Posted tagged ‘USL’

România, pol energetic regional

17 iulie 2013

„Aţi făcut foarte mult în ceea ce priveşte sectorul energetic şi al gazelor naturale şi liberalizarea energiei şi, oricât de dureros pare pe termen scurt, îşi va arăta roadele pe termen lung. Sunt şi alte reforme care să vă ajute să fiţi mai competitivi şi România va avea o creştere mai mare, o creştere economică cu incluziuni şi aici mă gândesc la transport, la infrastructură. Banii trebuie să fie folosiţi bine pentru a ne asigura că toţi actorii folosesc bine banii şi, să ne gândim la companiile de stat. Rezolvarea situaţiei lor este foarte importantă, sunt ţinte pe care dumneavoastră trebuie să vi le stabiliţi şi lucruri pe care o să le discutăm la negocieri.” (Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional)

Cred în politica paşilor mărunţi. În acelaşi timp, cred în politici clare şi în implementarea acestora astfel încât să existe coerenţă la nivelul pieţei. Energia este un domeniu complex şi este nevoie de timp pentru o reaşezare a sistemului. Încă de acum şapte luni, mi-am asumat importanta provocare de a aduce sistemul energetic la un anumit echilibru, respectând în acelaşi timp angajamentele luate faţă de instituţiile internaţionale.

Dacă vorbim despre acţiunile demarate la nivelul sectorului energetic – menţionate de Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, acestea reprezintă primii paşi spre normalitate după ani buni în care România nu şi-a valorificat oportunităţile, ci a acţionat disproporţionat. Spun disproporţionat deoarece ne-a lipsit dimensiunea regională. Ne-a lipsit orientarea către piaţă. Or, este lipsită de viziune o abordare în care ne mulţumim doar cu enumerarea resurselor şi contemplarea acestora. Este nevoie de mai mult. Este nevoie de infrastructură, este nevoie de crearea unor conexiuni regionale. Pe scurt, este nevoie de dinamică instituţională la nivel diplomatic şi economic deoarece doar dialogul deschide uşi, oferind oportunităţi de dezvoltare.

Măsurile, chiar dacă nu se află în topul popularităţii, sunt necesare dacă ne dorim un viitor competitiv pentru sistemul energetic românesc. Dar, după cum spuneam, aceste măsuri trebuie dublate de investiţii la nivelul sistemului, astfel încât să putem vorbi despre performanţă, şanse egale pentru jucătorii din piaţă, venituri la bugetul de stat. Cumulate, toate acestea pot contribui la atingerea obiectivului asumat de Guvernul USL în ceea ce priveşte politica energetică – România, pol energetic regional.

Reclame

În ce țară vrem să trăim în următorii patru ani?

9 noiembrie 2012

Următoarele patru săptămâni vom fi în campanie electorală. O campanie a cărei miză este viitorul României. Întrebarea este ,,În ce țară vrem să trăim în următorii patru ani?”.

Vor fi patru săptămâni la finalul cărora, românii vor avea de ales între stabilitate în detrimental dezbinării instaurate de PDL și Traian Băsescu în ultimii ani.

USL a demonstrat în ultimele șase luni că are ca preocupare majoră oamenii şi nivelul lor de trai.

De aceea, vreau să subliniez faptul că decizia privind viitorul este a fiecăruia dintre noi. În ultimii patru ani, PDL a condus discreționar, în favoarea grupurilor de interese apropiate lui Traian Băsescu. În tot acest timp, marii investitori și micii întreprinzători au fost obligați să își reducă activitatea constrânși de politicile fiscale haotice. Oamenii au fost nevoiți să trăiască în condiții precare din cauza concedierilor, tăierilor de salarii și ajutoare sociale. Toate aceste măsuri au fost luate de PDL cu girul lui Traian Băsescu. Astăzi, indiferent de ,,transformarea” coloristică – din portocaliu în roz și albastru, oamenii din PDL sunt aceeași!

Votul fiecăruia este esențial pentru a asigura cei 50% + 1 necesari pentru ca USL să aibă majoritate de necontestat. Nu trebuie să îi oferim lui Traian Băsescu ocazia de a folosi trucuri, cum că nu avem cu adevărat majoritate dacă nu atingem 50% + 1, pentru a justifica refuzul numirii unui Premier USL. Este nevoie de continuitate pentru măsurile pe care le-am luat în acest an: reîntregire salariilor și pensiilor, redeschiderea spitalelor etc.

Avem încredere în viitor, iar acest an ne-a demonstrat că românii se pot mobiliza atunci când drepturile lor sunt încălcate, atunci când le este condiționat dreptul la viață. Pe 9 decembrie vom face un pas important spre o viață demnă, în care legile vor fi făcute pentru oameni, ținând cont de nevoile lor.

Votul dumneavoastră contează!

Program de guvernare USL – reducerea inegalităţilor sociale

9 noiembrie 2012

„România puternică”, Programul de guvernare al USL pentru 2013-2016, cuprinde măsuri concrete de redresare economică. Este mai mult decât un program. Este un plan de acțiune elaborat, care ține cont de problemele majore ale României pe domenii cheie – educație, sănătate, asistență social, agricultură, energie și infrastructură.

Problemele României își au soluția în dezvoltarea sistemului economic, singurul care poate genera creștere pentru România și bunăstare pentru români. PDL a perpetuat în România ultimilor ani un sistem clientelar care a favorizat divizarea țării – săraci și bogați!

USL propune un program care ca obiectiv central reducerea inegalităţilor sociale, prin oferirea de șanse egale marilor investitori și condiții propice dezvoltării micilor întreprinzători.

Principalele măsuri care vor transforma România într-o țară puternică:

  • Revenirea la TVA de 19%, până în 2016 (anual, un punct procentual)
  • Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori
  • Creșterea salariului minimum pe economie la 1.000 RON
  • Zero taxe pentru angajarea în regim part-time pentru tinerii sub 25 de ani şi a persoanelor cu vârsta mai mare de 55 de ani
  • Cota redusă de TVA la producția de cereale, pâine, carne proaspată, lapte și legume-fructe proaspete (TVA 24%, din care 9% către buget și 15% dedus producăatorului)
  • Stimularea angajatorilor care acordă burse de studii la nivelul şcolilor de meserii sau studenţilor, prin reducerea contribuţiilor la fondul de şomaj cu minim 50% din valoarea sumelor acordate ca burse
  • Facilităti fiscale operatorilor din turism care obțin eticheta ecologică pentru pensiunile și capacitățile de cazare pe care le dețin
  • Scutirea de impozit pe profitul reinvestit, cu condiția efectuării de investiții pentru îmbunătățirea structurii de cazare, alimentație publică, agrement, porturi turistice și parcuri de distracție
  • Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 3 ani, pentru investiții noi în cluburi de turism (hoteluri, spa, agrement, restaurante etc.)
  • Cuprinderea a peste 80% dintre copiii cu vârste între 3 şi 5 ani în educaţia timpurie
  • Realizarea unor centre educaţionale puternice, care să asigure copiilor servicii de educaţie până la nivel liceal, burse, cămin, cantină şi/sau transport zilnic
  • Creşterea finanţării în sănătate cu minim 0.5% din PIB pe an, astfel încat in 2014 să se ajungă la 6% din PIB (minimum la nivel European)
  • Dezvoltarea programelor de prevenţie şi educaţie pentru sănătate  prin îmbunătăţirea alocării financiare
  • Asigurarea necondiționată a accesului la tratament și la asistență medicală

Toate aceste măsuri au în centru omul. Trebuie să revenim la un stat puternic în care fiecare cetățean are un cuvânt de spun. Un stat în care accesul la educație și servicii medicale nu este condiționat de situația materială. Un stat care poate oferi fiecărui român o șansă la o viață decentă acasă, în România, alături de cei dragi!

Motiunea PDL este lipsita de consistenta. Guvernul Ponta contraargumenteaza.

23 octombrie 2012

Ca sa dea senzatia ca lucreaza, in ultimele zile din acest mandat, opozitia a hotarat sa depuna o motiune simpla pe buget. Pe langa lipsa de consistenta, motiunea cuprinde o serie de neadevaruri, ca sa nu spun minciuni. Mai mult, PDL se comporta ca si cum nu ei ar fi fost la guvernare in ultimii patru ani si uita ca sunt cei care au facut bugetul pentru anul acesta.

Va prezentam argumentele principale contra ineptiilor pdliste.

Acuzatia ca bugetul nu a fost depus la 15 octombrie, ci va fi depus la 20 de zile dupa investirea noului Guvern.

Raspuns: S-a convenit cu creditorii internationali FMI, CE, BM ca bugetul sa fie depus in Parlament la 20 de zile dupa investirea noului guvern pentru a fi respectate liniile directoare, politicile publice şi programarea bugetara a acestuia. Bugetul de stat este principalul instrument de programare economică.

Acuzatia ca guvernul MRU a lăsat un tampon de lichiditate de 5 miliarde euro si ca acum nu mai exista un buffer sufficient.

Raspuns: Romania are in prezent un buffer care asigura 4 luni de plata a cheltuielilor curente, asa cum s-a convenit cu FMI. Fondul Monetar International confirma indeplinirea acestei conditionalitati.

Acuzatie: Prin rectificarea bugetara, Guvernul Ponta a taiat bani de la investitii.

Raspuns: Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Ideea conform căreia s-a tăiat de la investiţii pentru a se mări cheltuielile sociale trebuie pusă sub semnul întrebării din cel puţin câteva motive fundamentale. Că dimi­nua­rea investiţiilor are im­plicaţii negative asupra creşterii econo­mice, România are nevoie de măsuri de încu­ra­jare a creşterii PIB, în special de investiţii pu­blice cu valoare adăugată mare, da, sunt de acord. Aşa scrie la manual.

Dar aceste afirmaţii sunt corecte în condiţiile unei economii normale. Totuşi în economia românească investiţiile publice nu sunt prioritizate (se încearcă acum printr-un program convenit cu FMI si BM), investiţiile publice au efecte de multiplicare redusă (multiplicatorul estimat al investiţiilor publice este de 0,5), investiţiile publice nu se fac pe baza unor calcule de oportunitate/ eficienţă. A te plânge de lipsa unor astfel de investiţii (a se citi risipă) este cel puţin ciudat.

Raportul Consiliului Fiscal pe anul 2011 face praf constructia bugetara pe 2012, facuta de PDL. Consiliul Fiscal vorbeste de slăbiciuni semnificative în procesul de programare bugetară. Da, guvernele PDL au iniţiat în ultimii ani peste 40.000 de proiecte de investiţii publice şi că a risipit banii pe săli de sport pentru persoanele în vârstă, bazine de înot plătite dar neîncepute sau pe locuri de joacă pentru “copiii” de peste 80 de ani.

Mai punem că România a avut în ultimii 12 ani cea mai mare pondere a investiţiilor publice în PIB dintre ţările UE 27 şi cu toate acestea efectele de multiplicare în economie sunt aproape nule. Impactul asupra creşterii economice, încasărilor bugetare sau creării locurilor de muncă este marginal. Infrastructura este precară.

Toate acestea ne fac să ne întrebăm? Ce alegem – investiţii publice mai mici cu eficienţă mai mare sau investiţii publice mai mari cu eficienţă mai mică? O să spuneţi că alegeţi a treia variantă investiţii publice mari cu eficienţă ridicată sau a patra – facilităţi/garanţii extinse pentru stimularea sectorului privat. Sunt de acord cu varianta aleasă de dv (a treia sau a patra), pe termen mediu. Pe termen scurt, totuşi, cred că putem accepta reducerea risipei – adică reducerea cheltuielilor de investiţii neprioritizate şi atingerea unei ţinte mai mici de deficit şi creşterea acestor cheltuieli după prioritizare, atunci când aceste investiţii au efecte de multiplicare mai mari.

Poate Opinia Consiliului Fiscal cu privire la rectificarea bugetară (disponibilă pe www.consiliulfiscal.ro) sintetizează mai bine ceea ce am scris eu aici. Cu toate acestea, Consiliul Fiscal consideră că formularea transparentă a bugetului de investiţii pornind de la o analiză a portofoliului existent de proiecte şi raţionalizarea acestuia prin identificarea celor prioritare, concomitent cu alocarea pe bază multi-anuală a finanţărilor aferente pot conduce la o eficienţă economică mai ridicată a acestora în pofida alocărilor ceva mai reduse, rezervele de eficienţă în acest sens fiind foarte ridicate.

Acuzatie: Acţiunile guvernului Ponta au condus la deprecierea leului.

Raspuns: Nu. Deprecierea este mai degrabă cauzată de şocuri temporare. În următorii ani, prin recurenţa lor şi prin menţinerea actualelor motoare de creştere economică, este posibil ca aceste şocuri să devină permanente, atrăgând un

Reprezintă o exagerare acuzele legate de deprecierea cursului de schimb. Dumneavoastra acuzati actualele autorităţi de deprecierea leului cu circa 3.5% în ultima perioadă, noi va putem aduce aminte că media anuala curs euro leu in 2008 = 3,68 ron iar in 2011 = 4,24 ron, arătând o depreciere de 15,2%. Eu aş recomanda limitarea discuţiilor despre aşa ceva, în condiţiile în care vina este comună, reflectând incapacitatea de a genera un sistem economic funcţional, cu competitivitate ridicată. Acuzele reciproce fac doar rău anticipaţiilor legate de cursul de schimb, amplificând presiunea pe piaţa valutară.

Deprecierea leului are trei mari cauze, simple Avem o problemă legată de fundamentele economiei – şi de aici intrări mici de capitaluri; avem o problemă care începe să-şi arate scadenţa anul acesta şi în următorii ani – legată de dinamica datoriei publice şi a datoriei externe şi mai avem o problemă – cu influenţă mai mică – percepţia negativă legată de evenimentele politice în desfăşurare.

Acuzatie Afirmatia premieului Ponta ca nu mai sunt bani in anumite ministere de la 15 noiembrie pana la sfarsitul anului nu este corecta

Raspuns: Declaraţia premierului ne arată ceva. Primul lucru este acela că am avut dreptate – ajustarea fiscală din România, aproape exclusiv cantitativă, nu a creat un spaţiu fiscal suficient pentru constituirea de buffere şi consolidarea lor. Creşterea economică sustenabilă – sintagmă îndelung auzită de promotorii pachetului de măsuri dure de austeritate este încă departe de noi. Încă România merge pe sârmă, orice cumulare de cauze ce afectează negativ economia putându-ne introduce din nou în criză de lichiditate în Trezorerie, eveniment trăit de noi în aprilie 2009. Se pare că doar am cumpărat timp, ajustarea creând puţine elemente sustenabile.

Al doilea lucru aratat  de declaraţia premierului este unul pe care îl ştim aproape toţi – modul  de fundamentare al bugetului de stat în România  a suferit suferă.

Este evident. Nu mai putem construi bugetul de stat pe cearceafuri de hârtie, cu coduri peste coduri, cu un creion care scrie aici, acolo, dincolo. Nu putem să nu ţinem cont că nu există corelaţii macroeconomice în buget, că bugetul nu este construit pe politici publice, ci pe ministere, continuându-se astfel ineficienţa în cheltuirea banului public. Ne aducem aminte că România a fost acuzată de mai multe ori că face bugetele după ureche (vezi un Raport al Băncii Mondiale publicat în România în noiembrie 2010).

Cu privire la bugetele construite de guvernarea PDL concluziile Băncii Mondiale sunt dure, dar edificatoare: „bugetul aprobat nu este un document credibil; bugetul este bazat pe venituri nerealiste, supraestimate pentru a justifica niste cheltuieli mari”; „supraestimarea veniturilor a fost motiv pentru a permite, la presiunile politice, cresteri artificiale in anvelopa de resurse disponibila” “bugetul României a fost ani la rândul (şi este în continuare) focusat pe cheltuielile fixe, fara o prioritizare a costurilor” s.a.

Acuzatie Actiunile guvernului Ponta nu contribuie la sustenabilitatea finantelor publice.

Raspuns: Datoria guvernamentală a scăzut în august 2012 pentru a cincea lună consecutiv (începând din aprilie), potrivit datelor comunicate de Ministerul Finanțelor și calculate conform metodologiei europene.

Ea s-a situat la 206,1 miliarde lei, cu peste 6 miliarde lei sub nivelul maxim atins în luna aprilie a acestui an. Cu toate acestea, dacă o raportăm la PIB, ea rămâne ușor peste nivelul de la finele anului trecut.

2012 a marcat plafonarea creșterii obligațiilor de plată asumate de guvern, sub presiunea tot mai mare a costurilor pe care această datorie le implică. La un cost mediu de 6% anual pe soldul sumelor datorate de Guvern și achitate, evident, din banii contribuabililor, corespunde o plată de cam 2% din PIB sau 6% din bugetul național.

Nu putem cataloga guvernul Ponta ca fiind perfect şi fără lipsuri, dar ceea ce prezintă PDL în moţiune este total rupt de realitate şi neadevărat. Trebuie să ţinem seama de faptul că, în mai puţin de jumătate de an, guvernarea USL a încercat să repare ce-au distrus cei de la PDL în patru ani.

Revenirea la normalitate, revenirea la democrație

4 iulie 2012

Winston Churchill spunea că ,,democrația este un sistem politic prost, însă cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum”.

Schimbările din aceste zile au generat dezbateri intense care ne pot face să pierdem din vedere adevărata semnificație – revenirea la normalitate. Poate părea ,,brutală” schimbarea președinților Camerei Deputaților şi Senatului. În realitate, este o simplă acțiune democratică prin care algoritmul noii majorități se reflectă la nivelul instituțiilor statului. Principiul democrației presupune respectarea regulilor şi, în calitate de oameni politici, trebuie să acceptăm, în egală măsură, succesul şi eșecul în politică.

PDL a demonstrat în ultimii ani că nu mai reprezintă interesele românilor. Nu o spunem noi, cei de la USL, ci au spus-o românii pe 10 iunie. De ce?

  1. Pentru că au guvernat fără a avea în vedere soluţionarea problemelor cu care se confruntă România – şomaj, asistenţă medicală, educaţie, slaba reprezentare la nivel european şi internaţional!
  2. Pentru că au politizat fiecare instituţie publică, transformând statul în sediu PDL!
  3. Pentru că în ultimii ani nu a existat, în practică, separaţia puterilor în stat!
  4. Pentru că nu au avut profesionişti, guvernând după cum li se transmitea de la Cotroceni!
  5. Pentru că au îndatorat România, fără a pune nimic în loc!

Instituţiile şi regulile instituţionale sunt elementele care susţin dezvoltarea corectă a a unui stat. Politicienii sunt actori în spaţiul public, iar acţiunile lor trebuie să fie în concordanţă cu voinţa cetăţenilor! Aceasta este realitate – cetăţenii nu mai vor să fie conduşi de cei care, în ultimii opt ani, nu au făcut decât să îşi urmeze propriile interese.

Istoria a demonstrat că este nevoie de schimbare, de curaj pentru a produce schimbarea şi de determinare pentru a munci cu înţelepciune! Bun sau prost, sistemul democratic are marele avantaj de a permite tuturor să se exprime! Exprimarea a lipsit în România ultimilor ani şi, împreună, vom reînvăţa să construim în România!

 

Demisia lui Emil Boc, începutul sfârșitului sistemului portocaliu

6 februarie 2012

Demisia premierului Boc este doar una din cerințele românilor care au ieșit în stradă. Totuși solicitarea acestor oameni este mult mai extinsă decât schimbarea unui om – ei susțin înlăturarea unui sistem corupt care s-a menținut prin sărăcirea majorității românilor.

Alegeri anticipate este propunerea pe care o susține și opoziția. Este singura modalitate prin care poate fi redată încrederea oamenilor în guvernanți și prin care situația socială și economică a țării se poate schimba.

Oamenii care protestează în stradă, Opoziția, cu totii cer președintelui să numească un premier independent politic, un tehnocrat care să aibă ca priorități aplicarea de măsuri urgente pentru stoparea risipei banilor publici, dar și organizarea alegerilor parlamentare anticipate în cel mai scurt timp posibil.

Dacă vom reuși să facem alegeri anticipate la începutul lunii mai, noul guvern va avea vreme să intervină suficient de rapid pentru a atenua noua recesiune din a doua parte a anului (când, așa cum ne-a declarat și președintele Băsescu, lucrurile se vor înrăutăți).

Demisia lui Boc vine prea târziu și nu va avea efectul scontat de PDL dacă se va rezuma doar la un gest de manipulare a populației. După protestele din stradă, PD-L a coborât mult sub 10%, iar ideea de a nu intra nici măcar în Parlament le-a înghețat sângele pedeliștilor mai rău decât vremea de afară. Grupările din partid au devenit mult mai vizibile și mai vocale și, ca atare, a devenit din ce în ce mai greu ca discuțiile contradictorii să rămână în interior. Probabil, decizia demisiei a fost luată în considerare serios cu mult timp înainte, dar PDL a așteptat încheierea vizitei FMI.

Din punctul meu de vedere, PDL nu mai are nicio șansă de revenire în politica românească. Va avea soarta CDR-ului, iar mutări de genul, îl înlocuim pe Boc cu Predoiu (așa-zis-ul independent politic, dar mai degrabă dependent politic) nu face decât să confirme oamenilor că acest partid continuă să-și apere interesele și nu este preocupat de viața românilor.

În următoarele zile, USL va susține necesitatea alegerilor anticipate și numirea unui premier tehnocrat fără legături directe cu PDL.

Apel la solidaritate

24 ianuarie 2012

În fiecare zi, de aproape două săptămâni, românii din toată țara s-au unit. Și-au unit vocile și cer să le fie respectate drepturile de cetățeni ai României.

Azi, pe 24 ianuarie, vă propun să lăsăm la o parte orice afiliere politică și chiar profesională și să fim solidari în obiectivul nostru comun – o viață mai bună pentru majoritatea românilor.

Haideți să ne dăm mâna pentru România Unită! Împreună trebuie să facem în așa fel încât fiecare glas, fiecare problemă a oamenilor să se audă. Aceasta este democrația.

Am văzut cu toții cum guvernul Boc și președintele Traian Băsescu și-au pus mâinile la ochi și și-au astupat urechile. Degeaba! Oricât au încercat acești oameni, îmbătați de putere, să dezbine românii, nu au reușit. Guvernanții actuali trebuie să înțeleagă faptul că sunt reprezentanții cetățenilor care, azi, nu-i mai vor. Puterea nu este nici a guvernului Boc, nici a președintelui și nici a Opoziției, este a românilor.

Plecând de aici aș dori să fac o serie de clarificări legat de poziția Opoziției în această perioadă.
Opoziția nu pretinde să plece PD-L și să vină USL. Încă de la formarea Uniunii, am spus foarte limpede că este în puterea românilor de a ne aduce la guvernare, prin vot. Tocmai pentru a demonstra acest lucru, mulți dintre colegii mei au participat la proteste fără a se legitima politic.

Prin toate acțiunile noastre am încercat să ”forțăm” guvernul Boc să mențină drumul democrației în România și să păstreze dialogul cu toți reprezentanții societății. Uneori am reușit să facem acest lucru, alteori nu. Protestele românilor le-au demonstrat guvernanților că nu mai poate fi tolerat tipul acesta de ”dictatură portocalie”. Indirect, aceste manifestări au crescut și puterea Opoziției.

De aceea, cred că trebuie să continuăm eforturile noastre de a bloca acțiunile guvernului împotriva propriilor cetățeni. Ar fi o ipocrizie să vă spun că, dacă vor veni la guvernare reprezentanții Opoziției sau, pur și simplu specialiști independenți, toate problemele vor dispărea. Ceea ce vă pot spune este că deciziile sociale și economice vor fi orientate către cetățeni și nu împotriva lor.

În aceste zile, românii au înțeles că puterea este a fiecăruia și cu cât sunt mai uniți, cu atât sunt mai puternici.

Fac un apel către toți prietenii mei, politicieni sau nu, către brașoveni, către ieșeni, către bucureșteni, către toți românii – să fie uniți! Istoria ne-a demonstrat că solidaritatea este cel mai de preț lucru al unei națiuni.