Un Cod al Muncii european

În Uniunea Europeană se discută astăzi, mai aprins ca oricând, despre reformarea pieţelor muncii şi mai ales despre măsuri de creare de noi locuri de muncă. Este normal dacă ne gândim că în întreaga UE există în prezent 23 de milioane de şomeri – 10% din populaţia activă – ceea ce are consecinţe grave pentru creşterea economică şi pentru sistemele de securitate socială din Europa.

Reforma Codului Muncii din România ar trebui să fie compatibilă cu „O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă”, iniţiativă a Comisiei Europene lansata în noiembrie 2010.

Noul Cod al Muncii trebuie să fie structurat pe câteva acţiuni care să se refere la reformarea pieţelor muncii, creşterea nivelului de competenţe şi adaptarea acestora la cererea de pe piaţă pentru a creşte şansele obţinerii unui loc de muncă şi pentru a facilita schimbarea locului de muncă, ameliorarea condiţiilor de muncă şi calitatea locurilor de muncă, precum şi pe crearea de locuri de muncă.

Obiectivul Strategiei Europa 2020, privind atingerea unui grad de ocupare a forţei de muncă de 75% pentru femeile şi bărbaţii aflaţi în intervalul de vârstă de 20-64 de ani este greu de atins de către România, în situaţia în care reformele de pe piaţa muncii nu sunt însoţite de scăderea poverii fiscale aplicată muncii şi de atragerea de investiţii străine directe.

De aceea, consider că pentru a face ca piaţa muncii din România să funcţioneze mai bine, ar trebui să se ţină seama de câteva acţiuni concrete, compatibile cu principiile europene în domeniu:
– să stimuleze reformarea pieţei muncii, pentru a îmbunătăţi flexibilitatea şi securitatea pieţelor muncii.
– să ofere persoanelor şi întreprinderilor stimulentele adecvate pentru a investi în formare, pentru a creşte continuu nivelul de competenţe în concordanţă cu nevoile pieţei muncii.
– să asigure condiţii de muncă decente, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii legislaţiei muncii.
– să asigure existenţa unor condiţii prielnice pe piaţa muncii pentru crearea de locuri de muncă, cum ar fi mai puţină birocraţie sau reducerea impozitării muncii şi mobilităţii, ceea ce este important în special în sectoarele cu creştere rapidă, cum ar fi cele care depind în mare măsură de cercetare şi dezvoltare.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Economie

Etichete: , , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: