălin Leonte, a fost devanstat cu doar 4 procente de candidatul PDL, primar în funcţie, George Scripcaru.

Spun că am fost aproape de o victorie istorică întrucât am reuşit să-l aducem pe Scripcaru de la un procent de peste 70%, cât avea acum două luni, la 44%.
Cel mai mare succes cred că este câştigarea Consiliului Local Braşov prin care vom putea să controlăm deciziile primarului PDL. USL a obţinut la CL 42,65%, iar PDL 32,97%.
Cătălin Leonte a câştigat 40,16%, iar George Scripcaru 44,92% din voturi. Diferenţa dintre cei doi candidaţi este doar de 5000 de voturi.
La preşedinţia Consiliului Judeţean, l-am sprijinit pe Aristotel Căncescu care, comparativ cu anul 2008, aproape că şi-a dublat numărul de voturi. Candidatul USL a câştigat cu 47,15%. Consiliul Judeţean a fost câştigat tot de USL cu 49,56%.

Doresc să le mulţumesc tuturor colegilor mei de la Braşov care au muncit foarte mult pentru a obţine aceste rezultate. Le mulţumesc şi celor doi copreşedinţi USL, dl. Victor Ponta şi dl. Crin Antonescu, care au fost alături de noi în timpul acestei campanii. În acelaşi timp, doresc să îi felicit pe toţi primarii USL şi PSD din ţară.

Aş dori să precizez că rezultatul de la Braşov nu este unul întâmplător. PSD a muncit foarte mult în ultimii ani la Braşov pentru a obţine aceste rezultate.
Ca dovadă, în luna martie când am realizat un sondaj împreună cu cei de la CURS, PSD se afla pe primul loc în sondajele de opinie cu peste 15 procente în faţa PNL şi la mare distanţă de PDL. Am sperat că asocierea cu PNL ne va ajuta să învingem PDL la Primărie. Din păcate, nu ştiu dacă transferul de voturi de la PNL s-a făcut în totalitate către candidatul nostru.

În aceste condiţii, aş dori să dezmit orice acuzaţie de blat sau înţelegere cu PDL la Primărie. La municipiul Braşov, PSD a pregătit un candidat de mai bine de un an de zile, Cătălin Leonte care a muncit foarte mult în această campanie electorală şi care a reuşit să-l coboare pe Scripcaru cu 30 de procente. Aşa cum am spus şi mai sus, de la 70%, cât avea în sondaje în luna martie, la 44%.
Eu cred că este un rezultat bun dar care, din păcate, nu ne-a ajutat să câştigăm Primăria. Acest lucru nu înseamnă, aşa cum s-a speculat, că am făcut o înţelegere cu contracandidatul. Înţelegeam astfel de afirmaţii dacă PSD punea un om de paie care lua doar 5-6% din voturi. Altfel nu pot accepta asemenea acuzaţii. Dacă fac un lucru cu partidul, îl fac să câstige, nu să piardă. Pot să accept unele greşeli, dar niciodată că aş fi acţionat în defavoarea partidului meu.

În plus, trebuie precizat faptul că s-a înregistrat un număr extrem de mare de fraude electorale în ziua votului. USL a depus mai multe sesizări la BEJ şi plângeri la poliţie. PDL a simţit că va pierde şi a făcut totul pentru a câştiga. De exemplu, una din metodele prin care s-a încercat favorizarea PDL a fost atribuirea de 4-5 buletine de vot pentru primar, deja ştampilate, unui singur alegător. Vă reamintesc, vorbim doar de 4 procente diferenţă care pot fi puse uşor sub semnul întrebării.
Să nu uităm nici de fondurile de care Scripcaru a beneficiat în ultimii patru ani de la guvernul PDL şi care nu ştim, în totalitate, pentru ce au fost folosite.

Încă o dată, doresc să-i felicit pe colegii mei pentru modul în care s-au implicat în această campanie şi să-i asigur că PSD este pe drumul cel bun.
USL a făcut o campanie foarte bună la Braşov, lucru apreciat de toate partidele politice din plan local, o campanie agresivă la nivelul argumentelor combinată cu eleganţă în toate acţiunile publice.

În acelaşi timp, le urez tuturor candidaţilor care au câştigat, multă putere de muncă, să dea dovadă de corectitudine şi transparenţă în toate deciziile legate de banul public şi de nevoile cetăţenilor.

Criză în Grecia … Criză în Spania… Care sunt efectele asupra României?

7 Iunie 2012

Efectul de domino a început să-şi arate colţii în Zona Euro. Prima a fost Grecia, o ţară a cărei datorie publică va atinge circa 190% din PIB în 2013, va scădea la 150% în 2020 şi până la 130% din PIB în 2030. O ţară care are nevoie de un ajutor de 252 miliarde euro, asistenţă ce ar trebui pregătită pentru această ţară până în 2020. Au urmat Irlanda, Portugalia.

Dezechilibrele amintite au determinat efecte de contagiune. Criza din flancul sudic a cauzat pentru Spania ceea ce se numeşte cauzalitate cumulativă (dezechilibre externe suprapuse celor interne). Spania, o ţară care acum recunoaşte voalat nevoia urgentă a unui împrumut de urgenţă de 40 miliarde euro pentru salvarea sistemului bancar. A patra cea mai mare economie din Zona Euro (Spania) intră în cercurile vicioase generate de neîncredere.

La prima vedere, alegerea Greciei este una simplă. Ori consimt la aplicarea în continuare a planului de consolidare fiscală convenit cu creditorii internaţionali – FMI, BM, UE – pentru a beneficia de sustenabilitate pe termen mediu şi lung. Ori aleg să iasă din Zona Euro, cu consecinţe dezastruoase, greu de calculat.

În realitate, Grecia nu prea are de ales. Prima alegere presupune traversarea unei perioade dificile din punct de vedere economic, politic şi social. Cu costuri de ajustare ridicate. A doua alegere ce poate fi făcută, este totuşi mult mai gravă, atât pentru Grecia cât şi pentru Zona Euro. Un default necontrolat ar conduce la oprirea definitivă a asistenţei financiare, posibila excludere din Zona Euro şi din Uniunea Europeană. Neîncrederea va creşte exponenţial, riscul de ţară va creşte şi el, CDS ul se va duce în sus dramatic, făcând imposibilă orice finanţare sustenabilă pentru Grecia. Ieşirea din Zona Euro va presupune revenirea la drahma, care se va deprecia instantaneu şi dramatic, cu peste 80% faţă de nivelul iniţial. Se va înregistra o cădere de cel puţin 50% din PIB în primul an de după ieşirea din Zona Euro. Deprecierea va genera inflaţie, inflaţia presupune creşterea dobânzilor, care mai departe înseamnă falimente în lanţ în rândul firmelor private din Grecia. Pot creşte creditele neperformante în rândul firmelor şi al cetăţenilor greci. Panica bancară va fi de nestăvilit, posibilele falimente în lanţ în sistemul bancar determinând haos în sistemul financiar.

Raţional, Grecia va alege prima variantă.

Cu Spania situaţia se complică. Discutăm despre o scară mult mai mare, despre efecte de contagiune îngrijorătoare la nivelul Zonei euro şi al Uniunii Europene.

Efectele problemelor din Zona Euro asupra României pot apărea pe 4 direcţii. Prima, creşterea neîncrederii din Zona Euro va afecta dobânzile de pe pieţele financiare internaţionale. Cu un necesar de finanţare/refinanţare a datoriei de 15 miliarde de euro în 2012 (rămas la jumătate până la sfârşitul anului), România va fi afectată de creşterea dobânzilor, reducându-se spaţiul fiscal pentru programe de relansare economică, investiţii s.a Deja execuţia bugetară pe primele 4 luni ne arată o creştere a cheltuielilor cu dobânzile de l buget de 44%,faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

A doua direcţie, cea a reducerii cererii externe pentru produsele româneşti. Neîncrederea din Zona Euro va genera reducerea exporturilor noastre către pieţele vestice, cu efecte negative asupra balanţei comerciale, cursului de schimb şi, cel mai important, asupra creşterii economice.

A treia direcţie, cea financiar-bancară. Este posibil ca şi România să se confrunte cu efecte – chiar dacă la scară redusă – de retrageri din depozitele populaţiei, mai ales în cazul filialelor locale ale băncilor din ţările cu probleme.

Ultima direcţie poate fi cea a reducerii remitenţelor. Problemele din Grecia, Spania şi Italia pot cauza reducerea sumelor trimise acasă de muncitorii români plecaţi la muncă în străinătate.

Soluţiile noastre pentru minimizarea apariţiei efectelor de contagiune? Prudenţă în domeniul bugetar, creşterea absorbţiei de fonduri europene, prioritizarea investiţiilor publice şi reducerea evaziunii fiscale.