Posted tagged ‘TVA’

Program de guvernare USL – reducerea inegalităţilor sociale

9 noiembrie 2012

„România puternică”, Programul de guvernare al USL pentru 2013-2016, cuprinde măsuri concrete de redresare economică. Este mai mult decât un program. Este un plan de acțiune elaborat, care ține cont de problemele majore ale României pe domenii cheie – educație, sănătate, asistență social, agricultură, energie și infrastructură.

Problemele României își au soluția în dezvoltarea sistemului economic, singurul care poate genera creștere pentru România și bunăstare pentru români. PDL a perpetuat în România ultimilor ani un sistem clientelar care a favorizat divizarea țării – săraci și bogați!

USL propune un program care ca obiectiv central reducerea inegalităţilor sociale, prin oferirea de șanse egale marilor investitori și condiții propice dezvoltării micilor întreprinzători.

Principalele măsuri care vor transforma România într-o țară puternică:

  • Revenirea la TVA de 19%, până în 2016 (anual, un punct procentual)
  • Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori
  • Creșterea salariului minimum pe economie la 1.000 RON
  • Zero taxe pentru angajarea în regim part-time pentru tinerii sub 25 de ani şi a persoanelor cu vârsta mai mare de 55 de ani
  • Cota redusă de TVA la producția de cereale, pâine, carne proaspată, lapte și legume-fructe proaspete (TVA 24%, din care 9% către buget și 15% dedus producăatorului)
  • Stimularea angajatorilor care acordă burse de studii la nivelul şcolilor de meserii sau studenţilor, prin reducerea contribuţiilor la fondul de şomaj cu minim 50% din valoarea sumelor acordate ca burse
  • Facilităti fiscale operatorilor din turism care obțin eticheta ecologică pentru pensiunile și capacitățile de cazare pe care le dețin
  • Scutirea de impozit pe profitul reinvestit, cu condiția efectuării de investiții pentru îmbunătățirea structurii de cazare, alimentație publică, agrement, porturi turistice și parcuri de distracție
  • Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 3 ani, pentru investiții noi în cluburi de turism (hoteluri, spa, agrement, restaurante etc.)
  • Cuprinderea a peste 80% dintre copiii cu vârste între 3 şi 5 ani în educaţia timpurie
  • Realizarea unor centre educaţionale puternice, care să asigure copiilor servicii de educaţie până la nivel liceal, burse, cămin, cantină şi/sau transport zilnic
  • Creşterea finanţării în sănătate cu minim 0.5% din PIB pe an, astfel încat in 2014 să se ajungă la 6% din PIB (minimum la nivel European)
  • Dezvoltarea programelor de prevenţie şi educaţie pentru sănătate  prin îmbunătăţirea alocării financiare
  • Asigurarea necondiționată a accesului la tratament și la asistență medicală

Toate aceste măsuri au în centru omul. Trebuie să revenim la un stat puternic în care fiecare cetățean are un cuvânt de spun. Un stat în care accesul la educație și servicii medicale nu este condiționat de situația materială. Un stat care poate oferi fiecărui român o șansă la o viață decentă acasă, în România, alături de cei dragi!

Reclame

Despre gândirea economică de vacanţă a dlui. Videanu

23 august 2012

Cred că ni s-a întâmplat multora ca, atunci când ne întoarcem din concediu, să ne ia câteva zile până ne obișnuim din nou cu ceea ce se întâmplă în jurul nostru.  Numai astfel îmi pot explica declaraţiile total lipsite de logică economică din ultimele zile ale dlui. Videanu. Pare că expunerea prelungită la soare a cauzat ştergerea rapidă din memorie a unor evenimente economice de puţin timp încheiate.

Fără a face vreun efort deosebit, demontez principala afirmaţie a liderului PDL cu privire la evoluţiile economice din ultimele 100 de zile din România – În condiţiile unei creşteri economice de 0,5% România nu va avea cu ce să plătească majorarea de salarii din decembrie.

Primul aspect – creşterea economică estimată consensual de autorităţile române şi partenerii externi: FMI, BM, CE este de 1% pentru întreg anul 2012.

Al doilea aspect – dl. Videanu confundă programarea bugetară lipsă din timpul guvernării PDL cu situația de acum. Să-i aducem aminte că proiectul de buget pe 2012 a fost construit de guvernarea din care a făcut parte pe o proiecţie bugetară de creştere economică de 1,8-2,3% pentru 2012. Deci, ce să înţelegem, că acum PDL recunoaşte că a construit un buget pe date complet false, de 4 ori mai mari decât previzionează acum? Să înţelegem că recunosc greşeala de a nu fi luat în calculul indicatorilor macro pe 2012 refacerea salariilor bugetarilor, plata contribuţiilor sociale încasate ilegal de la pensionari, faptul că incertitudinile macroeconomice din Zona Euro continuă, efectele negative ale secetei şi ale zgomotului politic?

Îl putem asigura pe dl. Videanu că reîntregirea salariilor se va face. Chiar dacă ritmul de creştere economică va fi mai mic – ceea ce nu cred – există atâta spaţiu fiscal ce poate fi creat prin destructurarea reţelelor evazioniste încât se găsesc bani pentru a doua parte a reîntregirii salariilor. De altfel, primul ministru Ponta a anunţat public că 1,2 miliarde ron s-au încasat în plus la bugetul de stat numai în primul semestru, doar prin spargerea reţelei clientelare portocalii, reţea ce căpuşa bugetul de stat.

Al treilea aspect – este o formă de demagogie să vii acum şi să te vaiţi că România are ritmuri scăzute de creştere economică. Atunci vin şi eu şi întreb: care au fost soluţiile economice de stimulare a ofertei interne în perioada guvernării portocalii? Ce soluţii a aplicat dl. Videanu când era la guvernare pentru a opri căderea dramatică a dinamicii PIB-ului potenţial de la 4-5% în perioada precriză, la 2-2,5% începând cu 2009 până în prezent? Care au fost măsurile de stimulare a economiei reale promovate şi implementate în ultimii doi ani ai guvernării portocalii?

Știu mulţi oameni de afaceri care spun că ultimele măsuri anunţate de guvernul Ponta pentru stimularea sectorului privat constituie o gură importantă de oxigen pentru economia reală, reprezentând mai mult decât s-a făcut în ultimii 2 ani ai guvernării PDL. Mediul privat a primit bine stabilirea plăţii TVA la încasarea facturii pentru firmele cu cifra de afaceri mai mica de 500 mii euro cu condiția ca derularea decontarilor să se facă numai prin bănci. La fel şi scutirea de la plata penalităților pentru debitorii statului, pentru obligațiile de plată achitate în perioada 01.09.2012-31.12.2012 este salutată.

Al patrulea aspect. Da, dle Videanu, aveţi dreptate într-o privinţă. Ne este foarte greu să scoatem economia românească din cercul vicios în care ați introdus-o: măsuri de austeritate în mod exclusiv – căderea PIB potenţial şi distrugerea ofertei interne – creştere economică redusă – rată redusă de creştere a veniturilor bugetare (pe fondul reducerii ratei de ajustare pe cheltuieli) – neatingerea ţintei de deficit – noi măsuri de corecţie … Trebuie să căutăm spaţiu fiscal pentru a stimula sectorul privat şi crearea de locuri de muncă. Vă daţi seama cît de greu este să refaci cele 558.000 de locuri de muncă cu normă întreagă pierdute în perioada sept. 2008 – apr. 2012 cât aţi condus frâiele economiei româneşti?

Trebuie să mergem pe sârmă, să mixăm ajustarea fiscală pe termen mediu cu măsuri de relansare economică (dacă s-ar putea cu costuri bugetare cât mai mici şi efecte de multiplicare cât mai mari). Mai pe scurt, să adoptăm o politică fiscală pro creştere.

Analiza executiei bugetare pentru primele sase luni din 2012

27 iulie 2012

Deficitul bugetar a ajuns la 6,8 miliarde lei, respectiv 1,12 % din PIB, faţă de un deficit realizat la aceeași dată a anului precedent de 11,2 miliarde lei respectiv 1,94% din PIB. Ținta pentru acest an este atingerea unui deficit maxim de 3% din PIB după metodologia ESA.

1.     Veniturile bugetului general consolidat au fost cu 8,9% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent în termeni nominali. Creşterea cu 11,5% a veniturilor fiscale faţă de anul precedent se datorează evoluţiilor de la încasările din taxa pe valoarea adăugată (+9,5%), accize (+6,6%), impozit pe venit (+15,5%). Deşi plusul de la TVA şi accize ne arata progrese în ceea ce priveşte procesul de creştere a colectării veniturilor la bugetul de stat şi continuarea luptei împotriva evaziunii fiscale, în acest domeniu mai există spaţiu pentru atragerea unor venituri în plus la bugetul de stat.

La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat creșteri față de anul precedent în cazul veniturilor din impozite şi taxe pe proprietate (+4,3%), precum şi la veniturile nefiscale (+14,6%).

2.     Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 99,8 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 3,3% faţă de anul precedent. Aceasta înseamnă pratic o stagnare a cheltuielilor bugetului de stat, în termeni reali.

Creșterea nominală s-a înregistrat în principal la proiectele finanțate din fonduri UE, cu 45,1% mai mari faţă de anul 2011, dobânzi cu 34%, şi cheltuieli cu bunuri şi servicii cu 7,1%.

Mărirea sumelor cheltuite cu bunuri şi servicii s-a datorat în principal plăţilor crescute din fondul naţional de sănătate pentru servicii medicale şi medicamente.

Două fenomene îngrijorează. Cu toate că s-au făcut plăţi către sistemul de sănătate, creşterea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile de 7,1% (o mărire în termeni reali de aproximativ 4%) arată că încă există risipă a banului public, mai ales în cadrul administraţiilor publice locale. Acest capitol de cheltuieli oferă şansa potenţială de economisire a banului public, prin raţionalizarea cheltuielilor la nivelul administraţiei publice centrale şi locale.

Al doilea fenomen îngrijorător este creşterea puternică a cheltuielilor cu dobânzile. Plus 34% fată de anul trecut înseamnă o continuă deteriorare a spaţiului fiscal pentru viitor, în ceea ce priveşte finanţarea unor măsuri de stimulare a sectorului privat, de stimulare a creşterii economice şi creare de locuri de muncă.

Un fenomen îmbucurător este cel legat de creşterea cheltuielilor de capital cu 4,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Consider că stimularea investiţiilor publice, mai ales ca şi cofinanţare în proiectele europene, va avea efecte de multiplicare importante şi va stimula crearea de locuri de muncă.

Noua vizită FMI. Analiza îndeplinirii condiţionalităţilor și angajamentelor restante

11 iulie 2012

Îndeplinirea condiţionalităţilor prevăzute în acordul preventiv încheiat între România şi creditorii internaţionali – FMI, BM, CE – este de maximă importanţă. În situaţia menţinerii incertitudinii pe pieţele financiare internaţionale, a tergiversării aplicării unor soluţii relevante pentru Zona Euro şi a încetinirii creşterii economice în principalele economii emergente ale lumii, autorităţile române trebuie să se menţină în respectarea angajamentelor convenite, pentru menţinerea credibilităţii pe pieţele financiare.

Angajamentul pentru continuarea consolidării fiscale – aproape exclusiv pe partea de cheltuieli, prin prioritizarea investiţiilor, reducerile pierderilor companiilor din sectorul de stat, reforme structurale etc. – trebuie mixat cu stimularea sectorului privat. Crearea de spaţiu fiscal este clar legată de finanţarea unor măsuri de stimulare a sectorului privat, capabil să creeze valoare adăugată şi locuri de muncă. În acest context, soluţia plăţii TVA la încasarea facturii va reprezenta o gură de oxigen pentru 92% dintre firme (mici şi mijlocii) şi o soluţie pentru reducerea evaziunii fiscale.

România respectă 80% din condiţionalităţile convenite cu FMI

România are 14 angajamente îndeplinite total și 4 angajamente structurale parțial îndeplinite (detalii în anexa). Îndeplinirea parţială a criteriilor structurale prezentate este cauzată de precauția maximă cu care trebuie tratate privatizările companiilor de stat (de importanţă strategică) şi numirea managerilor privaţi la companiile de stat nerentabile.

Guvernul a aprobat un calendar pentru liberalizarea treptată a preţului la energie pentru consumatorii casnici şi firme. De altfel, de la 1 iulie a avut loc creșterea cu 5% a prețului la energie electrică atât pentru consumatorii rezidenţiali, cât şi pentru companii.

România şi-a îndeplinit ţinta de inflaţie prevăzută în acord. Creşterea medie a preţurilor pe ultimele 12 luni a coborât la 3%, potrivit datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică. Pe metodologia armonizată europeană, inflaţia a fost 3,1%, adică s-a situat, în premieră absolută la doar 1,5 puncte procentuale de media celor mai performante state din UE .

A fost constituit şi menţinut bufferul financiar în Trezorerie, care să acopere nevoile de finanţare curente pe termen de 4 luni (şi să minimizeze riscul intrării în criză de lichiditate bugetară)

Au fost reduse arieratele la nivel central şi au fost puternic diminuate arieratele la nivel local, în ciuda unei anumite rezistenţe în cazul arieratelor la nivel local şi în sistemul sanitar.

S-a instituit un plafon de finanţare de la buget pentru programul PNDI.

Tinta de deficit bugetar nu a fost depăşită. În acordul convenit cu FMI s-a stabilit ca plafoanele trimestriale ale deficitului bugetului general consolidat să fie ajustate cu valoarea cu care cheltuielile de capital depăşesc un anumit nivel (până acum aceste cheltuieli se făceau în mare măsură în a doua parte a anului). Plafonul deficitului bugetului general consolidat pentru primul semestru convenit cu instituţiile financiare internaţionale este de 8,8 miliarde de lei. Acesta este format din soldul rezultat din execuţia curentă, cu un deficit maxim stabilit la 7 miliarde de lei, la care se pot adăuga cheltuieli suplimentare cu investiţiile de până la 1,8 miliarde de lei, deci un deficit bugetar total admisibil de maximum 8,8 miliarde de lei. Deficitul bugetar total înregistrat în perioada ianuarie-mai 2012 a fost de 7,2 miliarde de lei, astfel că angajamentul privind nivelul deficitului bugetar la finele lunii iunie nu a fost încălcat.

Ce angajamente restante are România

Există întârzieri în privatizarea sau vânzarea de pachete minoritare la mai multe companii controlate de stat. Un pachet de acţiuni de 15% de la Transelectrica; selectarea unor intermediari pentru ofertele Romgaz (pentru vânzarea unui pachet de acţiuni de 15%), Hidroelectrica (pentru vânzarea unui pachet de acţiuni de 10%) şi Tarom (pentru vânzarea unui pachet de acţiuni de 20%). Privatizarea integrală a companiilor Cupru Min şi Oltchim, termenul limită fiind sfârşitul lunii aprilie.

Recrutarea de manageri privaţi pentru întreprinderile neprofitabile suferă un lag temporal. Întocmirea unei liste scurte de propuneri pentru posturile de conducere în cadrul a cinci dintre companiile de stat la care urmează să fie introdus managementul privat.

Ministrul de finanțe Ialomițianu, prins între contabilitate și populism

12 decembrie 2011

Dl. Ialomițianu, ministru de finanțe cu viziune contabilă, a încercat, săptămâna trecută, să-și îmbunătățească discursul politic. Și pentru că i-a fost teamă să facă asta public, a mers la UNPR unde nu a întâmpinat nicio opoziție.

Evident, după ce s-a lăudat cu realizările PDL, a adus în discuție și faptul că amendamentele USL la proiectul de Lege a bugetului de stat pentru 2012, ar duce țara în incapacitate de plată. Mai mult, dumnealui susține că parlamentarii USL nu ar fi sprijinit propriile amendamente în Comisia de buget a Parlamentului. Înainte de a trece la analiza amendamentelor USL, îl provoc pe dl. Ialomițianu să facă publice numele acelor parlamentari USL despre care vorbește.

Concret, pe amendamente, cred că dl. Ialomițianu are tupeu să vină cu critici în condițiile în care este parte a unui guvern care a făcut cel mai mult rău României, după 1989, prin măsuri total iresponsabile și împotriva propriilor cetățeni – pensii și salarii tăiate, mame fără indemnizații pentru copii, închiderea a zeci de mii de IMM-uri, peste 1 milion de români rămași fără locuri de muncă, peste 20 miliarde euro împrumuturi până acum, plus 16 miliarde euro anul viitor, marii investitori străini alungați din cauza politicilor fiscale etc. etc.

Dintre amendamentele USL, aș dori să insist, în special, pe cele care ar aduce mai multă disciplină financiară. Astfel cerem:

Transparență în alocarea resurselor bugetare, optimizarea acestora în cadrul proiectelor de investiții și eliminarea arieratelor din economie.
• ”Alocarea resurselor bugetare către unitățile administrativ-teritoriale pentru finanțarea lucrărilor în infrastructură se va face în următoarea ordine: achitarea facturilor restante recunoscute de ordonatorii principali de credite, asigurarea cofinanțării proiectelor cu finanțare nerambursabilă din fonduri europene, asigurarea fondurilor pentru continuarea lucrărilor de investiții începute și pentru investiții noi.”
• ”Introducerea la finanțare a proiectelor în cadrul fiecărui program național de investiții se va face în ordinea în care acestea au fost aprobate.”
• ”Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va informa trimestrial Parlamentul României, în legătură cu modul de alocare a resurselor bugetare către unitățile administrativ-bugetare, pe programele naționale de infrastructură. ”

Am mai cerut, de asemenea, eliminarea corupției politice prin folosirea Fondului de rezervă al premierului. În acest fel, primarii vor beneficia de sume suplimentare, fără discriminare sau pe criterii politice.

Tot la capitolul corupție, am repetat propunerea de luare a unor măsuri stricte în privința cheltuirii banilor publici – ”În 2012, cheltuielile cu bunuri și servicii, cu excepția medicamentelor și a cheltuielilor curente aferente utilităților, se reduc cu 50%, față de nivelul realizat în 2011.”

Mai mult, am cerut cerut revizuirea Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii, un program cu dedicație pentru alegerile de anul viitor. Să ne amintim cazurile din județe unde 99% din bani sunt acordați primărilor PDL. Este și situația Brașovului. Am vorbit despre acest lucru într-un alt material – https://constantinnita.wordpress.com/2011/05/02/toate-drumurile-din-brasov-duc-la-pd-l/

Legat de propunerea reducerii TVA-ului cu 1% de care, probabil, îi este cel mai frică dlui. Ialomițianu, acest lucru ar duce la relansare economică și, implicit, la creșterea consumului.

În domeniul agriculturii, am solicitat stimularea producției agricole, susținerea consumului de produse proaspete din producția autohtonă, prevenirea creșterii excesive a prețurilor și combaterea evaziunii fiscale.

Desigur, am pus în discuție și două măsuri care îi vizează direct pe români – creșterea salariului minim pe economie la 800 lei și reducerea CAS pentru a da posibilitatea angajatorilor să creeze noi locuri de muncă.

Din păcate, ministrul de finanțe este obișnuit numai să ajusteze, să se împrumute și să calculeze strict din punct de vedere contabil. Calitatea de finanțist îi lipsește cu desăvârșire și orice strategie fiscală îi dă fiori. De aceea i-aș propune dlui. Ialomițianu să-și schimbe titulatura în Ministrul Contabilității bugetului de stat.

Reducerea TVA și CAS poate fi suportată de bugetul de stat în 2012

1 noiembrie 2011

As dori să fac următoarele clarificări referitor la acuzațiile aduse USL că reducerea TVA și CAS nu este fezabilă în perioada următoare și nu ar putea fi susținută de bugetul de stat.

USL a introdus aceste măsuri în programul său economic pe baza calculelor făcute care demonstrează că scăderea celor doi indicatori nu reprezintă un impact major asupra bugetului de stat. Din contră, această decizie ar avea un efect de relansare economică și de creștere a veniturilor.

Astfel, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator înseamnă doar 0,8% din PIB. Mai mult, dacă s-ar corela această măsură cu creșterea salariului minim la 800 lei, impactul ar fi de doar de minus 0,5% din PIB. Calculul poate fi considerat chiar pesimist ținând cont de efectele de multiplicare neluate în considerare (ex. venituri la buget din taxele și impozitele pe noile locuri de muncă create etc.)

În ceea ce privește TVA-ul, scăderea acestuia cu 1 punct procentual duce la un minus de 0,3% în PIB. Prin urmare, guvernul poate începe o reducere eșalonată a TVA-ului în orice moment.
Veniturile estimate la buget din TVA, pentru 2011, sunt de 46 miliarde lei. Acest lucru înseamnă 10,6 miliarde euro, iar reducerea cu 1 punct procentual ar reprezenta un minus de circa 450 milioane euro, adică 0,35% din PIB. Din nou, fără a lua în considerare efectele de multiplicare în piață.

Așadar, propunerile USL privind CAS și TVA ar fi extrem de benefice pentru economia României și, alături de celelalte măsuri de stimulare din program, vor contribui la relansarea economică.
Atacurile guvernului sau susținătorilor acestuia la adresa USL reprezintă doar modalități de manipulare a populație.

Ministerul Finantelor Publice încalcă legea

24 octombrie 2011

După cum se știe, MFP a încheiat cu Comisia Europeană 63 Memorandumuri de Finanțare ISPA in valoare totala de 2,7 miliarde euro, din care 75% au fost asigurări prin intermediul Programului ISPA, restul reprezentând cofinantare de la Bugetul de Stat.
In cadru acestui program s-au semnat 262 contracte (183 pe mediu,73 pe transporturi si 7 pe asistenta tehnica) in valoare totala de 2,3 mld euro. Conform datelor MFP toate cele 63 de măsuri ISPA angajate de Romania sunt încă in derulare si gestionate ca Măsuri Ex-ISPA si au ca rezultanta investiții in insectorul apa si canalizare.
Astfel bunurile rezultate sunt de natura proprietatii publice a Unitatilor Administrativ Teritoriale si, coform OUG nr 63/1999 Bugetul de stat, asigura sumele platatii TVA-ului. Insa MFP nu asigura decontarea tva-ului cu consecinte negative asupra activității tuturor operatorilor de apa si canal, sume ce se ridica la 510 mil euro.
In acest mod se vor anula certificatele de scutirea la plata a TVA-ului si vor genera un efect negativ asupra operatorilor, asupra prețului serviciilor, deci asupra activității financiare a acestora.
Exista, in acest sens, o adresa a MFP – Direcția de legilatie nr 421872/27.09.2011, care impune facturarea directa către UAT (Unitatea Administrativ-Teritorială) a contravalorii bunurilor publice, rezultate in urma finalizarii investițiilor ISPA.
Am adus in discuție aceasta problema pentru a demonstra capacitatea functionarilor din MFP de a bloca sau de a pune piedici in atragerea de fonduri europene. Mai mult decât atât, dacă, după 10 ani de activitate a programelor de preaderare, venim acum sa cerem plata TVA-ului, atunci cred ca am spus totul despre profesionalismul celor ce conduc acest minister. Sa nu uitam ca aceasta masura poate avea consecinte grave asupra absorbtiei de fonduri europene, mai ales pe Axa 1 Mediu-apa si canal.