Posted tagged ‘Constantin Nita ministrul Energiei’

Paşi de rac în evoluţia marilor proiecte din energie

28 Februarie 2017

Se împlinesc, luna viitoare, patru ani de când am început negocierile cu compania CCGN din China pentru construcţia celor două reactoare nucleare de la Cernavodă. Din păcate, discuţiile au stagnat, iar astăzi se află cam în acelaşi stadiu cum le-am lăsat.

Am văzut declaraţia secretarului de stat şi m-am bucurat că în programul Ministerului Energiei se află şi construcţia celor două reactoare. Pentru aceasta este nevoie ca Guvernul să ia o decizie clară – se doreşte continuarea acestui proiect sau nu?

Am constatat cu toţii în această iarnă ce înseamnă să nu ai energie şi să faci speculaţii la preţuri astronomice de 650-700 lei/MWh . Deşi se spune că avem o capacitate instalată de 24.000 MWh, iată că nu se poate asigura un consum maxim de 9.000-9.500Mwh.

Mixul energetic trebuie îmbunătăţit astfel încât, indiferent dacă plouă, ninge, dacă nu avem soare sau vânt, să se poată asigura necesarul de energie al României.

De aceea avem nevoie de oameni competenţi care să aplice strategii eficiente  ceea ce, din păcate, în ultimii ani nu prea s-a întâmplat. Aştept ca Primul-ministru să se implice serios în acest proiect precum şi în altele din acest domeniu foarte important. De asemenea, în urmărirea implementării proiectelor cu China ar trebui să se implice mai mult şi Liviu Dragnea care, în timpul guvernării Ponta, a fost numit responsabil în acest sens.

Dacă nu vom investi sau nu vom sprijini mari investiţii, nu ne putem aştepta la o dezvoltare semnificativă a României pe termen lung. Energia este unul din punctele noastre forte pe care nu reuşim încă să-l folosim eficient în favoarea noastră aşa cum o fac alte ţări.

Anunțuri

Ce se întâmplă cu preţurile la energia electrică?

29 Ianuarie 2017

Am urmărit cu mult interes bursa energiei din ultimele zile. Am constatat că se cumpară energie la preţuri absolut incredibile, între 600 şi 700 lei/ MWh, în condiţiile în care, la contractele bilaterale, preţul este între 155-165lei /MWh. Mi-am pus întrebarea de ce sunt aceste preţuri şi cine este vinovatul acestei situaţii? Răspunsul trebuie să-l căutam în evoluţia sistemului energetic după ce nu am mai fost ministru şi până în prezent. Nu că aş fi făcut minuni dar, dacă se continua ceea ce am început, acum nu se ajungea la o asemenea situaţie.

Atunci când nu ai finalizat strategia energetică, când ai schimbat miniştrii, la comanda unui sistem incapabil să recunoască performanţa, când ai schimbat manageri profesionişti cu incompetenţi, când nu respecţi legea privind asigurarea stocurilor pentru iarnă, când intri cu bocancii într-o companie precum Romgaz şi-i impui preţuri fixe, atunci ajungi în aceasta situaţie.

Este inadmisibil să ai o capacitate instalată în jurul a 24000 MWh şi să nu poţi să acoperi un consum de vârf de 10000 MWh. Şi acest lucru în condiţiile în care am fost criticat în 2013 pentru că nu sprijin energia verde şi sprijin energia pe bază de cărbune. Cine are dreptate acum? Consider că am avut viziune privind acest sistem.

Este nevoie să fie stabilită urgent strategia energetică pentru a decide cum trebuie aşezat sistemul şi cum reuşim să construim un mix energetic eficient. Nu este posibil să renunţi la toate investiţiile în producţia de energie pe bază de cărbune, gaz, apă pentru a acorda atenţie numai energiei regenerabile.

Acum se vede cum piaţa reacţionează la lipsa de energie pentru că producţia de energie pe cărbune, pe apă, pe gaze a scăzut iar cea regenerabilă funcţionează intermitent. De aici consecinţa acestor preţuri incredibil de mari. Sper ca noul ministru al energiei să intre rapid în “pâine” şi să regleze toate mecanismele în aşa fel încât piaţa să revină la normal.

 

Adevărul nespus de ministrul Energiei

9 Septembrie 2016

Am urmărit serile trecute cum ministrul Energiei prezenta ce mare victorie a înregistrat Guvernul Cioloş prin obţinerea de fonduri pentru disponibilizarea câtorva sute de mineri, atât din Valea Jiului, cât şi de la Compania Naţională de Uraniu. Sigur că acesta este un lucru pozitiv pentru cei disponibilizaţi, dar ce m-a frapat a fost faptul că domnul ministru spunea că aceste disponibilizări au fost necesare pentru că nu s-au luat măsurile corecte de-a lungul timpului. Adică cei dinaintea domniei sale nu s-au preocupat ca aceste companii să meargă bine. Pe scurt, ceilalţi miniştri nu s-au ridicat la nivelul de competenţă al domniei sale! Adevărul domnului ministru nu este unul până la capăt! Să le luăm pe rând şi să vedem care este situaţia reală:

  1. Complexul Energetic HUNEDOARA
    Se ştia de foarte mult timp că producţia de energie pe baza cărbunelui extras din Valea Jiului costa mai mult decât era preţul pe piaţă.
    Pentru a aduce energia la preţul de piaţă existau mai multe variante:
    – să închizi total exploatările de cărbune din Valea Jiului şi să imporţi cărbune la un preţ  mai jos decât cel produs în România şi să-ţi asumi toate problemele sociale care decurgeau din această decizie;
    – să încerci să retehnologizezi cele patru mine şi astfel preţul cărbunelui extras să-l aduci la jumătate pentru a avea posibilitatea să intri pe piaţa concurenţială de energie;
    – să păstrezi situaţia, existentă şi acum, şi prin măsuri guvernamentale să reuşeşti să menţii în viaţă o structură de exploatare cărbune – producţie energie ineficientă.
    Eu am încercat o combinaţie de restructurare şi retehnologizare, atât la exploatarea de cărbune, cât şi la producţia de energie. Reamintesc faptul că, la plecarea mea de la Ministerul Energiei, pe site-ul Complexului Energetic era postată licitaţia pentru retehnologizarea celor patru mine. De ce nu s-a continuat? De asemenea, modernizarea grupului 4 de la Mintia împreună cu o companie chineză era „pe drum”, adică era semnat contractul de achiziţie. De ce s-a renunţat la acest contract?
    Sunt întrebări la care cineva trebuie să răspundă pentru că, ori avem de a face cu incompetenţă, ori cu rea-voinţă. Ambele au condus, însă, la situaţia de astăzi.
    Actualul ministru se lauda că, până în această lună, vom avea o strategie energetică care va arată ce trebuie să facem în viitor  (de altfel mai toţi miniştri au făcut acelaşi lucru: s-au lăudat că vor finaliza această strategie). Sunt convins că discursul acesta va mai continua o perioadă. Nu pot să înţeleg de ce nu scoatem strategia la licitaţie internaţională, aşa cum am lăsat-o eu! Acum ar fi fost gata! Cine răspunde pentru aceste întârzieri? Evident, nimeni.
    2. Compania Naţională de Uraniu
    Nu ştiu cât de naţională mai este această companie şi nu ştiu dacă va mai produce uraniu pentru că deciziile luate au fost antinaţionale. Aşa cum se ştie, am mai luat poziţie pe acesta temă, dar nimeni nu m-a ascultat. Acum a venit scadenţa!
    Îi reamintesc domnului ministru al Energie că, încă din anul 2013, au fost aprobaţi prin HG indicatorii tehnici şi economici pentru noua mină de uraniu şi că, în mod firesc, la începutul anului 2015 această mină ar fi trebuit să-şi deschidă porţile. De atunci au început discuţiile referitoare la preţul uraniului care era mai mare decât cel adus din Canada. Numai că România este sigura ţară din Europa care are tot lanţul de producţie de energie nucleară. Nu credeţi, domnule ministru, că este cazul să menţinem această competenţă, ba chiar să o dezvoltăm? Cine răspunde de distrugerea acestui lanţ de fabricaţie? De ce nu s-au luat măsurile necesare de deschidere a minei de la Grinţieş? Dumneavoastră aţi făcut ceva în acest sens?
    Cel puţin acum, în al doisprezecelea ceas, puteţi să uniţi CNU cu Nuclearelectrica şi astfel veţi reuşi să salvaţi această industrie (de aşteptat este să se opună cei ce câştigă foarte bine la Nuclearelectrica, dar cred că interesul naţional ar trebui să fie mai presus de voinţa unor vremelnici de pe acolo).

Şi pentru că vorbim de energie, înţeleg că actualul ministru pregăteşte o nouă lege privind energia regenerabilă şi se va pune în discuţie problema certificatelor verzi. Domnule ministru, vă atrag atenţia că va trebui să ţineţi cont şi de industria naţională, precum şi de interesele consumatorilor casnici. Orice intervenţie pe această temă trebuie făcută cu păstrarea unui echilibru între investitori-industrie-consumatori casnici.
Singurul lucru necesar de făcut, pe care îl voi susţine,este desfiinţarea limitelor de preţ la certificatele verzi şi stabilirea acestuia pe piaţa concurenţială. Astfel s-ar putea rezolva multe din problemele investitorilor.

Contract de finanțare CEO – BERD: investiție în viitor

30 Ianuarie 2014

Astăzi, după aproape un an de negocieri, s-a semnat Contractul în urma căruia Complexul Energetic Oltenia obține din partea BERD, o finanțare de aproximativ 200 de milioane Euro pentru reabilitareași modernizarea grupului energetic nr. 6 Turceni.

Semnarea contractului de finantare_CEO_BERD_30 ianuarie_foto 2

Acest demers este un prim pas în procesul de asigurare a competitivității companiilor producătoare de energie pe bază de cărbune, prin identificarea surselor de finanțare în vederea modernizării și retehnologizării. Am început cu Turceni, vom continua cu Mintia-Deva, apoi cu grupul de la Rovinari. Realizarea de investiții în modernizarea unităților producătoare de energie va contribui la reducerea emisiilor cu efect de seră, obligativitate pe care o avem trasată prin directivele europene.

Ceremonie de semnare_Contract de finantare_BERD_CEO_30 ianuarie_foto1

De altfel, CE a propus reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030. Astfel, ne dorim alinierea la aceste obiective europene, cu mențiunea că ele trebuie urmărite având în vedere specificul local care include o gamă largă de resurse pentru producția de energie. Aceste resurse nu trebuie clasificate în funcție de criterii discriminatorii, ci trebuie să identificăm cele mai bune măsuri pentru valorificarea acestora în beneficiul consumatorilor! În acest sens, cărbunele este și va rămâne o resursă vitală pentru mixul energetic al României!

Am semnat un memorandum cu Turcia pentru interconectarea electrica

23 Ianuarie 2014

Împreună cu omologul meu din Republica Turcia, am semnat astăzi Memorandumul de Înţelegere între Departamentul pentru Energie al României şi Ministerul Energiei şi Resurselor Naturale al Republicii Turcia privind cooperarea în dezvoltarea interconexiunilor din domeniul energiei electrice între România şi Republica Turcia.Semnare Memorandum_23.01_foto 2

Este un pas înainte în colaborarea noastră pentru interconectarea României şi Turciei, acest Memorandum reprezentând baza implementării viitoarelor proiecte comune.

Cooperarea regională este esenţială pentru creşterea economică şi dezvoltarea regională. În acest sens, vreau să reiterez angajamentul în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelelor de interconectare cu Moldova, Serbia, Ungaria, Bulgaria în vederea consolidării securităţii energetice şi creării oportunităţii pentru exportul de energie în regiune. În acelaşi timp, colaborarea cu Turcia reprezintă un element important pentru sectorul energetic din România, din perspectiva valorificării potenţialului de export.

Un potential proiect comun este cablul submarine România – Turcia. Este un proiect de interes Pan–European, cu o contribuţie importantă în dezvoltarea pieţei regionale de electricitate în perspectiva integrării acesteia în piaţa UE, o soluţie pentru exportul de energie pe piaţa din Turcia şi pe pieţele adiacente.

În următoarea perioadă, în baza Memorandumului semnat astăzi, Operatorii Sistemului de Transport din România şi Turcia vor întreprinde paşii necesari, ţinând cont de legile şi reglementările din propriile ţări, ca şi de legislaţia Uniunii Europene, pentru a stimula schimburile directe de energie electrică între cele două ţări.

Cărbunele, resursă de bază pentru producţia de energie a României

17 Ianuarie 2014

Anul trecut s-a discutat foarte mult despre producţia de energie electrică, evidenţiindu-se diferite puncte de vedere în contextual dezbaterilor privind sistemul energetic naţional.

