Posted tagged ‘somaj’

Bugetul pe 2012 – un buget după ureche

15 Noiembrie 2011

Austeritatea continuă şi în 2012. Salarii și pensii înghețate.
Concedieri în sectorul bugetar. Frânarea economiei.

Un buget prost construit. Bugetul pe 2012 nu a fost un buget pe politici publice, ci pe ministere, continuându-se ineficiența în cheltuirea banului public.

Un buget făcut după ureche, nerealist și supraestimat.

România are un buget cu venituri și cheltuieli nerealiste, fără credibilitate. Guvernul prognozează deficit bugetar de 1,9% din PIB pe cash şi până în 3% din PIB pe ESA. Atât FMI cât şi Consiliul Fiscal consideră că România va atinge 3% pe ESA doar dacă mai adoptă măsuri de austeritate de 0,5-0,6% din PIB

Un buget lipsit de transparență şi credibilitate. Nu există transparență și predictibilitate, iar dezechilibrele fiscale și bugetare vor crește în viitor. Măsurile de austeritate nu conduc decât la un deficit bugetar temporar mai mic, fiind stabilite nenumărate amânări de plăţi pentru perioada 2013-2016. De exemplu, reducerea cheltuielilor de personal din 2010 și 2011 nu reprezintă de fapt decât o amânare la plată a acestora. Execuția bugetară arată că economiile totale făcute la cheltuielile de personal prin toate tăierile propuse în perioada iunie 2010 – iunie 2011 sunt de aprox. 2% din PIB, circa 8 miliarde ron iar despăgubirile câștigate în instanță de către bugetari în ultimul an sunt de circa 9 miliarde ron. Deci, de fapt măsurile de austeritate în domeniu reprezintă doar un deficit amânat pentru 2013- 2014 când vor fi plătite aceste despăgubiri, indexate la inflație.

Un buget focusat pe cheltuielile fixe, fără prioritizarea costurilor. Risipa banilor publici continuă. Investiţiile publice nu sunt prioritizate. Avem 40.000 de proiecte publice în care statul bagă bani. Proiectele în care se investesc bani publici sunt multe dintre ele lipsite de importanță, având efecte de multiplicare reduse. Multiplicatorul investițiilor publice este de 0,5, adică la 1 leu investit din bani publici se întorc prin efecte de multiplicare doar 0.5 lei.

Un buget care nu conține mecanisme de imunizare. România are un risc destul de ridicat de a intra în CRIZĂ bugetară, adică o criză de lichiditate la nivel bugetar. De exemplu bufferul/tamponul în Trezorerie care să acopere cheltuielile curente pe minimum 4 luni nu a fost constituit nici acum.

Un buget antieconomic. Se mizează puternic pe privatizarea unor companii strategice. PSD consideră măsura ca antieconomică, propunând înghețarea vânzării pachetelor de acţiuni la companiile strategice. Nu este momentul, nici ca preţ şi nu este oportună nici ca idee – când majoritatea țărilor îşi ţin perlele ca potenţiale active colaterale în cazul apariției unor probleme grave de lichiditate. În plus, banii obținuți din privatizare reprezintă mult mai puţin faţă de veniturile din impozite şi taxe precum și profiturile pe care aceste firme le aduc la bugetul de stat.

Un buget care continuă filosofia „să creștem pe datorie”. În continuare economia merge pe datorie (Anul trecut Ministerul Finanțelor s-a împrumutat de la băncile comerciale din România 15 miliarde de euro). Anul acesta guvernul va trebui să se împrumute de 16 miliarde euro.

Un buget antisocial. Pensionarii, profesorii, agricultorii și salariații din sistemul sanitar au fost primii sacrificați în numele crizei. Bugetul pe 2012 nu prevede programe de creare de locuri de muncă, deşi efectivul salariaților din România a scăzut cu 640.000 persoane. În perioada crizei (septembrie 2008 – august 2011), efectivul salariaților a scăzut de la 4,84 milioane persoane la 4,20 milioane persoane. De aici presiuni mari pe bugetele de asigurări sociale, pensii, șomaj, sănătate etc. unde se înregistrează deficite din ce în ce mai puternice.

Un buget iluzoriu. Se mizează pe fondurile europene, dar România are cea mai mica rata de absorbție a fondurilor europene dintre țările UE – 3,7%.

Un buget antieuropean. Bugetul pe 2012 accentuează decalajele economice şi sociale faţă de ţările din UE27. Prin închiderile de școli și spitale din mediul rural/urban mic, discrepanța dintre oraș și sat a crescut, contrar principiilor europene.

Un buget fără nicio legătură cu Programul de Guvernare. Prevederile din Programul de Guvernare nu își regăsesc finanțarea în buget.

Un buget fără viziune. Nu putem avea în continuare o viziune contabilă, îngustă asupra bugetului. Avem nevoie de o filosofie bugetară.

Un buget clientelar. Bugetul satisface clientela politică a puterii fără a ține cont de necesitățile reale ale României. Buget „pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. În timp ce profesorii, lucrătorii din sănătate și agricultorii sunt disponibilizați, la unele ministere cresc primele de vacanță, sporurile și salariile de merit.

Exemple de bugete prost făcute

Fără educație, sănătate și agricultură, viitorul economic este incert. Cum schimbăm modelul de creștere economică cu 1,5% din PIB alocat pentru educație în 2012? Dar cu 0,9% din PIB alocat pentru sănătate?
Dar cu un buget pentru agricultură de 2,5% din PIB, cu 1 miliard ron mai puțin decât în 2011?

Bugetul pentru Educație
• Ministerul Educației va primi de la buget o sumă redusă față de 2011 (de la 8,9 miliarde lei la 8,7 miliarde lei). La un PIB estimat de 134 miliarde euro în 2012 (579 miliarde ron), înseamnă că educația a primit 1,5% din PIB în 2012.
• Acest buget numai în mod formal a avut 6% din PIB. Dacă dăm la o parte veniturile proprii, bugetul alocat Educației în 2012 este mai mic cu 35% față de anul 2008!
• Banii prevăzuți în buget pentru investiții în învățământ scad cu 50% față de 2009.
• Veniturile profesorilor scad cu 50-60% față de 2009.

Efecte
• Elevii vor rămâne fără profesori care să le predea. Jumătate din profesorii de la sate sunt suplinitori. Salariul unui suplinitor este de 1000 lei.
• În mediul urban, elevii se vor înghesui în clase.
• În mediul rural, elevii vor merge zeci de kilometri pentru a ajunge la școală.
• Se va reduce calitatea în învățământ prin creșterea numărului de elevi din clase.

Bugetul pentru Sănătate
• Bugetul sănătății va ajunge doar până în luna septembrie. Anul acesta a ajuns doar până în luna octombrie, multe dintre spitale rămânând fără finanțare.

Efecte
• Medicamentele compensate au ajuns doar pentru 8 luni. 400.000 de bolnavi cronici vor fi afectați.
• Sistemul sanitar va intra în colaps.
• Medicii vor pleca masiv în străinatate.
• Bolnavii de cancer, diabet, SIDA vor ieși în stradă.

Anunțuri

Noile efecte ale crizei economice

14 Iulie 2011

România este departe de a fi ieșit din zona de pericol din punct de vedere economic, iar această situație este cât se poate de evidentă. Președintele și Premierul se felicită pentru ,,luarea măsurilor necesare”, amintind, de fiecare dată când au ocazia, că datorită acestor măsuri, România este cu un pas înaintea celorlalte state europene.

Putem părea, cel puțin pe hârtie, înaintea celorlalte state europene. Realitatea este că suntem aproape 100% dependenți de economia europeană și, bineînțeles, de cea americană. Ambele sunt în acest moment într-o situație extrem de dificilă și nu putem ignora potențialele pericole pentru România.

Ratingurile Irlandei și Portugaliei au fost retrogradate, Grecia este dependentă de ajutorul financiar extern, Italia și Spania au atins un nivel îngrijorător al datoriilor suverane, iar în SUA se poartă discuții aprinse privind mărirea plafonului de îndatorare.

La începutul acestui, an ambasadorul Italiei în România, Mario Cospito, spunea că cifrele oficiale arată că aproximativ 1,2 milioane de români lucrează în Italia. De asemenea, și în Spania și Portugalia lucrează un număr semnificativ de români. Cu banii câștigați acolo acești oameni își ajută familiile rămase în România. În cazul în care se declanșează o criza a datoriei suverane în Italia, efectele vor fi directe la nivelul României, influențând situația socio-economică a majorității familiilor din țară.

Nu trebuie să ignorăm aceste teme majore, dezbătute în aceste zile la nivel internațional. România nu este într-o situație în care își poate permite să privească relaxată la situația economică internațională. Avem:
• un acord încheiat cu FMI și trebuie să începem să restituim împrumutul
• un nou acord aflat în derulare
• o creștere economică de 0,6% în primul trimestru – insignifiantă raportat la nevoile țării
• rata șomajului se menține la aproximativ 8%

Lipsa unor semne de revenire a economiei este evidentă, principala cauză fiind lipsa unui program de relansare economică. Acest program ar trebui să aibă ca punct central un set de măsuri pentru atragerea investitorilor, acesta fiind singurul mod prin care putem avea o creștere economică sănătoasă. La aceasta, ar trebuie să adaugăm și necesitatea ca BNR să se dezbrace de haina de profesor și să se implice mai mult în creditarea economiei reale, mai ales în sprijinirea capitalului autohton. În acest sector, dl. profesor Isarescu este corigent. Nu a făcut absolut nimic.

Atenţie: SUA dau semne de recesiune! DIN NOU!

8 Iunie 2011

Guvernul şi Preşedintele se joacă cu termenii economici în funcţie de interesul de moment. Ultima dată, România a ieşit din recesiunea la sfârşitul lunii mai când Premierul Emil Boc a inaugurat un bazin de înot în Câmpina.

Între timp, SUA şi ţările europene se concentrează asupra identificării soluţiilor pentru creşterea producţiei şi a investiţiilor astfel încât să poată vorbi despre o ieşire din recesiune! La noi, Guvernul taie salarii, concediază, ,,promovează” România prin spot-uri de poveste şi taie panglici pe şantierele ţării.

Realitatea este că, ultimele date centralizate la nivelul celei mai mari economii a lumii, SUA, sunt îngrijorătoare! Astfel, numărul de noi locuri de muncă a urcat, în luna mai cu 54.000, mai puţin decât era prognozat. Raportat la numărul americanilor care nu aveau un loc în luna mai, adică 13,9 milioane, cele 54.000 noi locuri de muncă sunt o picătură într-un pahar pe apă. Cam aşa se întâmplă şi în România!

SUA reprezintă un etalon atunci când vorbim despre evoluţia economiei mondiale. Să nu uităm că, declanşarea crizei economice la nivel mondial a avut ca punct zero SUA! Datele centralizate sunt întărite şi de analiştii americani, iar un studiu făcut public recent de think tank-ul Third Wave arată că economia americană este pe punctul de a intra din nou în recesiune, principala cauză fiind o potenţială depăşire a limitei legale de împrumuturi.

Ce înseamnă pentru americani un nou scenariu de recesiune?

Este cât se poate de predictibil şi specialiştii lor discută deschis despre pierderea siguranţei obligaţiunilor de stat, scăderea produsului intern brut, dispariţia a aproximativ 740.000 locuri de muncă, limitarea creditării şi dificultăţi pentru micii întreprinzători.

Din păcate, lipsa unor profesionişti face din Guvernul României o echipă de amatori care vede într-o creştere economică de 1% o rază de soare în condiţiile în care ţara este obligată la returnarea banilor împrumutaţi de la instituţiile financiare internaţionale! Nu avem un plan de stimulare a mediului de afaceri, numărul real de şomeri este în creştere, agricultura este aproape inexistentă ca sistem, iar micii întreprinzători supravieţuiesc de pe o zi pe alta!

România nu a ieşit din recesiune şi se află într-un moment extrem de dificil! Am ajuns să tăiem indemnizaţiile de hrană ale poliţiştilor, o categorie profesională de care depinde siguranţa cetăţeanului din ce în ce mai afectată în perioade de criză! Acestea sunt sursele de venit ale statului român în 2011 – banii de medicamente ai pensionarilor, alocaţiile de hrană ale poliţiştilor, ajutoarele sociale destinate categoriilor defavorizate!?

Economia nu este o joacă! Un simplu calcul greşit poate declanşa un adevărat dezastru pentru generaţii întregi! Nu-i nicio ruşine în a cere ajutor atunci când ,,materia” devine prea grea!

Un Cod al Muncii european

2 Martie 2011

În Uniunea Europeană se discută astăzi, mai aprins ca oricând, despre reformarea pieţelor muncii şi mai ales despre măsuri de creare de noi locuri de muncă. Este normal dacă ne gândim că în întreaga UE există în prezent 23 de milioane de şomeri – 10% din populaţia activă – ceea ce are consecinţe grave pentru creşterea economică şi pentru sistemele de securitate socială din Europa.

Reforma Codului Muncii din România ar trebui să fie compatibilă cu „O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă”, iniţiativă a Comisiei Europene lansata în noiembrie 2010.

Noul Cod al Muncii trebuie să fie structurat pe câteva acţiuni care să se refere la reformarea pieţelor muncii, creşterea nivelului de competenţe şi adaptarea acestora la cererea de pe piaţă pentru a creşte şansele obţinerii unui loc de muncă şi pentru a facilita schimbarea locului de muncă, ameliorarea condiţiilor de muncă şi calitatea locurilor de muncă, precum şi pe crearea de locuri de muncă.

Obiectivul Strategiei Europa 2020, privind atingerea unui grad de ocupare a forţei de muncă de 75% pentru femeile şi bărbaţii aflaţi în intervalul de vârstă de 20-64 de ani este greu de atins de către România, în situaţia în care reformele de pe piaţa muncii nu sunt însoţite de scăderea poverii fiscale aplicată muncii şi de atragerea de investiţii străine directe.

De aceea, consider că pentru a face ca piaţa muncii din România să funcţioneze mai bine, ar trebui să se ţină seama de câteva acţiuni concrete, compatibile cu principiile europene în domeniu:
– să stimuleze reformarea pieţei muncii, pentru a îmbunătăţi flexibilitatea şi securitatea pieţelor muncii.
– să ofere persoanelor şi întreprinderilor stimulentele adecvate pentru a investi în formare, pentru a creşte continuu nivelul de competenţe în concordanţă cu nevoile pieţei muncii.
– să asigure condiţii de muncă decente, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii legislaţiei muncii.
– să asigure existenţa unor condiţii prielnice pe piaţa muncii pentru crearea de locuri de muncă, cum ar fi mai puţină birocraţie sau reducerea impozitării muncii şi mobilităţii, ceea ce este important în special în sectoarele cu creştere rapidă, cum ar fi cele care depind în mare măsură de cercetare şi dezvoltare.

Declaraţia de impunere pe venitul global, o măsură antievaziune fiscală

4 Octombrie 2010

M-am săturat de modul orbesc în care PD-L şi PNL susţin cota unică. Tot discursul lor cu viziune „de dreapta” reprezintă un non-sens pe această temă. Pe de o parte, ambele partide sunt indignate de nivelul la care a ajuns evaziunea fiscală în România, pe de altă parte ţin cu dinţii de cota unică, cotă care, teoretic, ar trebui să reducă acest fenomen.

Din păcate discursul politicienilor pe teme economice nu reuşeşte să iasă din tiparul demagociei clasice. Şi din lipsa de pregătire, dar şi din lipsa dialogului social. Autorităţile române nu ştiu să lucreze împreună, nu au noţiunea „brainstorming-ului” din companiile private. Din acest punct de vedere, putem spune că actualul guvern a dus la perfecţiune modul dictatorial de conducere.

În continuarea materialului, aş dori să prezint efectele sau, mai bine zis, non-efectele produse de cota unică în România. De asemenea, supun dezbaterii o propunere care a mai funcţionat în România – declaraţia de impunere pe venitul global care presupune ca fiecare persoană să-şi declare veniturile la sfârşitul anului.

În 2005, când a fost introdusă cota unică, s-a înregistrat o scădere a ponderii impozitelor directe în PIB. Din 2006, toată lumea se aştepta însă la o creştere semnificativă şi la reducerea evaziunii fiscale. Urmărind evoluţia impozitului plătit de firme observăm că acesta a scăzut după ce a fost introdusă cota unică de la 3,4% din PIB în 2004, la 2,4% din PIB în 2008. Efect nul!

Pe de altă parte, în ţările din UE27 care folosesc cota unică de impozitare, ponderea veniturilor bugetare în PIB, în 2009, este sub media UE27 (42,2%).

De asemenea, evoluţia deficitului bugetar în perioada 2004-2010 a fost net nefavorabilă cotei unice. Astfel, deficitul bugetar a fost de 1,4% din PIB, iar în 2010, vom închide pe minus 6,8% din PIB.
După cum se ştie, în perioada 2005-2008, au avut loc intrări masive de capital în ţară, având loc liberalizarea contului de capital, dar, din păcate, o mare parte din acest capital a mers către consumul de bunuri curente. Tocmai din acest motiv, cred că a fost greşită politica prociclică a guvernului Tăriceanu de a introduce şi menţine o fiscalitate redusă în condiţiile unei abundenţe de lichidităţi. În felul acest s-a produs o creştere mare a consumului populaţiei şi s-a format un balon speculativ pe piaţa imobiliară.

De la introducerea cotei unice, salariile s-au distribuit inegal – 74% sunt sub salariu mediu brut pe economie. Din acest punct de vedere, comparativ cu ţările europene, în România este cea mai mare inegalitate a distribuţiei veniturilor.
Cota unica a adus beneficii doar pentru 20% din populaţie, pentru cei cu venituri mari.

Toate aceste argumente nu duc decât la o singură concluzie: guvernul Tăriceanu ar fi trebuit să adopte o măsură exact opusă cotei unice şi anume, de a creşte fiscalitatea pentru a estompa tendinţele de creştere a consumului populaţiei în condiţiile în care acesta se făcea pe datorie.

Astfel ar fi trebuit ca veniturile bugetare suplimentare să acopere deficitul bugetar iar diferenţa să fie economisită pentru ca economia să facă faţă declinului economic.

Cel mai grav lucru care s-a putut întâmpla după introducerea cotei unice a fost creşterea evaziunii fiscale în toate domeniile de activitate. Renunţarea la declaraţia de impunere pe veniturile globale a făcut ca numai o parte din salariaţi să depună aşa numită declaraţie de avere însă majoritatea celor care se ocupă de business nu au avut această obligaţie.

Organele de control fiscal nu au mai avut baza necesară pentru a putea controla modul în care aceste persoane îşi declară veniturile la fisc. De aceea este necesar ca, o dată cu introducerea impozitului în cote diferenţiate, să se reintroducă declaraţia de impunere pe venitul global.
Despre acest lucru vom mai vorbi.

Guvernul Boc – Guvernul-ucenic vrăjitor

21 Septembrie 2010

Raportul premierului Boc pe care l-am auzit ieri în Parlament, îl auzim periodic. Sunt prezentate aceleaşi non-măsuri luate de putere pentru ca ţara să iasă din recesiune, spun ei. Guvernul Boc ar trebui să se numească “Guvernul – ucenic vrăjitor” pentru că toate măsurile din ultimul an s-au transformat, din chiar momentul aplicării, în catastrofe pentru economie şi coşmaruri pentru cetăţeni.
De la pensionari şi până la elevi, de la micii întreprinzători şi până la marile companii, toată lumea are de suferit din cauza unui guvern incapabil, ba chiar răuvoitor. Din contră, tot ce s-a făcut până acum, a adâncit criza din ţara noastră.
România este pe cale să intre în faliment.
Avem de-a face cu un “guvern cu înţelegere limitată a problemelor” cum afirma chiar un fost ministru al acestui cabinet. Incapacitatea de a adopta soluţii de relansare economică, determină accentuarea riscului unei crize prelungite, cu grave efecte asupra indivizilor şi mediului de afaceri.
Ce s-a întâmplat cu banii ce la FMI? Economia românească va rămâne în recesiune şi în anul 2010, estimările de scădere economică fiind cuprinse între -2% şi -3%. Suntem singura ţară din Europa Centrală şi de Est care are cădere economică şi în acest an.
PSD cere guvernului să prezinte public pe ce au fost cheltuiţi banii împrumutaţi de la FMI şi cum se vor întoarce ei în economie şi, implicit, într-un trai mai bun al românilor.
Criza datoriilor apare ca fiind din ce în ce mai evidentă pe termen mediu, din cauza modelului promovat de actuala guvernare – creşterea economică pe datorie.
Investiţiile în infrastructură s-au redus, numărul şomerilor a ajuns la 680.000, blocajul financiar tinde să se generalizeze, arieratele cresc.
Sprijinirea IMM-urilor are loc doar pe hârtie.
Mai mult, criza economică se suprapune peste cea socială.
Guvernul Boc a luat cele mai dure măsuri de austeritate împotriva propriilor cetăţeni din toate ţările UE, criza socială stă să explodeze.
Bugetarii pierd 40-50% din puterea de cumpărare prin măsura de reducere a salariilor.
Tăierile de salarii, pensiile, ajutoarele de şomaj şi prestaţiile sociale vor face ca rata sărăciei să crească cu circa 4 puncte procentuale în acest an, ajungând la 27%.
Un guvern lipsit de încredere, fără susţinerea populaţiei, un guvern care în loc să unească populaţia în situaţii de criză, o dezbină, trebuie să plece. Guvernul Boc trebuie să plece pentru ca România să mai abiă o şansă.

Ce ne lasa guvernul Boc pentru 2011? Prapad!

· In conditiile bugetare actuale, GUVERNUL ARE O MARJĂ DE MANVRĂ FOARTE REDUSĂ IN 2011; VA PUTEA CREŞTE CHELTUIELILE PENTRU INVESTIŢII CU MAXIM 0,15% DIN PIB, ADICĂ CU APROXIMATIV 160 MILIOANE DE EURO.
· IN TOTAL, GUVERNUL ARE NEVOIE DE APROXIMATIV 16 MLD EURO IN 2011 (13% din PIB):
·5 MLD EURO PENTRU ACOPERIREA DEFICITULUI BUGETAR (INCLUSIV DOBANZI);
·11 MLD EURO PENTRU RATELE DE CAPITAL SCADENTE.

Iată o scurtă analiză facuta de PSD a vrăjilor nereuşite ale guvernului Boc şi nu trebuie să fie expect sau rău voitor ca să le vezi:

1. Programul Prima Casă
– 77% din suma oferită de Guvern a fost utilizată în anul 2009;
– s-au achiziţionat 18600 de locuinţe, din care sub 10% – locuinţe noi;
– construcţiile nu au fost stimulate deoarece s-au achiziţionat locuinţe vechi şi noi, dar din stocul existent în 2008.

2. Programul Rabla
– producţia internă a fost stimulată foarte puţin, în condiţiile în care s-au cumpărat doar 17.200 produse in Romania din totalul de 55.000 de masini;
– Programul Rabla a avut un impact de doar 0,1% din PIB.

3. Programul „Rabla pentru Tractoare”
– s-au acordat garanţii de 50 mil lei şi puteau fi achiziţionate 2900 de tractoare;
– în trei luni de la lansare s-au achiziţionat 50 de tractoare, adică 1,7% din total;
– ajutorul de 17.000 lei/tractor nu acoperă nici 10% din preţul unui tractor nou;
– programul a fost blocat de UE

4. Programul “Primul Siloz”
– în 9 luni de la lansare au fost acordate doar 1500 de certificate de depozit,
– Preţul ridicat al grâului din acest an a transformat „Primul siloz” într-un program neatractiv, întrucât producătorii nu mai doresc să depoziteze cerealele, ci să le vândă, în condiţiile creşterii preţurilor din 2010;

5. Reabilitarea energetică a clădirilor de locuit
– pentru 2010 s-au alocat 300 mil lei, din care 150 de lei credite bugetare;
– cu această sumă s-ar putea reabilita apartamentele din aproximativ 300 de blocuri în întreaga ţară;
– unele proiecte cu finanţare locală au fost stopate din cauza lipsei resurselor bugetare;
– impactul asupra PIB în 2010 – maxim 0,06% PIB.

6.Sprijinirea firmelor care angajează şomeri pe locuri de muncă nou – create prin scutirea de la plata Contribuţiei de Asigurări Sociale
– firmele sunt scutite timp de 6 luni de plata contribuţiilor;
– numărul de personae angajate prin această facilitate – 2100 la sfârşitul lui iunie 2010;
– ca urmare a acestei măsuri, şomajul s-a redus cu doar 0,33%!

7. Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare şi Contragarantare a IMM.
– s-au acordat 10.500 de garanţii, în valoare de 650 mil euro;

8. Sprijinirea IMM-urilor prin acordarea de ajutoare de stat în valoare de maxim 200 mii euro (ajutoare de minimis).
– în 2009-2010, s-au făcut plăţi de numaii 40 mil lei, echivalentul a 47 de ajutoare de stat acordate IMM;
– în 2010, ajutoarele de stat au fost de 0,04% din PIB.

Pensionarii, medicii, profesorii, sindicatele, poliţiştii, militarii, ca să nu mai vorbim de Opoziţie, şi chiar şi unii membri PD-L, cu toţii cerem plecarea unui guvern în faliment. Din păcate, guvernul Boc, din interese de partid, refuză cu îndârjire să acorde o altă şansă României.
Sperăm ca, prin noua moţiune de cenzură, să schimbăm acest lucru. Încă o dată îi rog pe colegii parlamentari să se gândească de două ori înainte de a mai susţine acest guvern. Generaţii întregi vor avea de suferit. Vor trece foarte mulţi ani până ce România îşi va putea reveni.

Puterea poartă, în această perioadă, o campanie de-a dreptul stupefiantă: se spune că Opoziţia e laşă, pentru că fuge de răspundere, iar Guvernul e curajos, fiindcă stă proţăpit la butoane.
Domunule prim ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, dacă sunteţi atât de curajoşi, atunci daţi-vă la o parte ! Vă asigur că nimeni nu vă va acuza de laşitate. Toată România va răsufla uşurată !

Noile măsuri ale guvernului reduc puterea de cumpărare cu 30%

6 Mai 2010

Noile măsuri anunţate de preşedintele României, Traian Băsescu, vor avea efecte devastatoare pe toate planurile economice şi sociale. Populaţia va avea cel mai mult de suferit întrucât se va înregistra o scădere dramatică a nivelului de trai.

Nu este normal ca populaţia să suporte neputinţa unui guvern care nu a fost în stare să ia măsurile necesare pentru a nu aduce ţara în această situaţie. Noile decizii ale autorităţilor vor aduce populaţia în pragul sărăciei, cea mai afectată categorie fiind pensionarii. Reducerea puterii de cumpărare a românilor, foarte scăzută şi aşa, va mai coborî cu 30% până la sfârşitul anului.

Milioane de români vor fi direct atinşi de noile măsuri. Astfel, reducerea salariilor bugetarilor va afecta cei 1,3 milioane de angajaţi şi familiile lor, deci, în medie, 2,8 milioane români. 5,5 milioane de pensionari îşi vor vedea puterea de cumpărare ajungând la cea din 2007.

Reducerea fondului de şomaj va afecta cei 800.000 de şomeri care nu vor putea supravieţui, neavând nicio posibilitate să-şi găsească un loc de muncă. În aceste condiţii este de aşteptat ca, până la sfârşitul anului, rata şomajului să treacă de 10%.

Din punct de vedere economic, România va rămâne şi în 2010 în recesiune. Efectele noilor măsuri vor duce la o creştere economică negativă de –1%.

Cerem urgent autorităţilor să prezinte o nouă strategie de protecţie socială şi de relansare economică. Ne aşteptam ca dl. preşedinte Băsescu, „purtătorul de cuvânt al guvernului”, să anunţe şi măsuri alternative. Nu este drept ca populaţia să suporte erorile unui guvern neputincios profesional.