Posted tagged ‘masuri anticriza’

Program de guvernare USL – reducerea inegalităţilor sociale

9 Noiembrie 2012

„România puternică”, Programul de guvernare al USL pentru 2013-2016, cuprinde măsuri concrete de redresare economică. Este mai mult decât un program. Este un plan de acțiune elaborat, care ține cont de problemele majore ale României pe domenii cheie – educație, sănătate, asistență social, agricultură, energie și infrastructură.

Problemele României își au soluția în dezvoltarea sistemului economic, singurul care poate genera creștere pentru România și bunăstare pentru români. PDL a perpetuat în România ultimilor ani un sistem clientelar care a favorizat divizarea țării – săraci și bogați!

USL propune un program care ca obiectiv central reducerea inegalităţilor sociale, prin oferirea de șanse egale marilor investitori și condiții propice dezvoltării micilor întreprinzători.

Principalele măsuri care vor transforma România într-o țară puternică:

  • Revenirea la TVA de 19%, până în 2016 (anual, un punct procentual)
  • Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori
  • Creșterea salariului minimum pe economie la 1.000 RON
  • Zero taxe pentru angajarea în regim part-time pentru tinerii sub 25 de ani şi a persoanelor cu vârsta mai mare de 55 de ani
  • Cota redusă de TVA la producția de cereale, pâine, carne proaspată, lapte și legume-fructe proaspete (TVA 24%, din care 9% către buget și 15% dedus producăatorului)
  • Stimularea angajatorilor care acordă burse de studii la nivelul şcolilor de meserii sau studenţilor, prin reducerea contribuţiilor la fondul de şomaj cu minim 50% din valoarea sumelor acordate ca burse
  • Facilităti fiscale operatorilor din turism care obțin eticheta ecologică pentru pensiunile și capacitățile de cazare pe care le dețin
  • Scutirea de impozit pe profitul reinvestit, cu condiția efectuării de investiții pentru îmbunătățirea structurii de cazare, alimentație publică, agrement, porturi turistice și parcuri de distracție
  • Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 3 ani, pentru investiții noi în cluburi de turism (hoteluri, spa, agrement, restaurante etc.)
  • Cuprinderea a peste 80% dintre copiii cu vârste între 3 şi 5 ani în educaţia timpurie
  • Realizarea unor centre educaţionale puternice, care să asigure copiilor servicii de educaţie până la nivel liceal, burse, cămin, cantină şi/sau transport zilnic
  • Creşterea finanţării în sănătate cu minim 0.5% din PIB pe an, astfel încat in 2014 să se ajungă la 6% din PIB (minimum la nivel European)
  • Dezvoltarea programelor de prevenţie şi educaţie pentru sănătate  prin îmbunătăţirea alocării financiare
  • Asigurarea necondiționată a accesului la tratament și la asistență medicală

Toate aceste măsuri au în centru omul. Trebuie să revenim la un stat puternic în care fiecare cetățean are un cuvânt de spun. Un stat în care accesul la educație și servicii medicale nu este condiționat de situația materială. Un stat care poate oferi fiecărui român o șansă la o viață decentă acasă, în România, alături de cei dragi!

Anunțuri

Concluziile vizitei FMI în România

15 August 2012

Vizita FMI în România a permis autorităţilor române confirmarea angajamentului pentru respectarea condiţionalităţilor macroeconomice fixate în cadrul acordului preventiv. Continuarea ajustării fiscale, cu preponderenţă pe partea ei calitativă, definirea unui nou model de dezvoltare, bazat pe creştere economică incluzivă şi tehnologie şi accelerarea reformelor structurale sunt pilonii principali ai strategiei economice a Guvernului Ponta.

Priorităţile discutate de autorităţile române cu FMI sunt cele care au intrat în dezbaterea internă, sunt cele pe care de multe ori le-am discutat aici, pe blog. Restructurarea companiilor de stat, pentru reducerea arieratelor şi a pierderilor acestora, creşterea absorbţiei fondurilor europene, îmbunătăţirea colectării şi reducerea evaziunii fiscale, dar şi prioritizarea investiţiilor publice sunt punctele principale cuprinse în Agenda economică ce trebuie urgent implementată în România.

Cu toate angajamentele rămase restante, consider că România poate continua, de o manieră fezabilă, dialogul cu creditorii internaţionali, contribuţie esenţială la menţinerea încrederii investitorilor internaţionali în economia românească.

Sigur, sunt câteva veşti proaste. Să le analizăm pe rând şi să vedem ce soluţii putem găsi pentru minimizarea efectelor negative ale acestor procese ce ne îngrijorează.

Prima îngrijorare este legată de revizuirea în sens negativ a prognozei de creştere economică. FMI a revizuit prognoza de creştere economică pentru acest an a ţării noastre, de la 1,5%, la 0,9%. Dat fiind că şi Guvernul a redus estimările de creştere, însă doar până la 1,2%, autorităţile şi Fondul au ajuns la un acord cu privire la o prognoză situată în jurul valorii de 1%.

Aceasta înseamnă un minus de aproximativ 0,15% din PIB, încasări la veniturile bugetare, deci o presiune mai mare pe atingerea ţintei de deficit. În opinia mea, soluţia de compensare ar fi continuarea luptei cu evaziunea fiscală, observându-se că simpla destructurare a unor reţele evazioniste în ultimele 3 luni şi jumătate a adus venituri suplimentare la bugetul de stat de 1 miliard RON. Totuşi, prognozele arată că pe termen mediu România poate obţine un ritm de creştere economică mediu annual de 3%.

A doua îngrijorare este legată de creşterea rapidă a inflaţiei în ultima lună. Chiar dacă inflaţia este de 3%, un nivel sustenabil pentru angajamentul dezinflaţionist al BNR, presiunile venite dinspre explozia preţurilor la produsele agricole şi a creşterilor de preţuri administrate vor amplifica impactul asupra inflaţiei şi al scăderii puterii de cumpărare a populaţiei. Una dintre soluţiile demne de luat în considerare aici era sustinerea măsurii privind o cotă redusă de TVA la producţia de cereale, pâine, carne proaspătă, lapte sşi legume-fructe proaspete (TVA 24%, din care 9% către buget şi 15% dedus producătorului). Am scris despre avantajele acestei măsuri în analiza anterioară pe blog.

A treia îngrijorare este legată de anunţata creştere a preţului la gazele naturale livrate populaţiei cu 5% şi a preţului gazelor naturale livrate firmelor cu 10%, de la 1 septembrie 2012. Este o măsură antamată de Guvernul Boc. Problema acum este definirea cât mai rapidă a consumatorului vulnerabil, în condiţiile în care statistica INS arată că peste 40% dintre gospodăriile din mediul urban au întârzieri mari la plata facturii iar 5,5 milioane români trăiesc sub pragul de sărăcie. Soluţia găsită de autorităţi – impunerea unei taxe pe veniturile excepţionale ale companiilor din energie, mi se pare raţională, în condiţiile în care va trebui finanţat un fond din care să se realizeze subvenţionarea consumatorilor definiţi ca fiind vulnerabili. Măsura va presupune şi presiuni inflaţioniste în condiţiile în care cheltuielile cu utilităţile au o pondere însemnată în coşul de consum.

A patra îngrijorare este cea legată de gradul redus de absorbţie al fondurilor europene. România iroseşte cea mai ieftină sursă de finanţare aflată la dispoziţia ei, nefolosind astfel oportunităţile de dezvoltare a infrastructurii şi capitalului uman prin utilizarea proiectelor finanţate din bani europeni. Soluţia ar fi adoptarea bunelor practici în domeniu oferite de exemplul Poloniei sau al Spaniei, externalizarea către firme private a managementului autorităţilor de management şi organismelor intermediare s.a.

A cincea îngrijorare este cea legată de arierate, problemă care persistă. Reducerea lentă a arieratelor atrage după sine necesitatea accelerării reformelor structurale în domeniile ce stimulează acest blocaj financiar. Soluţia constă în restructurarea companiilor de stat cu pierderi, eficientizarea lor şi în implementarea unor reforme inteligente mai ales în sectorul de sănătate.

Consider că România trebuie să continue consolidarea fiscală într-un mod inteligent şi pe termen mediu. Raţionalizarea cheltuielilor publice, îmbunătăţirea colectării şi reducerea evaziunii fiscale trebuie să genereze spaţiu fiscal pentru măsuri de stimulare a sectorului privat şi creare de locuri de muncă.  România trebuie să continue implementarea reformelor structurale în educaţie şi sănătate, concomitent cu creşterea finanţării acestor două domenii, strategice pentru viitorul economiei româneşti.

 

 

Despre nevoia unei Strategii de Creştere în UE şi în România

14 Iunie 2012

Perspectivele privind creşterea economică a României se înrăutăţesc. “Țările în dezvoltare ar trebui să se pregătească pentru o încetinire a creșterii economice și pentru o „perioadă dură”, avertizează Banca Mondială (BM) în raportul privind perspectivele economice globale. Aceasta a spus că va fi o lungă perioadă de volatilitate în economia globală dacă în zona euro criza datoriilor suverane se va agrava. Pentru România, în acest an este estimată o rată de creștere de 1,2 procente, iar în anul 2013 se prognozează o expansiune a economiei de 2,8%”.

În februarie, Comisia Europeană (CE) a revizuit prognoza privind creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al României, pentru acest an, la 1,6%, faţă de estimarea de 2,1%, înaintată în toamnă, în principal din cauza efectelor negative generate de turbulenţele de pe pieţele financiare şi de criza din zona euro.

Modificarea perspectivei de creştere economică a României apare ca urmare a măririi incertitudinii din Zona Euro şi ca urmare a reducerii eficienţei motoarelor de creştere interne, pe baza reducerii cererii agregate determinate de măsurile de austeritate. În România, consumul din sectorul public nu va avea o contribuţie notabilă la creşterea economică din acest an, deoarece este afectat de procesul de consolidare fiscală. Investiţiile publice vor juca un rol cheie în acest an în România, sprijinite de îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene. Investiţiile din sectorul privat vor fi mai reduse decât proiecţiile anterioare din cauza gradului mai ridicat de nesiguranţă perceput atât pe plan local, cât şi pe plan mondial. CE anticipează că unele investiţii private planificate pentru începutul acestui an ar putea fi amânate pentru al doilea semestru sau chiar pentru 2013.

Posibile creşteri de salarii şi pensii preelectorale ar putea majora contribuţia consumului intern la creşterea economică dincolo de cifrele estimate de CE.

Banca Mondială consideră că „ţările în curs de dezvoltare ar trebui să se concentreze asupra reformelor de creștere a productivității și investiții în infrastructură în loc să reacționeze la schimbările care apar zilnic în mediul internațional”, a declarat Hans Timmer, director al grupului privind perspectivele de dezvoltare al BM.

Ce impact macroeconomic are reducerea ritmului de creştere economică al României? În primul rând, micşorarea ritmului de creștere economică cu 0,9 puncte procentuale față de proiecția de buget presupune un minus de 0,33% din PIB venituri bugetare, adică minus 450 milioane euro încasări la bugetul de stat.
Exporturile vor fi afectate de declinul şi scăderea cererii din zona euro, principala piaţă de desfacere pentru produsele româneşti. O altă problemă este legată de incertitudinile persistente de pe pieţele financiare şi eventuale incidente privind datoriile de stat de la periferia zonei euro, care ar trage în jos creşterea economică a României.

Franța reîntoarce Europa la social-democrație

23 Aprilie 2012

Votul din Franța de la alegerile prezidențiale de ieri arată că Franța este gata să se reîntoarcă la politicile social-democrate. Este confirmarea dată de mulți analiști politici și economici care susțin că o conducere social-democrată în fruntea unei țări reușește să gestioneze mai bine perioadele de criză economică.

Concret, ce va însemna pentru Franța, dar și pentru Europa, câștigarea alegerilor prezidențiale de către Francois Hollande?

Pentru România, va însemna posibilitatea de construire a unor relații normale cu Franța întrucât în ultimii ani conducerea franceză a avut o atitudine incertă cu privire la România, în multe chestiuni de interes major.

Pentru Europa, Hollande vrea să impună un alt stil în economie. Mai ales că același lucru l-au cerut și FMI și BM la ultima întâlnire de la Washington cu miniștrii europeni de finanțe. Țările zonei euro au fost avertizate ”să reducă mai mult îndatorarea guvernelor, să promoveze reforme mai îndrăznețe şi să stabilizeze sistemele financiare” altfel Europa se va adânci în recesiune și nu va reuși să aibă creștere economică semnificativă.

Francois Hollande a anunțat că, dacă va ieși președinte, unul prin principalele sale obiective este să modifice sau chiar să renunțe la Tratatul Fiscal. Acesta este extrem de înrobitor mai ales pentru statele din Europa care nu au trecut la zona euro. Este și cazul României.

De asemenea, Hollande vrea să spargă monopolul pe care Sarkozy și Merkel l-au creat în deciziile cu referire directă la Europa și a anunțat că va încerca să atragă noi țări partenere în această dezbatere.

Candidatul social-democrat, Francois Hollande, a convins electoratul francez prin două mesaje centrale: creștere economică pentru Franța și Europa și mai multe locuri de muncă în pentru compatrioții săi.

Francezii au înțeles importanța schimbării conducerii, atât pentru țara lor, cât și pentru Europa, și au ieșit la vot într-un număr impresionant – peste 80%.

Sper ca, la alegerile de anul acesta, din țara noastră, românii să înțeleagă faptul că politicile liberale din ultimii ani sunt, în mare parte, vinovate de situația economică a lumii de azi.

În România, guvernul de dreapta condus de PDL, nu a reușit, în patru ani, nici să creeze locuri de muncă, nici să implementeze politici de creștere economică. Strategia lor economică s-a bazat pe tăieri și ajustări, lucruri care nu fac decât să prelungească durata crizei.

Grecia, „prima colonie a zonei euro”?

21 Februarie 2012

În aceste zile „Troika” formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI discută condiţiile în care Grecia poate să mai rămână în „zona euro”.

Guvernul elen are nevoie urgentă de 130 miliarde euro, bani ce vor fi asiguraţi de cele trei instituţii mai sus menţionate, dar numai prin aplicarea unui program de austeritate foarte dur.

Există foarte mulţi cei care spun că Grecia ar trebui să iasă din zona euro. Din punctul meu de vedere ar fi o mare eroare întrucât Grecia ar rămâne cu o datorie uriaşă ce va fi şi mai greu suportat din afara sistemului euro.
Să nu uităm că acest lucru ar determina şi o depreciere puternică a monedei elene ceea ce practic ar face imposibil de plătit aceste datorii.

Aceste idei sunt susţinute chiar de unele state din UE, inlusiv Germania, unde deja s-a format un curent de opinie nefavorabil pentru ajutorarea Greciei. Se spune că Germania ar dori mai degrabă falimentul Greciei decât salvarea acesteia. De ce? Din cauza unei lipse puternice de încredere în Guvernul elen şi în măsurile pe care acesta ar trebui să le ia. În acest sens, este sugestiv articolul apărut în Financial Times în care se afirmă că Germania urmăreşte de fapt transformarea Greciei în „prima colonie din zona euro”.
http://www.mediafax.ro/economic/editorial-financial-times-germania-are-o-strategie-de-suicid-asistat-pentru-grecia-prima-colonie-a-zonei-euro-9251284/

Iată cum criza datoriilor publice poate să conducă la falimentul unor state, altădată prospere, şi la care România se uita cu invidie.

