Posted tagged ‘MRU’

Motiunea PDL este lipsita de consistenta. Guvernul Ponta contraargumenteaza.

23 octombrie 2012

Ca sa dea senzatia ca lucreaza, in ultimele zile din acest mandat, opozitia a hotarat sa depuna o motiune simpla pe buget. Pe langa lipsa de consistenta, motiunea cuprinde o serie de neadevaruri, ca sa nu spun minciuni. Mai mult, PDL se comporta ca si cum nu ei ar fi fost la guvernare in ultimii patru ani si uita ca sunt cei care au facut bugetul pentru anul acesta.

Va prezentam argumentele principale contra ineptiilor pdliste.

Acuzatia ca bugetul nu a fost depus la 15 octombrie, ci va fi depus la 20 de zile dupa investirea noului Guvern.

Raspuns: S-a convenit cu creditorii internationali FMI, CE, BM ca bugetul sa fie depus in Parlament la 20 de zile dupa investirea noului guvern pentru a fi respectate liniile directoare, politicile publice şi programarea bugetara a acestuia. Bugetul de stat este principalul instrument de programare economică.

Acuzatia ca guvernul MRU a lăsat un tampon de lichiditate de 5 miliarde euro si ca acum nu mai exista un buffer sufficient.

Raspuns: Romania are in prezent un buffer care asigura 4 luni de plata a cheltuielilor curente, asa cum s-a convenit cu FMI. Fondul Monetar International confirma indeplinirea acestei conditionalitati.

Acuzatie: Prin rectificarea bugetara, Guvernul Ponta a taiat bani de la investitii.

Raspuns: Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Ideea conform căreia s-a tăiat de la investiţii pentru a se mări cheltuielile sociale trebuie pusă sub semnul întrebării din cel puţin câteva motive fundamentale. Că dimi­nua­rea investiţiilor are im­plicaţii negative asupra creşterii econo­mice, România are nevoie de măsuri de încu­ra­jare a creşterii PIB, în special de investiţii pu­blice cu valoare adăugată mare, da, sunt de acord. Aşa scrie la manual.

Dar aceste afirmaţii sunt corecte în condiţiile unei economii normale. Totuşi în economia românească investiţiile publice nu sunt prioritizate (se încearcă acum printr-un program convenit cu FMI si BM), investiţiile publice au efecte de multiplicare redusă (multiplicatorul estimat al investiţiilor publice este de 0,5), investiţiile publice nu se fac pe baza unor calcule de oportunitate/ eficienţă. A te plânge de lipsa unor astfel de investiţii (a se citi risipă) este cel puţin ciudat.

Raportul Consiliului Fiscal pe anul 2011 face praf constructia bugetara pe 2012, facuta de PDL. Consiliul Fiscal vorbeste de slăbiciuni semnificative în procesul de programare bugetară. Da, guvernele PDL au iniţiat în ultimii ani peste 40.000 de proiecte de investiţii publice şi că a risipit banii pe săli de sport pentru persoanele în vârstă, bazine de înot plătite dar neîncepute sau pe locuri de joacă pentru “copiii” de peste 80 de ani.

Mai punem că România a avut în ultimii 12 ani cea mai mare pondere a investiţiilor publice în PIB dintre ţările UE 27 şi cu toate acestea efectele de multiplicare în economie sunt aproape nule. Impactul asupra creşterii economice, încasărilor bugetare sau creării locurilor de muncă este marginal. Infrastructura este precară.

Toate acestea ne fac să ne întrebăm? Ce alegem – investiţii publice mai mici cu eficienţă mai mare sau investiţii publice mai mari cu eficienţă mai mică? O să spuneţi că alegeţi a treia variantă investiţii publice mari cu eficienţă ridicată sau a patra – facilităţi/garanţii extinse pentru stimularea sectorului privat. Sunt de acord cu varianta aleasă de dv (a treia sau a patra), pe termen mediu. Pe termen scurt, totuşi, cred că putem accepta reducerea risipei – adică reducerea cheltuielilor de investiţii neprioritizate şi atingerea unei ţinte mai mici de deficit şi creşterea acestor cheltuieli după prioritizare, atunci când aceste investiţii au efecte de multiplicare mai mari.

Poate Opinia Consiliului Fiscal cu privire la rectificarea bugetară (disponibilă pe www.consiliulfiscal.ro) sintetizează mai bine ceea ce am scris eu aici. Cu toate acestea, Consiliul Fiscal consideră că formularea transparentă a bugetului de investiţii pornind de la o analiză a portofoliului existent de proiecte şi raţionalizarea acestuia prin identificarea celor prioritare, concomitent cu alocarea pe bază multi-anuală a finanţărilor aferente pot conduce la o eficienţă economică mai ridicată a acestora în pofida alocărilor ceva mai reduse, rezervele de eficienţă în acest sens fiind foarte ridicate.

Acuzatie: Acţiunile guvernului Ponta au condus la deprecierea leului.

Raspuns: Nu. Deprecierea este mai degrabă cauzată de şocuri temporare. În următorii ani, prin recurenţa lor şi prin menţinerea actualelor motoare de creştere economică, este posibil ca aceste şocuri să devină permanente, atrăgând un

Reprezintă o exagerare acuzele legate de deprecierea cursului de schimb. Dumneavoastra acuzati actualele autorităţi de deprecierea leului cu circa 3.5% în ultima perioadă, noi va putem aduce aminte că media anuala curs euro leu in 2008 = 3,68 ron iar in 2011 = 4,24 ron, arătând o depreciere de 15,2%. Eu aş recomanda limitarea discuţiilor despre aşa ceva, în condiţiile în care vina este comună, reflectând incapacitatea de a genera un sistem economic funcţional, cu competitivitate ridicată. Acuzele reciproce fac doar rău anticipaţiilor legate de cursul de schimb, amplificând presiunea pe piaţa valutară.

Deprecierea leului are trei mari cauze, simple Avem o problemă legată de fundamentele economiei – şi de aici intrări mici de capitaluri; avem o problemă care începe să-şi arate scadenţa anul acesta şi în următorii ani – legată de dinamica datoriei publice şi a datoriei externe şi mai avem o problemă – cu influenţă mai mică – percepţia negativă legată de evenimentele politice în desfăşurare.

Acuzatie Afirmatia premieului Ponta ca nu mai sunt bani in anumite ministere de la 15 noiembrie pana la sfarsitul anului nu este corecta

Raspuns: Declaraţia premierului ne arată ceva. Primul lucru este acela că am avut dreptate – ajustarea fiscală din România, aproape exclusiv cantitativă, nu a creat un spaţiu fiscal suficient pentru constituirea de buffere şi consolidarea lor. Creşterea economică sustenabilă – sintagmă îndelung auzită de promotorii pachetului de măsuri dure de austeritate este încă departe de noi. Încă România merge pe sârmă, orice cumulare de cauze ce afectează negativ economia putându-ne introduce din nou în criză de lichiditate în Trezorerie, eveniment trăit de noi în aprilie 2009. Se pare că doar am cumpărat timp, ajustarea creând puţine elemente sustenabile.

Al doilea lucru aratat  de declaraţia premierului este unul pe care îl ştim aproape toţi – modul  de fundamentare al bugetului de stat în România  a suferit suferă.

Este evident. Nu mai putem construi bugetul de stat pe cearceafuri de hârtie, cu coduri peste coduri, cu un creion care scrie aici, acolo, dincolo. Nu putem să nu ţinem cont că nu există corelaţii macroeconomice în buget, că bugetul nu este construit pe politici publice, ci pe ministere, continuându-se astfel ineficienţa în cheltuirea banului public. Ne aducem aminte că România a fost acuzată de mai multe ori că face bugetele după ureche (vezi un Raport al Băncii Mondiale publicat în România în noiembrie 2010).

Cu privire la bugetele construite de guvernarea PDL concluziile Băncii Mondiale sunt dure, dar edificatoare: „bugetul aprobat nu este un document credibil; bugetul este bazat pe venituri nerealiste, supraestimate pentru a justifica niste cheltuieli mari”; „supraestimarea veniturilor a fost motiv pentru a permite, la presiunile politice, cresteri artificiale in anvelopa de resurse disponibila” “bugetul României a fost ani la rândul (şi este în continuare) focusat pe cheltuielile fixe, fara o prioritizare a costurilor” s.a.

Acuzatie Actiunile guvernului Ponta nu contribuie la sustenabilitatea finantelor publice.

Raspuns: Datoria guvernamentală a scăzut în august 2012 pentru a cincea lună consecutiv (începând din aprilie), potrivit datelor comunicate de Ministerul Finanțelor și calculate conform metodologiei europene.

Ea s-a situat la 206,1 miliarde lei, cu peste 6 miliarde lei sub nivelul maxim atins în luna aprilie a acestui an. Cu toate acestea, dacă o raportăm la PIB, ea rămâne ușor peste nivelul de la finele anului trecut.

2012 a marcat plafonarea creșterii obligațiilor de plată asumate de guvern, sub presiunea tot mai mare a costurilor pe care această datorie le implică. La un cost mediu de 6% anual pe soldul sumelor datorate de Guvern și achitate, evident, din banii contribuabililor, corespunde o plată de cam 2% din PIB sau 6% din bugetul național.

Nu putem cataloga guvernul Ponta ca fiind perfect şi fără lipsuri, dar ceea ce prezintă PDL în moţiune este total rupt de realitate şi neadevărat. Trebuie să ţinem seama de faptul că, în mai puţin de jumătate de an, guvernarea USL a încercat să repare ce-au distrus cei de la PDL în patru ani.

Reclame

Compania de stat Transelectrica – sursa de bani pentru PDL

27 aprilie 2012

In ultima perioada am semnalat mai multe nereguli care se intampla la companiile de stat din domeniul energiei. Una dintre acestea este Transelectrica. Din pacate, nici premierul si nici ministrul Economiei nu au luat masuri concrete de verificare a situatiei existente la aceasta companiei.

In aceste conditii, am inaintat catre primul-ministru doua interpelari in care ii cerem sa dispuna un control de fond la CN Transelectrica SA pentru a verifica neregulile de mai jos.

In ultimii ani, situatia financiara a CN Transelectrica SA a inregistrat o evolutie negativa si din cauza faptului ca veniturile din activitatea de transport si asigurarea serviciilor de sistem pentru exportul si importul de energie electrica au scazut, in mod nejustificat, aducand astfel prejudicii si bugetului public consolidat prin nefacturarea unor cantitati mari de energie electrica.

In fapt, persoanele licentiate sa realizeze import sau export de energie electrica notifica CN Transelectrica SA in legatura cu cantitatea de energie electrica pe care urmeaza sa o importe sau exporte la inceputul perioadei, urmand ca, la sfarsit, sa se realizeze balanta pentru care se emit facturi, in vederea platii tarifelor, taxelor si impozitelor, potrivit legii.

Incepand cu anul 2010 persoanele licentiate in realizarea exportului notifica CN Transelectrica SA la inceputul perioadei ca exportul este X MWh, iar la finalul perioadei raporteaza ca de fapt exportul a fost de (X-Y) MWh din care Y reprezinta tranzitul de energie electrica .

Aceasta situatie este total nelegala si a adus un prejudiciu pentru CN Transelectrica SA in cuantum de 30 mil. Euro, pentru perioada 2010 pana in prezent, la care se adauga prejudiciile aduse bugetului public consolidat pentru neplata taxelor si impozitelor.

Fenomenul este creat de faptul ca tranzitul de energie electrica nu este raportat inaintea perioadei de realizare, asa cum se intampla in cazul importului sau exportului de energie electrica.
Situatia este cunoscuta de conducerea companiei, de Consiliul de Admnistratie, de ANRE si de ANAF.

I-am cerut dlui. MRU sa precizeze, in scris, firmele care au realizat tranzitul de energie electrica, cantitatea de energie electrica tranzitata pe teritoriul Romaniei, in perioada 2010 si pana in prezent, sumele neincaste de CN Transelectrica SA si sumele care ar fi trebuit platite la bugetul public consolidat.

De asemenea, va prezentam o alta modalitate prin care un grup de interese apartinand PDL scoate bani de la Transelectrica.

CN Transelectrica SA este devalizata sistematic prin asa-zisele lucrari de defrisare la culoarele de linii de transport si vopsirea stalpilor, actiuni care afecteaza grav situatia financiara a companiei.

In fiecare an, CN Transelectrica SA incredinteaza direct lucrari de defrisare si vopsire a stalpilor folositi la transportul energiei electrice filialei Smart SA la care este actionar unic si care, la randul sau, incredinteaza lucrarile respective, fara licitatie firmelor agreate, de catre domnii Seculici Gheorghe si Gheorghe Stefan, persoane cunoscute pentru influenta pe care o au la Transelectrica.

Imi doresc ca premierul sa treaca situatia de la Transelectrica pe lista de prioritati a Guvernului si sa vina, in fata opiniei publice, cu o rezolvare cat mai rapid.

Transelectrica este o companie de stat ai caror bani trebuie sa fie folositi exclusiv in beneficiul statului roman si nu a unui grup restrans de oameni.

PSD cere sistarea vânzării de energie de la Nuclearelectrica către ArcelorMittal

20 martie 2012

Nuclearelectrica depune o ofertă de vânzare pe OPCOM cu dedicație pentru ArcelorMittal în ciuda tuturor avertizărilor de nerespectare a regulilor bursiere. Practic, „băieții deștepți” din energie au făcut toate tertipurile posibile pentru a favoriza o companie privată şi alte grupuri de interese în defavoarea statului român.

PSD se opune tranzacției dintre Nuclearelectrica şi ArcelorMittal. În opinia noastră sunt încălcate grav toate regulile ce țin de funcționarea pieței de energie (competitivitate, transparență etc.). Acceptarea unor astfel de aranjamente, a dus în trecut la dezvoltarea unui sistem ce a adus mulți bani „băieților deștepți” – companiile private cumpără ieftin de la stat, apoi revând mult mai scump.

Una din primele măsuri din domeniul energiei pe care USL le va lua în momentul în care va ajunge la guvernare, este legată de anularea sau renegocierea acestor contracte care prejudiciază statul român.

Nu putem accepta explicațiile unor „băieți deștepți” din energie care amenință că dacă România nu ia asemenea măsuri companii, precum ArcelorMittal, plecă din România. Companiile străine care activează în România trebuie să acționeze conform regulilor bursiere în astfel de cazuri, așa cum se întâmplă și pe piețele de energie din alte țări.

PSD cere premierului MRU să precizeze modul în care va rezolva această problemă astfel încât statul român să nu iasă în pierdere. Nu înțelegem de ce, în aceste zile, când jocurile pe energie au atins cote maxime (cazul scăderii prețurilor la acțiunile Transelectrica), primul-ministru nu are o poziție clară în acest sens. În schimb, PDL și președintele Traian Băsescu lansează tot felul de teme false care acoperă neregulile din energie.

Mai mult, reprezentanții Guvernului afirmă că au o strategie privind sectorul energetic, strategie care în ultimii opt ani nu a existat decât în planul discursului. Concret, potențialul României în domeniul energetic nu a fost valorificat în interesul statului român, ci în interesul privat, generat de interesele anumitor lideri PDL.

Nume de cod: MRU. Misiune: Salvarea PDL

6 martie 2012

Tânăr, inteligent, cu ochii albaștrii, primul-ministru Mihai Răzvan Ungureanu, a ieșit public, după câteva luni, presupun de analiză, cu mai multe anunțuri ”de speranță” pentru români.

Ca să se distanțeze de predecesorul său Emil Boc care spunea ”vom face peste 6 luni”, „vom renunța la tăierea salariilor în 2011” etc., Ungureanu s-a orientat către un discurs atemporal anunțând că este posibil să scadă CAS, că nu îi place înotul și vrea să taie investițiile în acest sens, că vrea să scoată bani din averile netaxate, că ar putea să-i schimbe pe directorii de la ANAF și CNAS etc. A evitat să spună însă când exact vrea să facă aceste lucruri.

Ba mai mult, ca să ne arate de câtă determinare este cuprins, MRU și-a exprimat dorința de a rămâne premier și după alegeri.

Să fim serioși! Aceste afirmații sunt doar încercări discursive de manipulare a populației. Dacă ar fi vrut să fie un prim-ministru care acționează, dl. Ungureanu, în prima sa ieșire serioasă, ar fi anunțat ”scăderea CAS cu XXX puncte procentuale”, ”mâine îl demit pe directorul ANAF pentru că…” etc.

Doar nu o să ne spună dl. prim-ministru că, în calitate de fost șef de serviciu secret, nu știe ce se întâmplă la ANAF? Cam cât timp îi mai trebuie ca să se hotărască dacă este oportun sau nu să scadă CAS? 3 luni până la alegeri?

În acest ritm, peste 100 de zile, când a anunțat că vrea să-și prezinte raportul de activitate, probabil că va avea o lungă listă de promisiuni electorale. Asta ca PDL să înceapă campania într-o nouă notă optimistă.

MRU se dorește a fi noul vector de imagine al PDL, care să-l dubleze pe Traian Băsescu, aflat în declin puternic în preferințele alegătorilor.