Soluții pentru vulnerabilitățile macroeconomice ale României

În ciuda tuturor asigurărilor de bine venite din partea președintelui Băsescu și a premierului Boc, datele macroeconomice ale României arată o realitate cu totul diferită care nu poate să nu ne îngrijoreze.

Atragem atenția asupra următoarelor problemele pe care țara noastră le are în pragul celui de-al doilea val al crizei.
Dacă în perioada 2005-2008, România a avut un ritm de creștere a PIB potențial de 5-6%, studiile arată că pe termen mediu acesta se va reduce la 2,5-3%.

România nu beneficiază de cea mai ieftina sursa de finanțare – fondurile europene. La sfârșitul anului 2010 aveam un grad de absorbție de 2,5% din PIB. Acum avem în jur de 3% din PIB. România a absorbit de circa 8 ori mai puține fonduri pe locuitor decât Estonia, de 5 ori mai puțin decât Polonia și de 4 ori mai puțin decât Cehia.

Datoria totala externa a României s-a dublat în perioada septembrie 2008 – mai 2011. Astfel am ajuns în acest moment la 95 miliarde euro.

Serviciul datoriei externe în 2010 a fost de 9,5 ori mai mare decât în 2004, adică 38 miliarde euro. România este puternic vulnerabilă la o creștere a dobânzii pe piețele financiare internaționale determinată de contagiunea crizei datoriilor suverane din zona euro.

Există câteva soluții pe care le-am propus de mai multe ori și care ar putea să atenueze o parte din efectele valului doi al crizei:
1.Formarea unui comitet tripartite.
2.Constituirea unei celule de criză la nivelul Ministerului Finanțelor Publice care va implementa un set de indicatori fiscali de avertizare timpurie în conformitate cu metodologia internaționala.
3.Constituirea de urgență a unei rezerve la Trezorerie care să acopere cu lichidități o perioadă de minimum 6 luni de finanțare.
4.Instituirea unei reguli fiscal, 0,5% din PIB ținta de atins pentru deficitul bugetar structural până în 2016 + regulă privind plafonarea datoriei publice la maximum 40% din PIB.
5.Prioritizarea investițiilor publice.
6.Pact Național pentru deficit bugetar (pact național al tuturor fortelor politice pentru ca deficitul să fie destinat doar pentru investiții).
a.Plafonarea împrumuturilor guvernamentale pe piața internă (pentru a permite băncilor să crediteze mediul privat).
b.În plus, niciun împrumut extern nu poate fi luat decât pentru investiții.
7.Introducerea unei suprataxări a tranzacțiilor speculative (financiare și imobiliare)
8.Auditarea strictă a alocărilor şi utilizării banilor publici din programul PNDI – program prin care 4 mld euro se risipesc în scopuri politice.
9.Înființarea unui comitet parlamentar de monitorizare pentru creșterea transparenței utilizării banilor publici. Se vor raporta şi urmări toate contractele publice cu valoare mai mare de 100.000 euro
10.Ţintă Zero deficit la bugete locale. Banii de investiții publice vor fi acordați doar pe programe naționale. De la bugetul de stat se vor aloca bani pentru cofinanțarea prin programe europene sau locale.
11.Restructurarea instituțiilor de control fiscal (ANAF, Garda Financiară, Vama) și înființarea, la cele trei zone, a unui consiliu de supraveghere și audit format din experți internaționali (din state membre UE, cu performanțe în domeniu)
12.Deblocarea imediata a posturilor pentru sistemele de învățământ şi sănătate după regula de înlocuire 1 la 1. Mecanism de promovare a tinerilor în system.
13.Plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile. Introducerea de standarde de cost pentru administrația publică centrală și locală. Generalizarea sistemului SEAP cu standardizarea criteriilor.
14.Introducerea contractelor de performanță în toate instituțiile publice şi companii de stat (ministere, agenții guvernamentale, autorități locale şi companii de stat) (Asistenţă tehnică din partea BM și IFC).
15.Adoptarea Legii privind integritatea în cadrul executivului. Se va interzice tuturor membrilor (până la rudele de gradul 3 inclusiv) din executivul central și local, precum și Parlament și Consilii județene și locale, să facă afaceri cu statul, inclusiv ca acționari la societăţile participante la licitații.
16.Contracte de Property management și facility management pentru clădirile instituțiilor statului. Ținta: reducerea cu 30% a costurilor de întreținere, utilități, reparaţii, mentenanță etc.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Economie

Etichete: , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: