Efectele ascunse ale scrisorii de intenţie trimise la FMI

De câteva săptămâni toată clasa politică vorbeşte de măsurile de austeritate anunţate de guvern şi asumate prin scrisoarea de intenţie trimisă la FMI. Aceste discuţii s-au bazat pe două măsuri care afectează direct populaţia: reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi reducerea pensiilor cu 15%. Presa, societatea civilă, opoziţia, toată lumea a dezbătut şi criticat intens aceste decizii, fără vreun efect asupra guvernului Boc care ţine să intre sau, mai degrabă, să iasă din istorie în acest mod.

Pe lângă aceste două măsuri, scrisoarea mai conţine şi alte „promisiuni” care vor avea impact deosebit de grav asupra anumitor sectoare de activitate.

  1. Reducerea transferurilor de la bugetul de stat către autorităţile locale: 0,3% din PIB – efect negativ asupra activităţii autorităţilor publice locale.
  2. Reducerea subvenţilor pentru încălzire: 0,03% din PIB care va avea ca efect creşterea preţurilor la căldură şi apă caldă cu impact imediat asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor. De asemenea, mărirea facturii la clădură poate duce la creşterea inflaţiei cu 1-1,5 procente.
  3. Îngheţarea temporară a pensionărilor anticipate.
  4. Introducerea unui impozit pe cifra de afaceri (clawback) pentru distribuitorii de medicamente care va duce la creşterea preţurilor la medicamente.
  5. Drepturi sporite pentru ANAF, respectiv de a avea acces la evidenţele bancare. Efectul? Încălcarea drepturilor băncilor de a păstra confidenţialitatea asupra operaţiunilor şi, implicit, încălcarea flagrantă a drepturilor cetăţenilor.
  6. Privatizarea unor companii din portofoliul AVAS precum: Termoelectrica, CFR Marfă şi altor 18 companii, precum şi a participaţiilor minioritare la 150 de companii. Într-o perioadă de criză nu vinzi pentru că preţurile sunt foarte jos. Se renunţă astfel la posibilitatea creării unui fond de investiţii care să fie cotat la bursă.
  7. Reducerea a 9.200 de paturi din spitale. Măsura va avea următoarele efecte: servicii sanitare reduse, mai mulţi şomeri şi, bineînţeles, migrarea medicilor şi asistentelor spre alte ţări.
  8. Un nou cod al muncii care să modifice contractele colective de muncă, mai ales în ceea ce priveşte flexibilizarea timpului de lucru şi a costurilor cu angajarea, precum şi o flexibilizarea mai mare a salariilor. Toate aceste vor duce la desfinţarea contractelor colective de muncă sau la modificarea lor, în sensul că se vor stabili condiţii mai uşoare în momentul disponibilizării, precum şi la posibilitatea modificării salariilor, după bunul plac al patronilor.

Ca de obicei, BNR nu are nicio responsabilitate în crearea acestei crize, ci numai avantaje culegând, de fiecare dată, titlul de „salavator al economiei naţională”.

După cum puteţi constata, măsurile asumate vor avea efecte deosebit de puternice asupra evoluţiei socio-economice a României, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Nu l-am auzit nici pe dl. Boc, nici pe dl. Vlădescu şi nici măcar pe dl. Băsescu prezentându-ne aceste decizii extrem de importante care ar fi trebuit discutate cu toţi factorii politici şi sociali. Aşadar, nu putem crede în sinceritatea dlui. Vlădescu care spune candid: „Am decis să nu mai minţim!”. Actuala putere minte în continuare: direct, prin omisiune, indirect etc.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Economie

Etichete: , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: