Ministerul Finantelor Publice încalcă legea

După cum se știe, MFP a încheiat cu Comisia Europeană 63 Memorandumuri de Finanțare ISPA in valoare totala de 2,7 miliarde euro, din care 75% au fost asigurări prin intermediul Programului ISPA, restul reprezentând cofinantare de la Bugetul de Stat.
In cadru acestui program s-au semnat 262 contracte (183 pe mediu,73 pe transporturi si 7 pe asistenta tehnica) in valoare totala de 2,3 mld euro. Conform datelor MFP toate cele 63 de măsuri ISPA angajate de Romania sunt încă in derulare si gestionate ca Măsuri Ex-ISPA si au ca rezultanta investiții in insectorul apa si canalizare.
Astfel bunurile rezultate sunt de natura proprietatii publice a Unitatilor Administrativ Teritoriale si, coform OUG nr 63/1999 Bugetul de stat, asigura sumele platatii TVA-ului. Insa MFP nu asigura decontarea tva-ului cu consecinte negative asupra activității tuturor operatorilor de apa si canal, sume ce se ridica la 510 mil euro.
In acest mod se vor anula certificatele de scutirea la plata a TVA-ului si vor genera un efect negativ asupra operatorilor, asupra prețului serviciilor, deci asupra activității financiare a acestora.
Exista, in acest sens, o adresa a MFP – Direcția de legilatie nr 421872/27.09.2011, care impune facturarea directa către UAT (Unitatea Administrativ-Teritorială) a contravalorii bunurilor publice, rezultate in urma finalizarii investițiilor ISPA.
Am adus in discuție aceasta problema pentru a demonstra capacitatea functionarilor din MFP de a bloca sau de a pune piedici in atragerea de fonduri europene. Mai mult decât atât, dacă, după 10 ani de activitate a programelor de preaderare, venim acum sa cerem plata TVA-ului, atunci cred ca am spus totul despre profesionalismul celor ce conduc acest minister. Sa nu uitam ca aceasta masura poate avea consecinte grave asupra absorbtiei de fonduri europene, mai ales pe Axa 1 Mediu-apa si canal.

Noua scrisoare de intenție FMI: locuri de muncă NU, reduceri DA

Veștile negative din noua scrisoare de intenție a FMI erau de așteptat și nu pot reprezenta o surpriză decât pentru guvernul Boc și, poate, pentru BNR care ne asigură, din lună în lună, că România nu are și nu va avea probleme.
Înainte de face o scurtă analiză a celor mai importante anunțuri din scrisoare, aș vrea să sesizez un lucru care mi s-a părut foarte interesant. În noul document FMI nu există nicio referire la vreo strategie pentru crearea de noi locuri de muncă. Cu toate că din septembrie 2008 și până acum există o pierdere de salariați de 640.000 de locuri de munca (4,835 milioane salariați în 2008 față de 4,195 milioane salariați în iulie 2011, ultima statistică oficială, http://www.mmuncii.ro) și vorbim numai de sectorul public. Dacă mai punem la socoteală cele câteva sute de mii de IMM-uri care s-au desființat, cele câteva sute de mii de români care au plecat în străinătate la muncă, ajungem la niște cifre care ar trebui să sperie orice guvern, împreună cu FMI.

În schimb, FMI ține să ne anunțe că:

România va avea o creștere economică la jumătate față de ce s-a prognozat până acum
Anticipăm în continuare o creștere de 1. procente în 2011, ce va ajunge la 3.-4
procente în 2012, deși există riscuri ca aceasta să fie mai redusă din cauza incertitudinilor din mediul internațional și provocării reprezentate de absorbția fondurilor UE destinate investițiilor (SI).
Riscurile ca România să intre în recesiune, în 2012, au crescut, iar Fondul își va revizui în scădere prognoza privind avansul economic al țării, adeclarat șeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.

BNR nu-și va atinge ținta de inflație în 2011
… realizarea țintei de inflație stabilite de BNR pentru finele lui 2011 rămâne improbabilă,în special din cauza necesitații de a majora în continuare prețurile administrate.
Pentru români înseamnă o depreciere și mai mare a puterii de cumpărare, deci un număr mai mare de săraci.

Guvernul confirmă: România va avea un deficit bugetar efectiv (real) nu de 4,4% din PIB, ci de cel puțin 7% din PIB
4,4 % ținta convenită + 0,6% din PIB arierate, plus 2% plăți amânate ce reprezintă despăgubiri în urma proceselor câștigate în instanță de bugetarii cărora li s-au tăiat salariile = 7% din PIB.

Guvernul vinde iluzii
Pentru anul 2012, ne menținem angajamentul de a aduce deficitele cash şi ESA sub 3% din PIB.
Chiar Consiliul Fiscal atrage atenția că Deficitul bugetar din anii următori ar putea fi mai mare decât cel estimat în Strategia fiscal-bugetară 2012-2014, adică 3% din PIB în 2012.
FMI: Îndeplinirea angajamentului asumat de autorități în fața UE, de a realiza un deficit mai mic de 3% din PIB în termeni ESA, va impune o ajustare suplimentară de cel puțin 0.5 procent din PIB, pentru a acoperi atât includerea de către Eurostat a unor entități suplimentare în bugetul general consolidat, cât și diferența tradițională dintre totalurile în cash și ESA.

Și pentru că se apropie campania electorală, Guvernul pregătește măsuri populiste pentru unii români, pe spatele altor români. Plus 16% la salariu (adică revenirea la nivelul din 2010) pe seama a 80.000 de noi bugetari concediați.
Pentru a finaliza revenirea totală la nivelurile salariale anterioare reducerii temporare de 25% din anul 2010, vom implementa alte majorări salariale în cursul anului 2012.
Aceste majorări vor fi însă condiționate de progresul înregistrat în reducerea numărului de angajați din sectorul public prin plecări naturale din sistem, astfel încât să fie menținut nivelul cheltuielilor totale cu salariile la cel mult 7,2 % din PIB.

Pe scurt, care va fi rezultatul acestor măsuri de austeritate? Românii vor avea o viață mai grea în 2012, chiar mai grea decât în 2010 și 2011.
• Facturile la întreținere vor fi duble pentru că se elimină subvențiile de încălzire acordate de la bugetul de stat.
• Vor crește prețurilor la energie și transport odată cu privatizarea companiilor din energie.
• Impozitele și taxele pentru autoturisme și clădiri vor fi mai mari.
• 80.000 de bugetari vor fi concediați în 2011 și 2012.
• Vor fi mai puține medicamente compensate și mai proaste din punct de vedere calitativ.

În aceste condiții, cred că, pentru unii români, se va pune problema de a supraviețui și nu de ”a trăi bine”, așa cum era sloganul-promisiune susținut de actuala guvernare.

Falimentul IMM-urilor

Zilele trecute am citit o știre referitoare la modul în care IMM-urile accesează credite bancare. Știrea se referea la datele comunicate de Eurostat privind creșterea refuzurilor băncilor de a acorda credite IMM-urilor. Printre exemplele prezentate se numără: Bulgaria – de la 3% în 2007 la 36% în 2010, Irlanda – de la 1% în 2007 la 27% în 2010, Letonia – de la 4% în 2007 la 26% în 2010. Bineînțeles că România nu a comunicat nicio dată referitoare la acest subiect. Întrebarea firească este de ce? Răspunsul putem să-l aflăm din realitatea de zi cu zi care ne arată că băncile românești nu doresc sau nu pot să sprijine acest sector. De altfel lipsa de transparență a sectorului bancar românesc are în vârf chiar Banca Națională.

Desigur, este mai profitabil să creditezi, pe termen scurt, statul decât să iei în considerare mii de proiecte ale IMM-uri. Scuza băncilor pentru respingerea creditării este că multe domenii prezintă un risc bancar ridicat în perioadă de criză. Dar care domeniu nu este afectat de criză în această perioadă? N-ar fi lipsit de importanță dacă băncile ar da un răspuns astfel încât IMM-urile să-și reorienteze investițiile.

În cadrul unei întâlniri cu oamenii de afaceri din sectorul 6 al Capitalei, aceștia au puse în discuție și alte probleme la care autoritățile refuză să răspundă.

De ce nu se pot accesa fondurile europene mai repede? De ce statul nu birocratizează activitatea de accesare a banilor europeni în sensul simplificării procedurilor?
De ce nu se regularizează impozitul pe cifra de afaceri între Direcțiile de Finanțe și societăți comerciale? (După cum se știe, acesta a fost anulat dar reglarea dintre stat și firme durează nepermis de mult)
De ce nu se deduc cheltuielile cu autoturismele folosite de societățile comerciale?
De ce închiderea unei firme costă foarte mult?
De ce nu se reduc costurile și termenele de înființare pentru o firmă? (Mi s-a dat un exemplu prin care o firmă a fost înființată în opt luni)
De ce se schimbă codurile CAEN de foarte multe ori sau de ce pe același cod, același acționar nu poate să lucreze mai multe activități?
De ce se fac controale la comandă politică?
De ce Garda Financiară verifică înființarea firmelor noi sau chiar a celor în curs de înființare?

Iată câteva DE CE-uri la care autoritățile ar trebui să răspundă. Nu mai vorbim de faptul că unele proiecte cerute de mediul de afaceri sunt blocate de actuala putere, ca de exemplu: legea holdingurilor, legea lobby-ului, legea single act control, legea patronatelor.

Dacă actualul Guvern va refuza în continuare să stea de vorbă cu mediul de afaceri și să nu ia în considerare probleme precum cele semnalate mai sus, nu va reuși niciodată să creeze locuri de muncă, așa cum a promis.