În acest moment, la nivel european, se discută despre regândirea politicilor energetice – competitivitate, tehnologii cu emisii reduse de carbon, valorificarea resurselor continentale. În acest context, din ce în ce mai mult apare menţionat cărbunele – cu argumente pro şi contra.

Cu siguranţă, această resursă merită o atenţie sporită, fără a ne limita la comparaţii cu alte tipuri de resurse care se regăsesc în mixul nostru energetic. În ceea ce priveşte sectorul producţiei de energie pe bază de cărbune, trebuie să ţinem cont de faptul că, în secolul XXI, tehnologiile utilizate sunt capabile să asigure exploatarea cărbunelui şi producţia de energie electrică pe bază de cărbune în condiţii care respectă cele mai înalte standarde de mediu.

Statisticile ne arată că Europa îşi menţine opţiunea pentru cărbune. Dacă ne uităm la cifre, la nivelul Uniunii Europene, 27% din energia electrică furnizată este produsă utilizând cărbune. În acelaşi timp, în 2012, producţia de cărbune a Chinei a crescut cu 130 milioane tone, volum echivalent cu întreaga producţie de huilă a Uniunii Europene. Acest lucru nu face decât să demonstreze importanţa acestei resurse la nivel mondial.

Revenind la Europa, este util să privim un pic la ponderea cărbunelui în producţia de energie electrică a câtorva state:

  • Polonia 84% (huila 51%, lignit 33%);
  • Serbia 76% (lignit);
  • Grecia 56% (lignit);
  • Bulgaria 55% (huila 9%, lignit 46%);
  • Cehia 54% (huila 9%, lignit 45%);
  • Germania 47% (huila 21%, lignit 26%);
  • UK 40% (huila).

Cifrele spun totul şi cred că de aici trebuie să pornim când vorbim despre diversele surse  pentru producţia de energie electrică. În România, dacă ne uităm la principalii producători de energie, cotele de piaţă (2012) variază astfel: CEO – 30%, Hidroelectrica -25%, Nuclearelectrica – 20%, iar CEH – 4%.

Cred că este extrem de important să avem o abordare corectă în ceea ce priveşte resursele pe care ne bazăm. Într-un context mondial în care miza o reprezintă resursele, România nu îşi poate permite să renunţe la o componentă esenţială pentru sectorul energetic. Într-adevăr este nevoie de investiţii importante pentru consolidarea şi dezvoltarea producţiei de energie pe cărbune, iar aceste investiţii trebuie direcţionate în special pentru alinierea la standardele europene privind protecţia mediului.

  • Reabilitarea grupurilor existente, dezvoltarea de noi grupuri şi modernizarea minelor sunt parte a priorităţilor  Departamentului pentru Energie
  • Dezvoltarea unui grup energetic nou la Rovinari
  • Atragerea de investitori pentru modernizarea centralelor pe cărbune
  • Finalizarea lucrărilor la instalaţia de desulfurare de la centrala de la Paroşeni, investiţia – aproximativ 65 milioane euro

La Departament vom continua discuţiile cu potenţialii investitori şi vom face toate demersurile necesare pentru eficientizarea acestui sector doarece cred că poate fi un puncte forte pentru România, atât în plan local, cât şi la nivel regional.

La mulţi ani 2014!

31 Decembrie 2013

Sper că aţi avut un an bun cu multe dorinţe împlinite şi vă urez ca, în 2014, să fiţi sănătoşi, optimişti şi gata de noi planuri personale şi profesionale.

Mulţumesc tuturor colegilor de la Departamentul de Energie împreună cu care am avut reuşite extraordinare anul acesta şi sunt convins că vom face o echipă la fel de bună şi în 2014.

Nu pot uita nici „familia” de la PSD Braşov alături de care mă aflu mereu în ce cele mai importante evenimente, mai ales politice.

Anul economic 2013 a fost unul în care Guvernul a iniţiat câteva proiecte mari al căror impact se va simţi în următorii ani. Personal, vorbesc despre proiecte în domeniul energiei care ne vor asigura independenţa în ceea ce priveşte această resursă, dar ne vor poziţiona şi ca jucător esenţial în Europa – lucru care se va reflecta în creştere economică.

Tuturor românilor, din Braşov, din Bucureşti, de la Iaşi, din toată ţară şi din străinătate să le fie mai bine în 2014! Să-şi păstreze spiritul liber şi puterea de credinţă în viitor!

La mulţi ani!