Despre nevoia unei Strategii de Creştere în UE şi în România

Perspectivele privind creşterea economică a României se înrăutăţesc. “Țările în dezvoltare ar trebui să se pregătească pentru o încetinire a creșterii economice și pentru o „perioadă dură”, avertizează Banca Mondială (BM) în raportul privind perspectivele economice globale. Aceasta a spus că va fi o lungă perioadă de volatilitate în economia globală dacă în zona euro criza datoriilor suverane se va agrava. Pentru România, în acest an este estimată o rată de creștere de 1,2 procente, iar în anul 2013 se prognozează o expansiune a economiei de 2,8%”.

În februarie, Comisia Europeană (CE) a revizuit prognoza privind creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al României, pentru acest an, la 1,6%, faţă de estimarea de 2,1%, înaintată în toamnă, în principal din cauza efectelor negative generate de turbulenţele de pe pieţele financiare şi de criza din zona euro.

Modificarea perspectivei de creştere economică a României apare ca urmare a măririi incertitudinii din Zona Euro şi ca urmare a reducerii eficienţei motoarelor de creştere interne, pe baza reducerii cererii agregate determinate de măsurile de austeritate. În România, consumul din sectorul public nu va avea o contribuţie notabilă la creşterea economică din acest an, deoarece este afectat de procesul de consolidare fiscală. Investiţiile publice vor juca un rol cheie în acest an în România, sprijinite de îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene. Investiţiile din sectorul privat vor fi mai reduse decât proiecţiile anterioare din cauza gradului mai ridicat de nesiguranţă perceput atât pe plan local, cât şi pe plan mondial. CE anticipează că unele investiţii private planificate pentru începutul acestui an ar putea fi amânate pentru al doilea semestru sau chiar pentru 2013.

Posibile creşteri de salarii şi pensii preelectorale ar putea majora contribuţia consumului intern la creşterea economică dincolo de cifrele estimate de CE.

Banca Mondială consideră că „ţările în curs de dezvoltare ar trebui să se concentreze asupra reformelor de creștere a productivității și investiții în infrastructură în loc să reacționeze la schimbările care apar zilnic în mediul internațional”, a declarat Hans Timmer, director al grupului privind perspectivele de dezvoltare al BM.

Ce impact macroeconomic are reducerea ritmului de creştere economică al României? În primul rând, micşorarea ritmului de creștere economică cu 0,9 puncte procentuale față de proiecția de buget presupune un minus de 0,33% din PIB venituri bugetare, adică minus 450 milioane euro încasări la bugetul de stat.
Exporturile vor fi afectate de declinul şi scăderea cererii din zona euro, principala piaţă de desfacere pentru produsele româneşti. O altă problemă este legată de incertitudinile persistente de pe pieţele financiare şi eventuale incidente privind datoriile de stat de la periferia zonei euro, care ar trage în jos creşterea economică a României.

Explore posts in the same categories: Economie

Etichete: Banca Mondiala, crestere economica, criza, criza economica, masuri anticriza, piete financiare, Romania, UE

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.