Criză în Grecia … Criză în Spania… Care sunt efectele asupra României?

Efectul de domino a început să-şi arate colţii în Zona Euro. Prima a fost Grecia, o ţară a cărei datorie publică va atinge circa 190% din PIB în 2013, va scădea la 150% în 2020 şi până la 130% din PIB în 2030. O ţară care are nevoie de un ajutor de 252 miliarde euro, asistenţă ce ar trebui pregătită pentru această ţară până în 2020. Au urmat Irlanda, Portugalia.

Dezechilibrele amintite au determinat efecte de contagiune. Criza din flancul sudic a cauzat pentru Spania ceea ce se numeşte cauzalitate cumulativă (dezechilibre externe suprapuse celor interne). Spania, o ţară care acum recunoaşte voalat nevoia urgentă a unui împrumut de urgenţă de 40 miliarde euro pentru salvarea sistemului bancar. A patra cea mai mare economie din Zona Euro (Spania) intră în cercurile vicioase generate de neîncredere.

La prima vedere, alegerea Greciei este una simplă. Ori consimt la aplicarea în continuare a planului de consolidare fiscală convenit cu creditorii internaţionali – FMI, BM, UE – pentru a beneficia de sustenabilitate pe termen mediu şi lung. Ori aleg să iasă din Zona Euro, cu consecinţe dezastruoase, greu de calculat.

În realitate, Grecia nu prea are de ales. Prima alegere presupune traversarea unei perioade dificile din punct de vedere economic, politic şi social. Cu costuri de ajustare ridicate. A doua alegere ce poate fi făcută, este totuşi mult mai gravă, atât pentru Grecia cât şi pentru Zona Euro. Un default necontrolat ar conduce la oprirea definitivă a asistenţei financiare, posibila excludere din Zona Euro şi din Uniunea Europeană. Neîncrederea va creşte exponenţial, riscul de ţară va creşte şi el, CDS ul se va duce în sus dramatic, făcând imposibilă orice finanţare sustenabilă pentru Grecia. Ieşirea din Zona Euro va presupune revenirea la drahma, care se va deprecia instantaneu şi dramatic, cu peste 80% faţă de nivelul iniţial. Se va înregistra o cădere de cel puţin 50% din PIB în primul an de după ieşirea din Zona Euro. Deprecierea va genera inflaţie, inflaţia presupune creşterea dobânzilor, care mai departe înseamnă falimente în lanţ în rândul firmelor private din Grecia. Pot creşte creditele neperformante în rândul firmelor şi al cetăţenilor greci. Panica bancară va fi de nestăvilit, posibilele falimente în lanţ în sistemul bancar determinând haos în sistemul financiar.

Raţional, Grecia va alege prima variantă.

Cu Spania situaţia se complică. Discutăm despre o scară mult mai mare, despre efecte de contagiune îngrijorătoare la nivelul Zonei euro şi al Uniunii Europene.

Efectele problemelor din Zona Euro asupra României pot apărea pe 4 direcţii. Prima, creşterea neîncrederii din Zona Euro va afecta dobânzile de pe pieţele financiare internaţionale. Cu un necesar de finanţare/refinanţare a datoriei de 15 miliarde de euro în 2012 (rămas la jumătate până la sfârşitul anului), România va fi afectată de creşterea dobânzilor, reducându-se spaţiul fiscal pentru programe de relansare economică, investiţii s.a Deja execuţia bugetară pe primele 4 luni ne arată o creştere a cheltuielilor cu dobânzile de l buget de 44%,faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

A doua direcţie, cea a reducerii cererii externe pentru produsele româneşti. Neîncrederea din Zona Euro va genera reducerea exporturilor noastre către pieţele vestice, cu efecte negative asupra balanţei comerciale, cursului de schimb şi, cel mai important, asupra creşterii economice.

A treia direcţie, cea financiar-bancară. Este posibil ca şi România să se confrunte cu efecte – chiar dacă la scară redusă – de retrageri din depozitele populaţiei, mai ales în cazul filialelor locale ale băncilor din ţările cu probleme.

Ultima direcţie poate fi cea a reducerii remitenţelor. Problemele din Grecia, Spania şi Italia pot cauza reducerea sumelor trimise acasă de muncitorii români plecaţi la muncă în străinătate.

Soluţiile noastre pentru minimizarea apariţiei efectelor de contagiune? Prudenţă în domeniul bugetar, creşterea absorbţiei de fonduri europene, prioritizarea investiţiilor publice şi reducerea evaziunii fiscale.

Explore posts in the same categories: Economie

Etichete: criza economica, criza Grecia Spania Italia, evaziune fiscala, fonduri europene, investitii, piete financiare, zona euro

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.