Efectele prevederilor Strategiei fiscal-bugetare 2012-2014

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2012 – 2014 nu are, nici pe departe, rolul de a ajuta economia românească. Dimpotrivă, va avea efecte negative în toate domeniile.
Din păcate, cred că strategia a fost făcută ignorând total ce se întâmplă pe plan european și internațional, chiar și pe plan intern.

Iată mai jos câteva din efectele strategiei:

Din punct de vedere macroeconomic, țintele sunt nefezabile. Chiar Consiliul Fiscal atrage atenția că Deficitul bugetar din anii următori ar putea fi mai mare decât cel estimat în Strategia fiscal-bugetară 2012-2014, chiar dacă activitatea economică este proiectată să accelereze începând cu 2012 și că având în vedere și evaluarea Comisiei Europene, care estimează un deficit în baza ESA95 de 3,6% din PIB pentru anul 2012, Consiliul Fiscal consideră că ar putea fi necesare măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru respectarea termenului 2012, ca dată limită de ajustare a deficitului excesiv.

Înainte de toate, continuă guvernarea pe datorie. Incompetența guvernului de a lua măsuri active de creștere economică costă. Plus 7 miliarde euro la datoria externă a României. Am ajuns de la 90 miliarde euro, la sfârșitul lui 2010, la 97 miliarde euro, la finele lui iunie 2011. Aceasta înseamnă împrumuturi de 1,17 miliarde euro pe lună sau 39 milioane euro pe zi sau 1,6 milioane euro pe oră.

Prevederile Strategiei vor reduce motoarele de creștere economică întrucât au fost stabilite investiții reduse în capitalul uman sau în domenii precum: inovarea, cercetarea și dezvoltare, motoare sustenabile de creștere economică. De asemenea, nu sunt prevăzute măsuri pentru a crea un mediu de afaceri predictibil și stimulativ. Constatăm o lipsă totală a stimulilor acordați clusterelor de competitivitate.

Strategia este doar una fiscală. Nu există strategie bugetară. Nu se spune nimic despre reducerea risipei banului public. Banii sunt orientați tot către investiții publice fără efect de multiplicare în economie. Nici acum guvernanții nu au luat în calcul o prioritizare a proiectelor publice.

Nu se vorbește nimic despre investiții pentru crearea de locuri de muncă. Vă reamintesc că, din septembrie 2008 și până acum, au dispărut 704.000 salariați din economie.

Din punct de vedere social, prima categorie lovită sunt pensionarii. Înghețarea unor categorii de pensii va afecta 400.000 de pensionari. Se confirmă încă o dată că pensionarii sunt sacrificați pe altarul crizei economice.
Oricum, numai în perioada iunie 2010 – iunie 2011, pensionarii au suferit o depreciere în termeni reali a pensiei de 9%, deci o pierdere de putere de cumpărare de 9% (Inflația iunie 2011/la iunie 2010 este de 8%. De fapt IPC pensionari=13%; costul lor de consum este mult diferit față de cel al unei persoane active).

A doua categorie ce are de suferit sunt profesorii. Câștigul mediu net în educație, în mai 2011, a fost oficial 1320 ron, față de 1473 ron în 2008. Avem așadar un minus de 10,3% pe câștigul mediu net. Dacă mai punem și că inflația agregată oficial, în perioada iunie 2008 – mai 2011, a fost de 19,35%, ajungem la o pierdere oficială a puterii de cumpărare de aproximativ 25,6%.

Să mai adaugăm și anunțarea concedierii a încă 80.000 de salariați în 2012 și tabloul este complet.

Ceea ce pot spune drept concluzie, este că acest guvern a dat dovadă de constanță și încăpățânare de când conduce țara. A fost constant în strategia de tăiere de unde se poate (mai puțin cheltuieli bugetare) și s-a încăpățânat să nu ia nici o măsură care i-ar fi putut aduce bani la buget, fie pentru că nu a știu, fie pentru că nu a vrut.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Economie

Etichete: , , , , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

One Comment pe “Efectele prevederilor Strategiei fiscal-bugetare 2012-2014”

  1. Reni Says:

    Domnul Ministru, cu adevarat dramatic este cinismul si dezinteresul actualei puteri, intr-adevar, situatia economica mondiala este in plin proces de reasezare a pietelor, dar faptul ca delegatia Romaniei in China, respectiv componenta afaceri, a fost reprezentata prin firme mici, arata cat de mult se pricep, de fapt nici nu cred ca ii intereseza prea mult. Tinta lor sunt companiile nationale, conduse prin management “privat” , de unde, chiar si dupa pierderea alegerilor mai pot transfera prin contracte ceva bani. Era sa uit de fondurile EU, investitii, numai investitii, de atatea investitii am dezvoltat si exportul si cererea pe piata interna, depasim in curind Chile, Turcia si Polonia la un loc. Macar daca invitau cu ei in China ceva companii puternice, grupate intr-un holding, special pentru piata chineza, sa zicem pe o zona de afaceri, faceau baremi ceva publicitate, dadeau de gindit acolo, in fine, au reactionat proportional cu interesul guvernamental, asa cum il inteleg actualii guvernanti


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: