Radio China International: Romania trebuie sa intensifice relatiile economice cu China

http://romanian.cri.cn/221/2014/06/11/1s149930.htm

Prezent în China, în perioada 6 – 13 iunie, cu ocazia Conferinţei ministerială a miniştrilor Economiei şi Comerţului din China şi ţările Europei Centrale şi de Est (ECE), a Expoziţiei de Produse a Ţărilor ECE şi a unui Forum de Afaceri, Ministrul Economiei Constantin Niţă a acceptat un dialog pe tema relaţiilor şi parteneriatelor economice româno-chineze. Agenda oficialului român, pe durata prezenţei la Beijing include întâlniri cu un număr important de reprezentanţi ai instituţiilor şi companiilor chineze care derulează negocieri cu autorităţile de la Bucureşti şi cu parteneri economici români.

cn1

Domnule Ministru, aţi avut o agendă destul de încărcată de la sosirea în China, atât la Ningbo, cât şi la Beijing, întâlnirile şi dialogurile oficiale, alături de evenimentele economice fiind într-o permanentă succesiune. Înainte de a intra în detaliile vizitei, vă invit să încadraţi evenimentul de la Ningbo, acolo unde o serie de firme româneşti au expus produse, alături de celelalte ţări membre ale formatului Europa Centrală şi de Est.

A fost un eveniment important, bazat pe colaborarea chino-română, dar şi cu celelalte state din Europa Centrală şi de Sud-Est. Acest eveniment se înscrie în strategia Chinei de acolabora cu aceste state, un eveniment important prin care s-a stabilit încă odată că este nevoie de cooperare în domeniul economic şi comercial, că este nevoie să deschidem pieţele, atât pentru produsele chineze în această parte a Europei, dar şi invers, pentru produsele acestor state în China, şi, ca dovadă, expoziţia care a avut loc, cu produse din statele Centrale şi de Sud-Est, de la Ningbo.

Partea română a fost prezentă cu mai multe firme, 23, marea lor majoritate au expus produse alimentare. A fost o oportunitate pentru firmele româneşti de a-şi prezenta produsele, având în vedere că unul din capitolele importante stabilite la nivel de prim-ministru, cu ocazia vizitei domnului prim-ministru Li Keqiang în România, în toamna anului trecut, unul din domeniile importante la care s-a făcut referire este agricultura. Din acest motiv şi prezenţa firmelor româneşti, în număr mare, pe acest domeniu este lăudabilă şi eu sper ca nu numai cu vinuri şi produse alimentare ci şi produse din carne ar trebui să intre pe piaţa chineză. Asta mai ales în urma aranjamentelor dintre cele două guverne privind preluarea în China de carne şi animale vii. Dar, după opinia mea, trebuie să trecem şi la pasul doi, adică produse manufacturate, produse din carne.

Sigur că pe lângă aceste produse, astăzi (10 iunie n.a.), la Beijing, vedeţi şi dumneavoastră am venit cu alte tipuri de firme, în alte domenii, pe care dorim să le promovăm în China, dar şi invers, companii chineze care ar trebui să vină mult mai mult pe piaţa românească.

La Ningbo aţi avut programat un dialog cu omologul dumneavoastră, ministrul Gao Hucheng, în timpul schimbului de opinii fiind abordate proiectele de investiţii chineze în România. Care sunt cele mai importante proiecte, dar mai ales care sunt şansele ca acestea să fie concretizate în perioada următoare?

Cele mai mari proiecte sunt cele legate de domeniul energetic. Aşa cum bine cunoaşteţi sunt patru mari proiecte abordate în discuţiile de anul trecut, de la Bucureşti, şi care sunt în diverse faze de negociere. Mă refer la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, la centrala termo-electrică de la Rovinari, la hidrocentrala Tarniţa şi la modernizarea Complexului Energetic Hunedoara. Aceste patru proiecte sunt cele mai mari. Dar urmează şi alte proiecte cum sunt trenurile de mare viteză sau autostrăzi, sau domeniul IT, sau telecomunicaţii. Sunt şi alte domenii pe care noi le abordăm, dar, în principal, cooperarea noastră se va axa pe aceste trei domenii: energie, agricultură şi infrastructură, rutieră şi feroviară.

În contextul larg al relaţiilor China – Europa Centrală şi de Est, România este doar unul dintre jucătorii acestui parteneriat economic. Este de aşteptat ca România să fie nu doar gazda unor investiţii chineze, ci să demareze proiecte proprii pe piaţa chineză. Cum vedeţi realizat acest palier al parteneriatului România-China?

În reciprocitate văd acest parteneriat, pentru că, sigur, noi am deschis şi deschidem piaţa românească pentru produsele chinezeşti şi pentru companiile chinezeşti, dar dorinţa noastră este ca şi companii româneşti să vină să investească în China. Din păcate sunt mai puţine în momentul de faţă şi nu întâmplător facem aceste vizite, aceste forumuri de afaceri, de participare la târguri şi expoziţii. Prin aceste demersuri dorim să facem cunoscute firmele româneşti şi produsele româneşti. Sunt convins că, în perioada următoare, produsele româneşti vor fi apreciate pe piaţa chineză. Mai ales că, dorinţa noastră este mai veche, aceea de a crea şi un centru de promovare a produselor româneşti la Beijing, lucru care va stimula, să spunem, şi companiile româneşti să vină mai mult în China, dar, în acelaşi timp, şi companiile chineze să poată să facă cunoştinţă atât cu companii româneşti, cât şi cu produsele româneşti.