Sper că actualul Guvern al României va înţelege că trebuie să ia măsuri anticriză reale pentru redresarea economiei astfel încât să evită orice situaţie similară cu a Greciei.

FMI da noi sarcini guvernului roman

7 Februarie 2012

Ne-am obișnuit ca, de fiecare data când vine in Romania, delegatia FMI sa lase o serie de sarcini concrete Guvernului care, mai apoi ca un elev constiicios, isi face temele indiferent dacă cetățenii acestei tari suporta sau nu măsurile impuse de „profesor”. Va prezint mai jos câteva comentarii privind ultima evaluare:

1. Reducerea ratei de creștere economica cu 03 puncte procentuale înseamnă din start o reducere a veniturilor la bugetul de stat cu 01% din PIB, adica aproximativ 140 mil.euro. Desigur ca aceasta reducere va afecta si ținta de deficit bugetar.

2. Deși s-a observat o revigorare a creditului corporatist, creșterea creditarii a rămas slaba in termeni reali, reflectand astfel cererea mica de credite. Din păcate, reluarea creditarii se face lent iar bancile din Romania s-au învățat sa nu mai crediteze sectorul real, considerandu-l riscant. De altfel acestea s-au obișnuit sa cumpere numai obligatiuni si titluri de stat inlaturand astfel concurenta si tinand dobânzile înalte atât pentru companii(mai ales IMM-uri), cat si pentru populatie.

3. In anul 2011, Romania a atins o ținta de deficit, pentru bugetul general aplicat de 4,4% din PIB(cash). Pentru anul 2012 Guvernul s-a angajat sa reducă deficitul sub 3% din PIB. Se vizează un deficit de 1,9% din PIB sau 2,1% din PIB, dacă se includ si cheltuielile din PNDI. Aceasta presupune o continuare a restrictiilor in capitolul cheltuieli si, prin urmare, o continuare a austeritatii pentru cetățeni. Dar, eu cred, ca nu interesează pe nimeni, din actuala putere, acest lucru.

4. Sănătatea este un sector in care se impune de o reforma radicala. Eu cred ca Romania are nevoie de o forța de munca sănătoasă si viguroasa iar pentru aceasta este nevoie de un sistem de sănătate performant. Ori prin toate măsurile luate in anul 2011, nu putem sa speram la asa ceva. Arierate din sistemul de sănătate sunt foarte mari aprox. 700 mil.RON, cu consecinte dramatice asupra firmelor, cât si asupra spitalelor.

5. Energia, un sector care trebuie reevaluat atât din punct de vedere al consumatorului vulnerabil, cât si din punct de vedere al consumatorului industrial. Afirmatia reprezentanților FMI precum ca „statul pierde anual între 175-275 mil. Euro numai la Hidroelectrica si numai din contractele cu băieții destepti, ar trebui sa dea „fiori reci” celor ce au semnat acele contracte.
Eu sper ca USL, odată venită la putere, va rezilia aceste contracte si va trage la răspundere pe cei ce au aprobat aceste operațiuni. Cresterea de prețuri solicitată de FMI este de neacceptat fără definirea „consumatorului vulerabil” astfel încât sa nu afecteze dramatic nivelul de trai, si asa scăzut, al celor cu venituri mici.

6. Vânzarea unor pachete minoritate sau majoritare la unele companii de stat presupune câteva observatii, si anume:
a) înțeleg foamea de bani” a actualei puteri dar nu pot sa accept ca sumele obținute din vânzarea acestor pachete de acțiuni sa fie utilizate in consum sau in alte proiecte, ci mai degrabă cu acești bani putem sa dezvoltam si sa retehnologizam companiile respectie.
b) înțeleg sa vindem companii profitabile doar dacă obtinem prețuri foarte bune, ori in condițiile unei crize puternice, am mari indoieli ca vom avea succes.
c) nu cred ca este benefic sa vindem companii care exploateaza resurse naționale ex. Romgaz, Electrica etc.
d) cred ca trebuie încercat ca, la cele neprofitabile, sa introduem un management privat si numai după aceea sa trecem la privatizare.

Mai sunt si alte elemente pe care o sa le prezint intr-un nou material.

FMI face politică… în stil PD-L

31 Ianuarie 2012

O misiune comună a Fondului Monetar Internațional, Comisiei Europene și Băncii Mondiale se află în această perioadă în țară pentru a evalua modul în care a funcționat acordul cu România.

Tot în aceste zile, liderii PD-L s-au întrecut în declarații politice prin care anunță că vor crește salariile și pensiile din aprilie. Această declarație populistă face parte din seria încercărilor PD-L de a se regrupa după protestele din stradă. Și putem vedea cu toții acțiunile de distragere a atenției (rechemarea lui Arafat la minister, premierul Boc servind ceai sinistraților, redeschiderea cazului Adrian Năstase etc.)

Sunt convins însă că nimeni nu-l poate crede pe Frunzăverde când anunță că PD-L ”l-a mandatat” pe premierul Boc să negociere cu FMI mărirea pensiilor și salariilor. Nici măcar colegii lui de partid! Ca urmare, Sulfina Barbu s-a arătat sceptică.

Este și normal în condițiile în care FMI estima, în toamna trecută, o creștere economică de 1,9-2%, iar pentru anul acesta estimarea a scăzut la 1,3-1,5%. În plus, în ultima scrisoare de intenție s-a stabilit ca salariile și pensiile să rămână înghețate.

Cu toate acestea, în tot haosul declarațiilor populiste lansate ieri de PD-L, FMI, prin vocea lui Jeffrey Franks, a decis să nu clarifice lucrurile și să facă puțină politică. Întrebat dacă este posibilă o creștere chiar și cu 5% a salariilor, Franks s-a lansat în teorii metaforice din care se înțelege că dacă am aveam bani, am putea face asta, dacă nu, nu.

Dar România nu are bani! Și FMI recunoaște. Recunoaște și președintele Traian Băsescu care în ultimul discurs a spus că va fi mult mai greu în cea de-a doua parte a anului 2012, pentru România și pentru toată Europa.
Îngrijorat de faptul că investițiile străine vor scădea dramatic, Traian Băsescu și Emil Boc au realizat că una din soluții pentru țara noastră o reprezintă relansarea IMM-urilor.

În 2009, am spus că, sprijinite, IMM-urile pot fi cea mai bună unealtă anticriză a unui guvern întrucât sunt flexibile, se adaptează ușor, creează locuri de muncă etc.
Ce a făcut guvernul Boc? Nimic sau, cel puțin, nimic bun. Ce a făcut FMI? Nimic sau, cel puțin, nimic eficient pentru IMM-urile din România.

Creditarea a rămas blocată. S-a încercat ceva prin cardul Kogălniceanu dar, aplicat în stilul românesc birocratic, rezultatele sunt ridicole. Accesarea fondurilor europene durează tot peste jumătate de an etc. Aceeași lipsă de interes și pentru posibile facilități oferite la angajare. Guvernul și președintele se comportă ca și cum abia acum realizează că România are nevoie de locuri de muncă.

Sper că, de data aceasta, guvernul și președintele vor negocia serios cu FMI și vor lua măsuri reale pentru IMM-uri și pentru întreaga economie românească, măsuri care să producă efecte de multiplicare și să nu se limiteze doar la tăieri.