Posted tagged ‘Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă’

Paşi de rac în evoluţia marilor proiecte din energie

28 februarie 2017

Se împlinesc, luna viitoare, patru ani de când am început negocierile cu compania CCGN din China pentru construcţia celor două reactoare nucleare de la Cernavodă. Din păcate, discuţiile au stagnat, iar astăzi se află cam în acelaşi stadiu cum le-am lăsat.

Am văzut declaraţia secretarului de stat şi m-am bucurat că în programul Ministerului Energiei se află şi construcţia celor două reactoare. Pentru aceasta este nevoie ca Guvernul să ia o decizie clară – se doreşte continuarea acestui proiect sau nu?

Am constatat cu toţii în această iarnă ce înseamnă să nu ai energie şi să faci speculaţii la preţuri astronomice de 650-700 lei/MWh . Deşi se spune că avem o capacitate instalată de 24.000 MWh, iată că nu se poate asigura un consum maxim de 9.000-9.500Mwh.

Mixul energetic trebuie îmbunătăţit astfel încât, indiferent dacă plouă, ninge, dacă nu avem soare sau vânt, să se poată asigura necesarul de energie al României.

De aceea avem nevoie de oameni competenţi care să aplice strategii eficiente  ceea ce, din păcate, în ultimii ani nu prea s-a întâmplat. Aştept ca Primul-ministru să se implice serios în acest proiect precum şi în altele din acest domeniu foarte important. De asemenea, în urmărirea implementării proiectelor cu China ar trebui să se implice mai mult şi Liviu Dragnea care, în timpul guvernării Ponta, a fost numit responsabil în acest sens.

Dacă nu vom investi sau nu vom sprijini mari investiţii, nu ne putem aştepta la o dezvoltare semnificativă a României pe termen lung. Energia este unul din punctele noastre forte pe care nu reuşim încă să-l folosim eficient în favoarea noastră aşa cum o fac alte ţări.

Reclame

Candu Energy si China Nuclear Power Engineering au semnat acordul de cooperare pentru Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda

26 iulie 2014

Anunţul companiei canadiene Candu Energy privind semnarea unui acord de cooperare cu China Nuclear Power Engineering pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă reprezintă un pas înainte pentru implementarea acestui proiect strategic pentru România. Dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă va contribui la asigurarea securităţii energetice a României, în acord cu politicile europene de energie şi mediu.

Nu trebuie ignorat impactul direct, din punct de vedere socio-economic, impact care va fi vizibil prin revitalizarea capacităţilor de producţie, din România, axate pe echipamente şi materiale nucleare şi ne-nucleare. Mai mult, vor fi create noi locuri de muncă. Obiectivul României reprezintă un deziderat la nivel european – asigurarea necesarului de energie, la preţuri suportabile pentru consumatorii casnici şi industriali, în condiţii de competitivitate, calitate şi siguranţă în alimentare. În acelaşi timp, potrivit angajamentelor europene, trebuie să ne aliniem procesului de decarbonizare a sectorului de producere a energiei. Acest proces presupune înlocuirea capacităţilor învechite cu unele noi, eficiente, bazate pe tehnologii cu emisii reduse de carbon. Energia nucleară îndeplineşte aceste criterii, fiind o energie curată, a cărei producţie este asigurată în bandă, la preţuri suportabile pentru consumatori.

Am vorbit de fiecare dată despre necesitatea valorificării potenţialului regional al ţării noastre, fapt care implică dezvoltarea interconectărilor în vederea exportului de energie. În acest sens, trebuie să continuăm acest demers, acordând atenţia necesară creării condiţiilor pentru valorificarea producţiei de energie prin vânzarea pe piaţa regională, la preţuri competitive. Consider că proiectul cablului maritim România – Turcia reprezintă o astfel de oportunitate, importantă pentru producătorii români şi, implicit, pentru economia românească.

Revitalizarea industriei locale, noi locuri de muncă şi consolidarea securităţii energetice a României sunt obiective ale Guvernului, iar realizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă este un factor determinant în atingerea acestora. Îmi reafirm angajamentul faţă de implementarea proiectului şi îmi exprim încrederea că acest proces complex, început în anul 2013, va fi finalizat cu succes.

 

 

 

Proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda este tot mai aproape de finalizare

20 iunie 2014

Astăzi m-am întâlnit, pentru a doua oară în ultimele zece zile, cu Ministrul Energiei din R.P. Chineză, Wu Xinxiong. Săptămâna trecută am avut o întâlnire foarte bună, la Beijing, întâlnire care a reconfirmat interesul Chinei faţă de proiectele României în sectorul energetic – reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, termocentrala de la Rovinari, hidrocentrala de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, modernizarea Complexului Energetic Hunedoara.

20_iunie_delegatie_china_026

În ceea ce priveşte dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă suntem într-o fază avansată a discuţiilor şi am încredere că în ultima parte a anului vom finaliza acest proces. Vizita Ministrului împreună cu reprezentanţii China General Nuclear Power Group (CGN) reconfirmă bunele relaţii dintre ţările noastre şi abordarea constructivă a partenerilor chinezi în procesul de analiză a viitoarelor investiţii.

Pentru România, proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă are o importanţă strategică, reprezentând soluţia optimă de acoperire a deficitului de putere după 2020, atât din punct de vedere tehnico-economic şi al termenului de realizare, cât şi din perspectiva utilizării resurselor interne şi infrastructurii naţionale existente, dezvoltate pe tipul de tehnologie CANDU.

Am urmărit cu interes paşii făcuţi de China în cooperarea cu Marea Britanie în ceea ce priveşte investiţiile, comerţul şi colaborarea la nivelul mediului de afaceri, iar România poate avea un statut similar în Europa Centrală şi de Est. Îmi doresc să implementăm cât mai multe dintre proiectele aflate în negociere, astfel încât începerea lucrărilor să se reflecte în mod direct la nivelul economiei naţionale prin revigorarea industriei localeşi crearea de noi locuri de muncă.

 

 

China ramane interesata de marile proiecte din Romania

6 iunie 2014

În perioada 6-13 iunie, voi face o vizită oficială în Republica Populară Chineză. În prima parte a vizitei, 6 – 9 iunie, voi participa la Conferinţa ministerială a miniştrilor economiei şi comerţului din China şi ţările Europei Centrale şi de Est, eveniment organizat la Ningbo.

Cea de-a doua parte a vizitei, 9 – 13 iunie, include întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor şi companiilor chineze: China Coal, China Gezhouba Group, China CAMC Engineering, China National Electric Engineering, China Huadian, Administraţia Naţională pentru Energie, Import-Export Bank of China (Eximbank), Industrial and Commercial Bank of China, Junlun Petroleum, Ministerul Comerţului – Departamentul pentru Investiţii în Străinătate, China State Construction Engineering Corp., China Hisun PV Technology.

Republica Populară Chineză este principalul partener comercial al României în zona asiatică din punct de vedere al valorii schimburilor comerciale, atât la export cât şi la import. Este o piaţă cu potenţial pe care companiile româneşti pot accede, astfel încât să contribuie la îmbunătăţirea nivelului schimburilor economice dintre România şi China.

În acelaşi timp, este esenţială continuarea discuţiilor începute anul trecut, materializate prin acordurile încheiate în timpul vizitei Premierului Li Keqiang. Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, modernizarea grupurilor pe cărbune şi dezvoltarea parcurilor industriale sunt priorităţi ale Guvernului României şi am încredere că vom implementa cât mai multe dintre aceste proiecte.

În anul 2013, conform datelor statistice româneşti, volumul total al schimburilor comerciale româno – chineze (exclusiv RAS Hong Kong) a înregistrat valoarea de 3.284,51 milioane USD, din care export românesc pe piaţa chineză 663,63 milioane USD (în creştere cu 34,20% faţă de perioada similară a anului precedent) şi import 2.620,89 milioane USD (în scădere cu 2,50%).

 

 

 

Listarea Nuclearelectrica – un nou succes pentru domeniul energiei

23 septembrie 2013

După aproape şase ani de când piața de capital românească nu mai derulase o ofertă publică inițială, IPO-ul Nuclearelectrica confirmă faptul că o companie românească poate atrage investitori locali şi internaționali importanți. Vânzarea de acțiuni noi reprezentând 10% din capitalul social al SNN s-a încheiat cu o majorare a capitalului social al SNN în valoare totală de 312.478.121,24 lei, respectiv cca. 70,2 mil. Euro.

După listarea Transgaz, Nucleareletrica demonstrează că 2013 va fi un an de referință pentru companiile româneşti din energie. Cu siguranță, acest lucru va fi reconfirmat, în această toamnă, de Romgaz.

Aducerea unei companii de talia Nuclearelectrica pe piața bursieră este mai mult decât un angajament asumat prin programul de privatizare. Este un angajament pentru valorificarea potențialului companiilor energetice din România, potențial care trebuie privit în contextul dezvoltării şi valorificării resurselor şi proiectelor aflate în derulare sau cu potențial de investiții.

În ceea ce priveşte potențialul SNN, se vorbeşte prea puțin despre energie, respectiv despre energie curată, cu emisii reduse de carbon. Având în vedere şi opțiunile altor state membre precum şi discuțiile purtate la nivel European, energia  nucleară poate juca un rol-cheie în garantarea securității aprovizionării cu energie, creşterea competitivității şi reducerea emisiilor de carbon, oferind oportunități pentru creşterea economică şi asigurarea suportabilității prețului electricității la consumatori.

Nuclearlectrica este o companie ce activează într-un domeniu strategic, fiind unul dintre cei mai importanți producători de energie, asigurand cca.20% din totalul de electricitate produsă în România. Performanţele deosebit de bune ale celor doua unități aflate în operare, de la punerea în funcţiune şi până în prezent, inclusiv costurile de operare şi mentenanţă relativ scăzute comparativ cu centralele clasice cu combustibili fosili, coroborat cu rolul deosebit pe care-l poate avea energia nucleară în decarbonizarea economiei noastre, au permis analiza oportunităţilor de finalizare a Unitatilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, proces aflat într-un stadiu avansat de pregătire tehnică. Discuțiile din aceste ultime luni ne-au arătat că există un interes real din partea investitorilor pentru ceea ce noi prezentăm ca proiect strategic pentru sectorul energetic românesc – Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.

În ceea ce priveşte piața de capital, vom continua să sprijinim dezvoltarea acesteia prin programul de privatizare la care ne-am angajat,  oferind astfel alternative investiționale publicului român.

Asia – o piaţă pe care România poate intra mult mai uşor

8 iulie 2013

Întâlnirile pe care le-am avut împreună cu primul ministru, Victor Ponta, în ţările asiatice, mi-a reconfirmat faptul că trebuie să ne îndreptăm atenţia mult mai mult spre regiuni precum: China, Azerbaijan, Georgia, Uzbekistan, Kazahstan, Turkmenistan etc. Din păcate, aceste regiuni au fost ignorate în ultimii 20 de ani ceea ce a dus la pierderea relaţiilor economice şi comerciale pe care le aveam în mod tradiţional.

Sunt ţări cu pieţe pe care produsele româneşti pot intra mult mai uşor datorită raportului calitate-preţ care nu este la standarde atât de înalte precum în UE. Sunt ţări care cer şi au nevoie de produse româneşti. Mai mult, specialiştii români (în special din construcţii, conducte de gaze, poduri etc.) sunt doriţi în diverse proiecte.

Bineînţeles că o orientare mai mare către Asia nu înseamnă să renunţăm la Europa şi restul ţărilor, dar aici există un potenţial mult mai mare pe care nu trebuie să-l ignorăm. Sunt pieţe insuficient exploatate în acest moment.

De exemplu, autorităţile chineze s-au arătat extrem de interesate de produsele alimentare româneşti. De asemenea, asiatici caută produse IT, componente electrice şi electronice, componente auto. Cred că putem folosi Hong Kong-ul ca poartă de intrare spre China întrucât aici taxele şi impozitele sunt cele mai mici.