Domnule Ministru, unul dintre cele mai importante proiecte negociate la nivel de stat România – China vizează modernizarea şi extinderea capacităţilor de producţie la termocentrala Rovinari. Este unul dintre proiectele în care s-a avansat considerabil. Vă rog să ne oferiţi câteva detalii.

Este o termocentrală importantă, s-au finalizat studiile de fezabilitate, eu ştiu că până la sfârştitul lunii compania Huadian trebuie să vină în România pentru a înfiinţa, împreună cu Complexul Energetic Oltenia, compania de proiect, urmând ca pe baza acestei companii să înceapă mai departe derularea acesteia. Sunt optimist, firma a dat dovadă de multă seriozitate şi am toată încrederea că acest proiect va demara.

Alături de Rovinari, unităţile 3 şi 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, reprezintă alte proiecte energetice în parteneriat româno – chinez. Având un orizont de finalizare pentru toate aceste proiecte, dar mai ales odată cu punerea lor în funcţiune, cum va reuşi România să asume consumul producţiei energetice?

Sigur că consumul în România a scăzut în ultimul timp, şi datorită faptului că unele ramuri energofage au dispărut şi sigur din dorinţa oamenilor de a face economii, a companiilor şi a consumatorilor casnici, dar asta nu înseamnă că noi trebuie să renunţăm la unul dintre cele mai importante domenii pe care România le are de oferit şi anume domeniul energetic. Aici este nevoie să facem interconectările cu celelalte state, mă refer la interconectările cu Uniunea Europeană, dar şi cu ţări care nu sunt în Uniunea Europeană. Pentru că noi avem posibilităţi mari de creştere a exportului de energie electrică, lucru care a fost neglijat până acum. De aceea, noi suntem, dacă vreţi, o insulă care nu comunicăm cu celelalte state în acest domeniu. Atunci, este nevoie ca într-o perioadă relativ scurtă de timp, să finalizăm toate interconectările şi cu Bulgaria, şi cu Serbia, şi cu Ungaria, şi cu Moldova, şi cu Turcia prin cablul submarin, în aşa fel încât posibilităţile noastre de a exporta energie să fie din ce în ce mai mari. Noi avem posibilitatea să vindem câteva mii de megawaţi în bandă, ceea ce nu multe state din regiune îşi pot permite. De aceea, unul din obiectivele pe care eu le-am avut ca ministru al Energiei şi mai apoi ca ministru al Economiei a fost acela de a influenţa pozitiv crearea acestor interconectări şi de a realiza cât mai rapid exporturi serioase de energie electrică.

În cadrul discuţiilor de astăzi, aţi vorbit în faţa partenerilor chinezi despre argumentele pentru care Guvernul de la Bucureşti consideră că România este un spaţiu propice pentru investiţiile străine. Vă rog să enumeraţi câteva dintre aceste argumente şi mai ales în contextul nevoii privite din perspectiva chineză a unei stabilităţi la nivel politic la Bucureşti.

Există o stabilitate politică în ţară. Noi trăim într-un sistem democratic, în care alternanţa la putere este normală, deci, din acest punct de vedere nu cred că sunt motive de îngrijorare. Unde mai avem noi probleme sunt cele legate de instabilitatea legislativă, câteodată. Însă, în ultima vreme, aşa cum aţi observat, legislaţia se schimbă din ce în ce mai greu. Sperăm ca predictibilitatea afacerilor din România să fie o caracteristică importantă. Iată, cota unică de 16% are deja zece ani, nimeni nu a schimbat-o şi nu şi-a propus să o schimbe. De asemenea, de la 1 iulie vom introduce neimpozitarea profitului reinvestit, vom scădea CAS-ul cu cinci puncte procentuale, vom sprijini tinerii întreprinzători, vom accesa fonduri europene. Un alt spect important pe care multă lume îl neglijează este că indiferent ce capital deţine compania, dacă este în România, ea poate accesa fonduri europene. Iată, sunt unele avantajepe care o companie chineză poate să le fructifice în interesul acesteia. Guvernul dă o mare atenţie investiţiilor străine şi anul acesta ele au crescut undeva cu 30%, pe primul trimestru, şi sperăm ca aceste investiţii să crească continuu.

Cunoscut fiind faptul că au fost deschise discuţiile pe marginea vizitei Primului Ministru Victor Ponta în China, în acest an, aţi adus cu dumneavoastră un mesaj în acest sens, aţi purtat discuţii cu partea chineză în pregătirea evenimentului?

Sunt mai multe discuţii pe care le-am avut şi cu ministrul Comerţului şi probabil vom aborda discuţiile de colaborare economică şi cu ministrul Energiei. Este clar că vizita premierul este aşteptată în China şi, întotdeauna, vizitele la nivel înalt creează oportunităţi pentru ambele ţări de a folosi cât mai bine, să spunem aşa, relaţiile de prietenie, pentru a le transpune şi în relaţii economice. Pentru că, din păcate, cu China avem relaţii excelente din punct de vedere politic, dar, din punct de vedere economic nu ne ridicăm la nivelul dorit. În sensul că 3,2 miliarde de euro, cât avem schimburi comerciale, nouă ni se pare foarte puţin şi cred că partea chineză este de acord cu mine, că ar trebui să intensificăm aceste relaţii, aceste schimburi comerciale, iar vizitele, de o parte şi de alta, nu pot să facă decât să contribuie la creşterea schimburilor comerciale dintre cele două state.”

Dan Tomozei, Radio China Internaţional – Secţia română

Beijing, 10 iunie 2014

 

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Economie

Etichete: , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: