Posted tagged ‘TVA’

Programul economic USL

28 mai 2011

În materialul de mai jos aș dori să prezint câteva din cele mai importante linii ale programului economic și principiile după care ne-am ghidat. Înainte de toate, trebuie să precizez că o bună parte din propunerile incluse reprezintă rezultatul discuțiilor cu mediul de afaceri.

Cele trei direcții în jurul cărora s-a construit programul sunt creșterea economică, dezvoltarea și crearea de locuri de muncă. Obiectivul nostru principal este de a oferi cât mai multe oportunități și condiții pentru generarea continuă de locuri de muncă. Considerăm că dacă vor fi luate toate măsurile necesare, până în 2020, România poate ajunge la un număr de 1 milion de locuri de muncă noi.

Printre măsurile de stimulare a creări de locuri de muncă, am inclus în programul nostru: reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, reducerea integrală a plății CAS datorată de angajatori pentru 1 an de zile, pentru crearea de noi locuri de muncă, zero taxe pentru angajarea în regim part time pentru tinerii sub 25 de ani şi a persoanelor cu vârsta mai mare de 55 de ani. De asemenea, avem în vedere un impozit zero pe dividendele investite în locuri de muncă

Am decis să păstrăm plafonul de 16% și să introducem un impozit în trei trepte pe venitul salarial cu deductibilități fiscale:
–Cota 8% până la 800 lei/lună
–Cota 12% ce depășește 800lei/lună până la 1600 lei/luna
–Cota 16% ce depășește 1600 lei/lună

În ceea ce privește mult discutata problemă a evaziunii fiscale, venim cu o măsură revoluționară și propunem o cotă redusă de TVA la producția de cereale, pâine, carne proaspătă, lapte și legume-fructe proaspete. Din TVA-ul de 24%, 9% merg către buget și 15% rămân la dispoziția producătorului pentru dezvoltare.

Am ținut să precizez doar câteva din propunerile noastre. Sunt măsuri care nu produc dezechilibre în bugetul de stat. Ele au fost gândite astfel încât să aibă efecte multiplicatoare și să genereze creștere sustenabilă în economie.

Vă invit să analizați întreg programul USL pe adresa: http://www.psd.ro
El este supus dezbaterii publice și îl putem îmbunătăți în funcție de sugestiile primite.

În următoarele zile, voi încerca să răspund tuturor comentariilor, în special cele negative, venite din partea actualilor guvernați, ale mediului de afaceri sau ale dvs, cetățenilor interesați

Reclame

Din două… amândouă: şi austeritate, şi evaziune fiscală

9 martie 2011

2010: economii din măsurile de austeritate = 729 milioane euro, prejudicii din evaziunea fiscală = 1,6 miliarde euro

Acesta este rezultatul după măsurile anticriză luate anul trecut de guvernul Boc. De aproape doi ani, guvernul şi autorităţile vorbesc despre cât de necesare au fost reducerile şi tăierile din banii populaţiei. Toate sub pretextul că nu există alte soluţii. Am făcut o analiză simplă pe câteva date statistice de anul trecut şi iată ce a ieşit:

Toate măsurile de austeritate din 2010 au dus la o reducere a deficitului bugetar de 3,1 miliarde RON faţă de anul 2009, ceea ce înseamnă 729 milioane euro.

Adică aproximativ aceeaşi cifră estimată de dl. Blejnar de la ANAF drept prejudiciu determinat de evaziunea fiscală în primul semestru din 2010.
Dacă facem un calcul simplu, ajungem la concluzia că prejudiciile anuale din evaziune fiscală, ating cel puţin 1,6 miliarde euro.

Ce ar fi putut face statul român cu 1,6 miliarde euro anul trecut? Ar fi putut renunţa la toate măsurile de austeritate şi i-ar mai fi rămas bani şi de investiţii.
·Nu s-ar mai fi tăiat salariile bugetarilor, sporurile, cel de-al 13 salariu etc. Se puteau îngheţa pentru 2 ani salariile bugetarilor, aşa cum s-a întâmplat în majoritatea ţărilor civilizate (economia realizată la Capitolul Cheltuieli de personal din bugetul de stat este de 1,1% din PIB în 2010 – 1,3 miliarde euro).
·Nu se mai recalculau pensiile militarilor (economie de 30 milioane euro, adică 0,00025%).
·Nu se mai tăiau indemnizaţiile pentru mame (economia făcută la buget este de 100 milioane lei, circa 25 milioane euro).
·Se construiau 40 km de autostrada la 6 milioane euro pe km.

Sau

Cu 1,6 miliarde euro, puteam evita:
·Creşterea TVA (conform execuţiei bugetare, plusul de venituri la buget din creşterea TVA a fost de 4,9 miliarde ron, deci 1,2 miliarde euro în 2010)
·Introducerea impozitului minim care, conform MF, ar fi adus venituri la bugetul de stat de 350-400 milioane euro.

Poate că nu reuşea guvernul să fie atât de riguros, sunt convins însă că, dacă s-ar fi străduit cât de cât şi i-ar fi păsat, dacă ar fi vrut cu adevărat să scadă corupţia, să reducă evaziunea etc., ar fi reuşit să salveze milioane de români şi să nu-i aducă în pragul sărăciei.

Salarii versuri preţuri = Minus 30% putere de cumpărare pentru români

6 februarie 2011

Institutul Naţional de Statistică a publicat recent noi date care ne arată că raportul salarii – preţuri se adânceşte pe zi ce trece ducând la creşterea gradului de sărăcie al românilor.
Prezentăm mai jos câteva informaţii relevante.

Câştigul nominal net ne arată următoarele:
1. În învăţământ
1442 ron câştig net în decembrie 2009
1184 ron câştig net in decembrie 2010
Minus 258 ron, deci minus 20% la câştiguri.
Luăm în calcul inflaţia, creşterea TVA etc. şi rezultă o scădere de putere de cumpărare de circa 30%.

2. În sănătate
1232 ron câştig net în decembrie 2009
1089 ron câştig net în decembrie 2010
Minus 143 ron, deci minus 12% la câştiguri.
Luăm în calcul inflaţia, creşterea TVA etc. şi rezultă o scădere de putere de cumpărare de circa 20%.

2. În administraţia publică
2098 ron câştig net în decembrie 2009
1827 ron câştig net în decembrie 2010
Minus 271 ron, deci minus 12% la câştiguri.
Luăm în calcul inflaţia, creşterea TVA etc. şi rezultă o scădere de putere de cumpărare de circa 20%.

Scumpirile estimate de către producători
Cele mai mari creşteri
DECEMBRIE 2010 COMPARAT CU DECEMBRIE 2009
CARTOFI 44,5%
ULEI 47 %
ZAHĂR 5,5 %
PÂINE 12%
LAPTE 3,6%
CARNE 3%
OUĂ 24%
LEGUME 24%

De ce se scumpesc preţurile la alimente?

Din cauza taxelor ridicate impuse de hipermarketuri
­Din cauza creşterii preţului petrolului şi, implicit, a creşterii preţurilor carburanţilor
­Din cauza lipsei ofertei interne (zero politici de stimulare a ofertei interne)
­Din cauza creşterii TVA
În 2010, producătorii, hypermarketurile şi majorarea TVA au reuşit să ducă România pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul creşteri de preţuri, conform EUROSTAT, institutul de statistica al UE.
România a avut în 2010 cea mari ridicată rata a inflaţiei din UE.

Românii sunt cei mai săraci europeni
Românii plătesc aproximativ 70% din preţurile alimentelor din UE, faţă de 54,6% în perioada 2000-2004, dar veniturile sunt la 20% faţă de media din UE.
România se află pe penultimul loc în UE la salariul minim (în euro) şi pe penultimul loc în UE la puterea de cumpărare a salariului minim.
Salariul minim din România este de două ori mai redus decât în Cehia, de 3,5 ori mai scăzut decât în Portugalia. Un muncitor spaniol obţine în 4 zile salariul minim lunar din România.

Aceasta este situaţia după doi ani de guvernare PDL, doi ani în care românilor li s-a cerut să suporte şi să „înţeleagă” tăieri de salarii, de pensii, închideri de companii, mai mulţi şomeri, un sistem de sănătate mai prost şamd. Cel mai rău este că urmează alţi ani în care românii vor trebui să suporte din ce în ce mai multe lipsuri.
Dar vom trăi şi vom vedea… cum spune o vorbă românească.

Primele 9 motive pentru a nu vota bugetul pe 2011

20 decembrie 2010

Voi prezenta mai jos cele mai importante motive pentru care opoziţia şi puterea (dacă ar da dovadă de responsabilitate) nu pot vota bugetul propus de guvernul Boc.
În primul rând vorbim despre un buget construit ilegal. Avem următoarele probleme peste care nu putem trece:

1. Există diferenţe semnificative faţă de Strategia fiscal-bugetară, deşi aceasta a fost aprobată numai cu două luni înainte de publicarea proiectului de buget. Comparativ cu Strategia, bugetul de stat este construit pe o proiecţie mai favorabilă de venituri (+ 2,18 mld lei), iar cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu 1,42 mld lei, în timp ce cheltuielile pentru asistenţă socială înregistrează o reducere de 1,41 mld lei.

2. Consiliul fiscal nu a fost consultat în momentul elaborării bugetului general consolidat. Preşedintele acestuia consideră că există deficienţe în programarea bugetară, ipoteze neclare ale dinamicii veniturilor, lipsă de transparenţă şi credibilitate redusă a bugetului pe 2011.

3. Bugetul contribuie la creşterea ratei sarăciei. Pensiile vor fi îngheţate, astfel că puterea de cumpărare a pensionarilor va scădea cu peste 10% în 2011 faţă de anul 2009.

4. Sănătatea, educaţia şi apărarea nu constituie priorităţi pentru 2011. Ministerul Sănătăţii va primi cu 55% mai puţini bani de la bugetul de stat, cel al Educaţiei va avea cheltuieli de personal cu 16% mai mici, iar MAPN va beneficia de aproximativ 70% din resursele alocate în anul 2010. În schimb, bugetele Administraţiei Prezidenţiale, ANI, CNSAS, SGG, MDRT şi Ministerului Mediului vor fi mai mari.

5. Guvernul a supraestimat creşterea veniturilor bugetare. A stabilit pentru 2011 majorarea încasărilor din TVA cu aproximativ 25% faţă de anul 2010 şi cu 7% faţă de estimările incluse în Strategia fiscal-bugetară pe 2011-2013. Ipoteza este nerealistă în contextul în care Guvernul nu anticipează decât o creştere relativ redusă a consumului privat.

6. Bugetul este alcătuit pe baza unei creşteri economice nerealiste de 1,5. Istoria se repetă! Dacă ne aducem aminte şi bugetul pe 2010 a fost realizat pe baza unei rate de creştere de 1,3%, care s-a transformat în scădere de 1,9%…

7. Este supraestimată capacitatea cererii interne de a stimula creşterea economică. Consumul populaţiei ar urma să crească cu 1,5% în 2011. Si pentru bugetul din 2010 s-a prevăzut o creştere de 3,5%, iar aceasta a “devenit” o scădere de 3,4% (conform Strategiei fiscal-bugetare)…

8. Evoluţia salariului real în 2011 contrazice estimările recente ale FMI şi ale Comisiei Europene. Guvernul a stabilit o majorare a salariului real cu 0,4%, în timp ce Comisia Europeană (noiembrie 2010) anticipează o scădere a salariului real de 2,1% în 2011, iar FMI (septembrie 2010) o reducere a salariului real cu 3,7% în 2011. Dacă nivelul salariului real va scădea, atunci şi estimările privind consumul privat şi creşterea economică vor trebui ajustate în jos.

9. Guvernul mizează pe o creştere a numărului de salariaţi din economie cu 0,5% în 2011. Şi în bugetul pe 2010 se estimase o creştere cu 0,9% a numărului de salariaţi, în timp ce numărul acestora va scădea cu 1,8%. Conform Strategiei Fiscal-Bugetare, efectivul salariaţilor din luna septembrie 2010 a fost mai mic cu 29,2 mii persoane (-0,7%) faţă de luna anterioară şi cu 311,0 mii persoane (-6,9%) comparativ cu luna septembrie 2009. Aşa cum rezultă din datele publicate de INS (Ocuparea şi şomajul în trimestrul I 2010), numărul angajaţilor care “muncesc la negru” s-a majorat cu 200.000 faţă de începutul crizei.

În plus, am spus-o de mai multe ori, acest buget nu are inclusă nicio măsură de stimulare a economiei astfel încât este nerealist să credem în promisiunile guvernului că vor fi mai multe locuri de muncă, va creşte consumul intern şamd. Promisiuni populiste. MINCIUNI. Putem spune minciuni dacă ne uităm şi la angajamentele pe care guvernul României le-a luat şi în ultima scrisoare trimisă la FMI.

În aceste condiţii, declaraţia dlui. Ialomiţieanu care, zilele trecute, spunea că mai bine să avem un buget, indiferent dacă este prost, decât să nu avem deloc, este complet iresponsabilă şi lipsită de respect faţă de toată lumea: oameni de afaceri, pensionari, medici, profesori etc.

Parlamentul României nu poate gira prin votul său bugetul improvizat al Ministerului de Finanţe. Dacă ministrul de finanţe şi guvernul, pe ansamblu, nu sunt în stare să găsească soluţiile cele mai bune, să plece.
În acest moment, obiectivul opoziţiei este să blocheze aberaţiile propuse de guvernul Boc pentru a da o şansă economiei şi populaţiei în 2011.

Fantoma bugetului 2011

6 decembrie 2010

În ultimele luni, PD-L nu a făcut decât să acuze opoziţia pentru că se va opune votării bugetului. Care buget? tot întrebăm de pe 15 octombrie.

Mai mult, variantele încropite până acum de Ministerul de Finanţe sunt complet nerealiste şi demonstrează, din nou, că actualul guvern nu are habar de cum ar trebui să gestioneze lucrurile pentru anul viitor. Ca dovadă există numeroase neconcordanţe în datele folosite pentru elaborarea bugetului şi cele introduse în Strategia fiscal bugetară. Iată câteva mai jos:

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat în bugetul pe 2011 sunt cu 4% mai mari decât în plafonul stabilit prin lege. Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt cu 4,5% mai mari decât cele din legea de plafonare a indicatorilor.
Veniturile la bugetul de stat sunt supraestimate, atât în comparaţie cu Strategia fiscal-bugetară, cât şi cu legea privind plafoanele indicatorilor. Au crescut “peste noapte” cu 2,7% faţă de Strategie şi cu 11% faţă de legea de plafonare a anumitor indicatori bugetari.
Guvernul a prevăzut în bugetul pentru 2011 o creştere a încasărilor din TVA cu 7% faţă de estimările din Strategia fiscal-bugetară.
În condiţiile supraestimării veniturilor bugetare există riscul aplicării unor rectificări bugetare/altor modificari ale codului fiscal, ceea ce creează o stare de incertitudine penru mediul de afaceri.
Şi avem din nou o politică restrictivă faţă de mediul de afaceri. Nu există stimulente fiscale pentru mediul de afaceri, iar cheltuielile statului scad.
Aşteptându-se la o prelungire a recesiunii, Guvernul a stabilit încasări mai reduse la buget pentru impozitul pe profit şi pe venit.
Guvernul nu a prezentat o strategie clară de eliminare a arieratelor către mediul privat, conform înţelegerii cu FMI.
Conform Strategiei fiscal-bugetare, consumul populaţiei va scădea cu 1,5% în 2011.
Chiar dacă salariile bugetarilor vor creşte cu 15% faţă de 2010, în realitate ele vor fi cu 14% mai scăzute comparativ cu iunie 2010 (înainte de reducerea cu 25%).
Cheltuielile de investiţii se vor reduce de la 6,8% din PIB în 2010 la 6,5% din PIB în 2011. Totuşi, anul 2010 a arătat că investiţiile statului au scăzut cu peste 20% comparativ cu anul precedent!
În fiecare an, soluţia promisă de salvare a economiei a reprezentat-o creşterea investiţiilor statului (la 20% din întregul buget în 2009, 2010, conform declaraţiilor lui Boc), dar în final, acestea au fost supapa prin care s-a putut îndeplini ţinta de deficit.
Deşi faţă de 2010 ar creşte investiţiile statului, acestea nu determină automat şi ieşirea din recesiune, deoarece sunt puţin transparente şi efectuate clientelar, adică risipite. România are peste 15.000 de proiecte de investiţii publice (locale şi centrale) începute şi nefinalizate.

Acestea reprezintă doar o mică parte din marile probleme pe care le are acest buget şi care îl fac nerealist. Din nou am senzaţia că acest guvern pare rupt de realităţile româneşti. Din nou am senzaţia că proiecţiile din buget sunt construite pentru anumite interese de partid şi nu ţinând seama de necesităţile celor mai mulţi români.

Pentru ca ultima frază să nu pară doar un discurs populist, vom reveni în materialul următor cu o serie de date care vor demonstra faptul că cea mai mare parte de bani nu se alocată celor cu cele mai multe nevoie, ci unor grupuri restrânse, selecţionate pe criterii politice.

BNR a devenit portavocea PD-L-ului

22 octombrie 2010

Văzând că niciun cetăţean din România nu crede în ”echipa de specialişti economici pedelişti” de care tot pomeneşte Videanu, PD-L a decis că are nevoie de o portavoce credibilă pentru a-şi mai spăla imaginea. Şi cum singura instituţie în care românii mai au, cât de cât, încredere este BNR, au trimis comandă să li se facă pe voie. Din motive pentru care ar trebuie să dea explicaţii publice, BNR a acceptat să facă această treabă murdară.

Am mai comentat poziţia evazivă şi, uneori, duplicitară a BNR din ultimii doi ani, de când PD-L se află la guvernare. Dl. Mugur Isărescu a avut câteva analize şi previziuni economice şi financiare complet nereuşite în această perioadă. Când ne anunţa că ieşim din criză (coincidenţă! cam în aceaşi perioadă cu Traian Băsescu), când ne anunţa că ţara se află într-o situaţie extrem de grea (coincidenţă! cam în aceaşi perioadă în care urmau reduceri de salarii şi creşteri de preţuri). Între timp, dl. Isărescu şi-a dat seama că îşi pierde prestigiu personal la care a muncit din greu atâţia ani şi a decis să-le permită, ca să nu spun să-şi trimită subalternii să comenteze aprig propunerile partidelor de opoziţie şi să susţină, mai pe faţă, mai voalat, politica pedelistă.

Astfel, dl. Eugen Rădulescu va conduce grupul celor care trebuie să susţină pe faţă şi intens propunerile pedeliste şi să ne convingă de faptul că alte soluţii nu există cu nici un chip. Pensionarii trebuie să îngheţe de frig în case, să trăiască doar cu o felie de pâine pe zi, angajaţii trebuie să spună mersi că mai primesc şi cei 400-500 lei salariu în loc să fie daţi afară, IMM-urile să cerşească la băncile private credite cu dobânzi exorbitante etc.

Vă aduc aminte că dl. Rădulescu este cel care, prin iunie, ne anunţa că euro va ajunge la 6 lei generând panică în rândul populaţiei şi semne de întrebare în rândul investitorilor. La momentul respectiv, BNR s-a dezis de această previziune, dl. Vasilescu a declarat candid că Eugen Rădulescu a vorbit în nume personal şi nu de director BNR. Ca şi cum ar fi interesat pe cineva ce are de spus individul Eugen Rădulescu, în particular. Situaţie jenantă!

Între timp, dl. Rădulescu comentează pentru Evenimentul Zilei temele economice şi financiare din România. Suprinzător însă nu se ocupă de măsurile luate sau, mai bine zis, neluate de guvernul actual. Dumnealui critică propunerile opoziţiei şi nu oricum, ci cu tentă politică – http://www.evz.ro/detalii/stiri/eugen-radulescu-incremenirea-in-proiect-909762.html.
Şi nu face acest lucru în nume personal, ci în calitate de economist BNR.

În ultimul material vorbeşte de programul economic al PSD (ne promite chiar o serie de analize – suntem măguliţi de interesul acordat!!). Dacă de la dl. Videanu nu mă aşteptam la chestiuni de profunzime economică în criticile sale, de la un economist BNR mă aşteptam să ne lase mască prin argumente susţinute, date de impact, statistici etc. Nici gând, dl. Rădulescu încearcă, prin comparaţii fără relevanţă pentru România, să arate că propunerile PSD nu sunt bune. Discurs populist.
În alt articol, ne prezintă cât de rău ar fi pentru România să scadă TVA-ul la alimentele de bază – http://www.evz.ro/detalii/stiri/drumul-spre-iad-e-pavat-cu-bune-intentii-909913.html.
Deşi acest lucru înseamnă pentru stat un efort de 0,5-0,7% din PIB.
Ceea ce lipseşte din materialele dlui. Rădulescu sunt propuneri realiste pentru ca România să iasă din această situaţie fără ca românii să suporte lipsuri acute.

În ritmul acesta al comentariilor şi apartenenţelor politice, mă aştept ca economiştii BNR să plece de la BNR şi să anunţe că îşi fac partid politic care, evident, va fi: independent, fără nicio legătură cu PD-L etc.

Lasând ironiile, sper ca BNR să-şi schimbe poziţia şi să renunţe la a mai face politică. În acest moment, România are nevoie de soluţii concrete din partea unor specialişti ca dl. Mugur Isărescu.

Parlamentarii “yes man”

20 octombrie 2010

Ceea ce s-a întâmplat ieri în plenul Camerei Deputaţilor demonstrează faptul că PD-L este un partid care răspunde la comanda „şefului”. Din păcate, se pare că actuala putere poate face lucruri bune numai din greşeală. Dar cum PD-L nu doreşte să facă lucruri bune, se va da peste cap pentru a schimba binele în rău.

Reducerea TVA la 5% pentru alimentele de bază este o măsură pe care PSD a susţinut-o încă din 2009, de când era la guvernare. În situaţia dată, românii au nevoie ca, cel puţin, alimentele de bază să fie accesibile, să nu simtă că se umilesc pentru ele. De asemenea, este şi o modalitate de menţinere a consumului intern şi de sprijinire a producătorilor autohtoni. Mai mult, în condiţiile în care TVA-ul, pe ansamblu, a fost majorat, salariile au fost reduse, pensiile îngheţate, decizia luată ieri poate fi suportată de către bugetul de stat, efortul fiind doar de 0,5-0,7% din PIB.

În privinţa neimpozitării pensiilor sub 2.000 lei, este un ajutor nesperat. Din nefericire, zicala „bucuria nu ţine mult” se confirmă cu această ocazie.
Dincolo de faptul că este o „eroare legislativă”, cum spune PD-L-ul, votarea în masă precum la „Marea Adunare Naţională”, arată dezinteresul parlamentarilor PD-L referitor la ceea ce se întâmplă în Parlament.

Cred că, din acest moment, este clar pentru toată lumea, că parlamentarii puterii doar fac figuraţie şi răspund „yes” la comandă.

Furtul Robertei Anastase de luna trecută, greşeala de ieri, ne arată faptul că PD-L-ul a ajuns la nivelul la care nu mai are nicio jenă „să se joace” cu legea după bunul plac.

Ce înţelege opoziţia din acest lucru? Că trebuie să recurgă la tot felul de măsuri de disimulare, de distragere a atenţiei, pentru a putea face bine.
Cu aceste ultimele incidente, instituţiile statului au ajuns la cel mai scăzut nivel de încredere. Nu putem cere românilor se aibă încredere într-un Parlament în care cei numiţi, prin vot uninominal, răspund la comanda partidului.

Pe de altă parte, ne facem de râs ca ţară la nivel internaţional. Dacă miniştrii guvernului Boc, ministrul Finanţelor, votează în Parlament fără să aibă habar de efectele deciziei lor, este evident că România se află în derivă din toate punctele de vedere. Nu avem guvern funcţional. Nu avem Parlament funcţional. Avem doar un partid şi un preşedinte care conduc după bunul plac. De multe ori, împotriva legii.