Revin la propunerea mea din 2009, pe care nu am avut timp să o pun în aplicare când eram ministru al IMM-urilor, comerţului şi mediului de afaceri, de a crea centre de promovare a produselor româneşti în oraşe din pieţele cheie pe care vrem să le recâştigăm. Mă gândesc la oraşe precum: Beijing, Moscova, Astana, Baku, Taskent etc.

Camerele de Comerţ şi Industrie şi Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri si Turism vor trebui să se apropie mai mult de aceste zone şi să dezvolte o strategie pentru cooperarea economică şi comercială cu ele.

De ce este importantă zona Asiei din punct de vedere energetic?

Răspunsul este simplu – are un potenţial extraordinar de dezvoltare economică şi socială, potenţial care îşi are rădăcinile în existenţa resurselor energetice şi a forţei de muncă. Fiecare stat în care am avut întâlniri la nivel înalt este un potenţial partener strategic pentru România şi spun acest lucru deoarece România are nevoie de conexiuni la nivel global, conexiuni care să se materializeze prin proiecte de investiţii pe termen lung.

Este de necontestat importanţa parteneriatului dintre România şi China, parteneriat consolidat şi valorificat de-a lungul timpului. Ultimii ani au adus o stagnare în dezvoltarea relaţiilor economice, însă recentele vizite, discuţiile cu investitorii chinezi, semnalele diplomatice şi politice, ne arată că suntem într-un moment bun pe care avem datoria să îl valorificăm. De asemenea, companiile chineze sunt interesate şi de alte proiecte în România: autostrăzi, o linie electrică de mare viteză, construcţii auto etc.

În ceea ce privește Azerbaidjanul, cooperarea în domeniul energetic rămâne o prioritate şi trebuie să facem un efort pentru a implementa proiectele de interes pentru ambele părţi. AGRI este un astfel de obiectiv şi am încredere că, împreună cu celelalte state partenere în proiect, vom trece la următoarea etapă care vizează implementarea.  În acelaşi timp, există oportunităţi importante pentru ca SOCAR să îşi extindă prezenţa în România.

Kazakhstanul are rezerve importante de gaze şi petrol, resurse ce sunt cruciale pentru securitatea energetică. În plus, poziţionarea geopolitică aduce acest stat într-un context strategic din punct de vedere al securităţii în regiune. România are o relaţie foarte bună cu această ţară, iar pe viitor vom consolida relaţiile economice printr-o implicare mai activă a companiilor kazace pe piaţa locală.

Aceste vizite oficiale trebuie privite într-un context mai larg, luând în considerare ultimele evoluţii privind sectorul energetic la nivel global. Este o realitate faptul că Europa, implicit şi România, are parte de noi provocări – creşterea dependenţei energetice faţă de ţări din afara UE, volatilitatea preţurilor combustibililor fosili, îmbătrânirea infrastructurii energetice (atât centrale electrice şi reţele), precum şi îngrijorarea faţă de consecinţele încălzirii globale (necesitatea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon).

România are un avantaj major, avantaj dat de resursele existente – petrol, gaze, cărbune, potenţial pentru energia verde, resurse neconvenţionale, energie nucleară. Cu ajutorul acestor elemente putem avea un mix energetic competitiv la nivel regional. În acest moment, ne lipseşte infrastructura adecvată, iar pentru dezvoltarea acesteia avem nevoie de investiţii considerabile.  Autorităţile române au demonstrat că există deschidere pentru discutarea oportunităţilor de investiţii, fapt care a atras exprimarea interesului companiilor internaţionale faţă de proiectele propuse şi am încredere că aceste discuţii se vor materializa.

Proiecte strategice pe energie:

  • Centralele de acumulare prin pompare Tarniţa – Lăpuşteşti şi Dobrogea – Măcin
  • Centrala hidroelectrica Turnu-Măgurele – Nicopole
  • Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă
  • Modernizarea centralei de la Mintia
  • Construcţia unui nou grup termo la Rovinari
  • Cablul submarin de transport al energiei electrice între România şi Turcia
  • Dezvoltarea interconectărilor cu statele vecine